Diagnostic şi tratament în parazitozele intestinale Conf. Dr. Eugen Cîrdeiu

Distrugerea parazitului PARTICULARĂ LA COPIL Infestare asimptomatică -relaţie de echilibru parazit–gazdă (gazda nu permite multiplicarea excesivă, paraziţii în număr mic nu crează prejudicii evidente acesteia) Boală clinică - maturarea insuficientă a barierelor de apaărare (mecanice, chimice, enzimatice, imunitare) - gazdă imunocompromisă - infestare masivă şi/sau cronică Distrugerea parazitului RELAŢIA PARAZIT–GAZDĂ COMPLEXĂ

REACŢII ANORMALE DE APĂRARE ALE GAZDEI ACŢIUNEA DIRECTĂ A PARAZITULUI BOALA (simptomatică) REACŢII ANORMALE DE APĂRARE ALE GAZDEI ACŢIUNEA DIRECTĂ A PARAZITULUI

Mecanisme patogenice Determinate de parazit: leziuni morfologice intestinale tulburări tonomotorii – mecanice (iritative) – eliberare toxine parazitare sensibilitate alergică ciclice: urticarie, edem glotic, alergie digestivă, edem glotic biologice: eozinofilie, reacţii pozitive IDR, RFC cu Ag specifici consum de produşi nutritivi şi/sau hematofagie (competiţie cu gazda) eliberare de endo şi exotoxine (anticoagulantă, neurotropă iritativă, piretogenă)

Mecanisme patogenice Determinate de gazdă: capacitatea de apărare perturbată vârstă mică (imaturitate imunitară) deficite imune congenitale sau teren atopic deficite imune câştigate (malnutriţie, SIDA, tratamente imunosupresive, malignităţi sau menţinere grefă) boli cronice preexistente hepatită cronică Ciroză hepatică infecţii cronice - TBC

administrarea de droguri cu acţiune antiparazitară FRECVENŢĂ forme asimptomatice forme autolimitante (omul gazdă intermediară ocazională) administrarea de droguri cu acţiune antiparazitară (Furazolidon în BDA acţiune împotriva lambliei) FRECVENŢĂ reală

Simtomatologie clinică – în ordinea frecvenţei – Durere abdominală – difuză, recurentă cu sediul în etajul mijlociu periombilical rar colicativă Sindrom dispeptic – anorexie, apetit capricios, balonări postpandiale, halenă fetidă, greţuri, rar vărsături Tulburări neurologice – agitaţie, insomnii, fatigabilitate, scăderea atenţiei, reducerea randamentului şcolar Diaree cu tendinţă la cronicizare la sugar şi la copilul mic, alternând cu constipaţie Prurit anal, eritem, excoriaţii externe Scădere ponderală

Tablouri clinice particulare legate de parazit Manifestări alergice – urticarie, edem alergic (ascaridioză, toxocaroză) Enurezis nocturn (oxiuroză) Manifestări pulmonare (ascaridioză, toxocaroză) Fenomene ocluzive (ascaridioză) Mialgii + edem facial periorbital (trichineloză)

Tratamentul Parazitozelor Ascaridiază Giardiază (Lambliază) Tricocefaloză (Tricuroză) Anchilostomiază Strongiloidoză Trichineloză Oxiuraza Cestoze adulte Cestoze larvare Toxocaroza METRONIDAZOL ALBENDAZOL (ZENTEL) MEBENDAZOL THIABENDAZOL LEVAMISOL PAMOAT DE PYRANTEL PAMOAT DE PIRVIUM IVERMECTIN PRAZIQUANTEL PIPERAZINA

Albendazol (ZENTEL) PROTOZOARE NEMATODE CESTODE Acţiune Intestinale Giardia Micosporidium Intestinale Ascaris lumbricoides Enterobius vermicularis Ankylostoma duodenale Strongyloides stercoralis Trichuris trichiura Necator americanus Tisulare Larva migrans viscerală Trichinella spiralis Hymenolepis nana Tenia solium Tenia saginata Înainte şi/sau după îndepărtarea chirurgicală a chistului hidatic Acţiune Înhibarea formării de tulpină proteină structurală esenţială a helminţilor şi unică la Giardia → proprietăţi ovocide, larvicide şi vermicide

Clasificarea parazitozelor intestinale

Infestaţii produse de protozoare: lambliaza ( giardia) amibiaza coccidiaza: - infestaţia produsă de Isospora bellii - Cryptosporidiaza microsporidiaza balantidiaza infestaţia produsă de blastocystis hominis

Helmintiaze Infestaţii produse de nematode: intestinale: tisulare: - ascaridiaza - anchylostomiaza - strongiloidoza - enterobiaza - trichurioza( tricocefaloza) - capilariaza tisulare: - larva migrans viscerală - larva migrans cutanată - trichineloza - dracunculiaza - filariaza

Helmintiaze Infestaţii produse de cestode: teniaza: hymenolepidaza: – tenia solium – tenia saginata – diphyllobothrium latum hymenolepidaza: – hymenolepis nana – hymenolepis diminuta dipylidiaza echinococoza

Helmintiaze Infestaţii produse de trematode: trematode sanguine: – schistosomiaza trematode hepatice: – clonorchiaza – opistorchiaza – fasciolaza trematode intestinale: – fasciolopsiaza – heterophyaza – metagonimiaza trematode pulmonare: – paragonimiaza

Cryptosporidiaza recunoscută ca agent etiologic posibil al enterocolitei la om în ultimii 10 ani majoritatea îmbolnavirilor survin la organisme imunodeficitare rolul major în procesul imunologic : limfocitul T CD4 + ( helper) şi limfocitul CD8 + (citotoxic)

Epidemiologie transmiterea bolii: interumană de la diverse specii de animale infestate (vite, porci, şoareci) prin apă, alimente comtaminate

Etiopatogenie protozoare de formă sferică, cu diametrul de 2- 5 microni 1. Se elimina prin fecale sub forma de oochiste, imediat infestante (nu necesita maturare în mediul ambiant). Se menţin viabile în afara organismului saptămâni - luni. 2. dupa ingestie se transformă în sporozoiţi (se fixeaza pe suprafaţa celulelor epitelale ale intestinului gros şi subţire) 3. trofozoit 4. merozoit – se desprind de pe peretele intestinal → lumen → se fixeaza pe celule epiteliale intestinale sau se transformă în oochiste

Modificari histopatologice: atrofie vilozitară parţială alungirea criptelor infiltrat inflamator în lamina propria identificat la nivelul celulelor epiteliale gastrice, esofagiene, tract biliar, canalului pancreatic si localizari extraintestinale: arborele respirator (la bolnavii cu AIDS)

Modificari morfofunctionale intestinale: acţiunea directă a parazitului enterotoxina parazitului prostaglandinelor eliberate de celulele inflamatorii din lamina proprie

Tablou clinic Incubaţia: Semne clinice: Examenul clinic: Evoluţie: - 3-5 zile Semne clinice: - subfebrilităţi - greţuri, vărsături, dureri abdominale - scaune diareice apoase, uneori şi cu conţinut sanguinolent. Examenul clinic: - sensibilitate abdominala difuza - semne de deshidratare (diferite grade) Evoluţie: - autolimitată vindecare în 2 săptămâni – la organismele imunocompetente - cronică, cu localizări extraintestinale – la persoanele imunodeficitare: arborele respirator, colangiopatia bolnavilor cu AIDS (colecistită nelitiazică, complicată cu stenoza papilei lui Vater) - complicaţie frecventă: sindrom de malabsorbţie

Diagnostic: tulburări hidroelectrolitice şi acido-bazice steatoreea examenul microscopic al scaunului (după tehnici de concentrare): oochişti – Frotiu necolorat – celule cu φ 5-6 μ, citoplasma granulara, o pata neagră pericentrică – Coloraţia acida specială – granulaţii roşii localizate excentric examenul histopatologic al biopsiei de mucoasă intestinal: trofozoiţii(corpusculi bazofili fixaţi la nivelul epiteliului intestinal). Confirmare prin microscopie electronică. evidenţierea antigenelor specifice în scaun prin ELISA. coloraţii imunoenzimatice ale fragmentelor bioptice de mucoasă intestinală. PCR pentru decelarea ADN parazitar.

Tratament Reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică Corectarea deficitului imun Nu există preparat antiparazitar cu eficienţă completă în eradicarea bolii Rol benefic al colostrului bovin hiperimun sau paromomicinei Cryptosporidiaza nu e cauza directă a decesului la bolnavii infestaţi dar în formele cronice e un factor agravant prin malnutriţia severă