Hepatita virală A   boală infecto-contagioasă acută, autolimitată

Παρουσίαση με θέμα: "Hepatita virală A   boală infecto-contagioasă acută, autolimitată"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 Hepatita virală A boală infecto-contagioasă acută, autolimitată Evoluţie endemo-epidemică, benignă - fenomene infecţioase generale, - manifestări digestive, - semne de afectare hepatică.

2 Etiologie VHA , 27 nm, sferic, necapsulat, cu simetrie icosaedrică - familia Picornaviridae, genul hepadnaviridae. - un serotip - 3 genotipuri umane - 4 genotipuri animale -genomul VHA : ARN liniar, monocatenar

3 Patogenie Infecţia naturală - pe cale enterală (apa sau alimente contaminate)  - replicare la poarta de intrare, - viremie - hepatocit: replicarea virală maximă, - virus în sânge, secreţia biliară, intestin. - în scaun - din săptămâna 2-6 de la inoculare - 2 săptămâni de la debut.  Viremia –de scurtă durată, precede boala hepatică

4 Debutul coincide cu anti-VHA IgM şi CIC
IFN dă simptomatologia din prodromul hepatitei: - febră - astenie, - fatigabilitate, - inapetenţă, - greţuri, vărsături, - mialgii.

5 Markeri virusologici şi serologici în infecţia cu VHA

6 IgG - persistă toată viaţa - conferă protecţie faţă de reinfecţie
- IgM înlocuit cu IgG la 1-2 luni de la debut IgG - persistă toată viaţa - conferă protecţie faţă de reinfecţie

7 Histopatologia infecţiei cu VHA
Leziunile degenerative însoţite de regenerare hepatică. -degenerescenţa balonizată şi acidofilă, - hepatocitele fiind mărite în volum, cu membrane plasmatice şterse sau lezate, citoplasma rarefiată şi nuclei măriţi. -dilataţii marcate ale cisternelor reticulului endoplasmatic, -condensări intramitocondriale.

8 Lezarea membranelor plasmatice ale hepatocitelor este reversibilă şi moderată
GPT – ALAT - din citoplasmă TGO – ASAT - 80% din mitocondrii - 20% din citosol

9 Vindecare PMN şi Mf macrofagele activate fagocitează - celulele hepatice lezate sau distruse, - celulele Kupffer - celulele epiteliului biliar. - hepatocitele şi celulele epiteliului biliar se divid, rearanjează şi înlocuiesc celulele distruse.

10 Incubaţia - 14 şi 42 de zile, - virusul prezent în scaun - contagiozitate crescută în a doua jumătate a perioadei.    Perioada prodromală (preicterică) - durează 1-10 zile (în medie 3-7 zile) - manifestări generale de tip infecţios şi - tulburări digestive

11 Forme de debut în hepatita virală A:
debut digestiv dispeptic  debut nervos-astenic  debut pseudogripal  debuturi atipice: colicativ direct cu icter Forme abortive ale hepatitei virale A.

12 Perioada prodromală - hepatomegalie, adeno-splenomegalie (mai ales la copii) - valori crescute ale testelor de hepatocitoliză    Perioada de stare (icterică) - simptomatologia se remite, - sindrom icteric, - sindrom hepato-splenomegalic, - bradicardie, hipotensiune arterială; - lezarea rinichiului este minimă (discretă albuminurie)

13

14

15 Sindromul icteric - urini hipercrome, - coloraţia galbenă a sclerelor , - coloraţia galben-rubinie a tegumentelor. În hepatita virală A durata icterului este de 2-4 săptămâni

16 Sindromul hepatomegalic
- ficatul este mărit în volum - consistenţa ficatului este elastică, - marginea inferioară rotunjită, - suprafaţa netedă. - este sensibil la palpare, în ortostatism prelungit şi la efort

17 Hepatomegalia persistă 4 - 6 luni de la debutul bolii.
Splenomegalia poate însoţi hepatomegalia, Copiii au facies caracteristic: - cu pomeţi congestionaţi; - buze carminate; - paloare sau icter tegumentar.

18 Facies caracteristic, cu pomeţi congestionaţi şi buze carminate

19 Perioada de declin - după zile de evoluţie a bolii, - remisiunea treptată a icterului, - normalizarea culorii urinilor şi a scaunelor, - reducerea moderată a hepatomegaliei - declinul valorilor bilirubinei serice - declinul valorilor enzimelor de hepatocitoliză

20 Perioada de convalescenţă
- durează luni, - simptomatologia clinică dispare complet, - vindecarea biochimică, - vindecarea histologică.

21 Forme clinice Hepatita virală acută A anicterică Hepatita virală acută A colestatică Formele severe de hepatită A

22 Diagnostic pozitiv Datele epidemiologice - vârsta bolnavului, - incidenţa sezonieră, - conctact infectant în familie sau colectivitate, etc. Datele clinice - debut pseudogripal, digestiv, dispeptic, astenie, - examenul clinic obiectiv: icterul şi hepatomegalia

23 Diagnostic pozitiv Examenele de laborator 1. Sindrom de hepatocitoliză - TGP,TGO - sideremia crescută la mcg (valori normale mcg%) - gamaglutamil-transpeptidaza (γGT), - colinesteraza,

24 Diagnostic pozitiv Examenele de laborator 2. Sindrom de retenţie biliară - bilirubinemie crescută - pigmenţi biliari şi urobilinogenul în urină. - fosfataza alcalină creşte în formele colestatice şi în icterele mecanice

25 3. Sindromul hepatopriv - scade capacitatea metabolică a ficatului - este un indicator sensibil al gravităţii cazului. Principalele teste - testele de crază sangvină - timpii de protrombină, - proaccelerină, - proconvertină - timpul Quick. prelungirea timpilor de coagulare poate fi detectată cu câteva ore ( de ore) înainte de agravarea clinică şi de instalarea insuficienţei hepatice. - scădere a sintezei de albumină - scădere a esterificării colesterolului.

26 Diagnosticul virusologic şi serologic
Diagnosticul de certitudine  IgM specific de la începutul perioadei de stare şi încă aproximativ 2-6 luni de la debut Examenul direct virusologic nu este utilizat în clinică.

27 Diagnosticul diferenţial
în perioada preicterică -viroză respiratorie sau angină acută (debut pseudogripal), - toxiinfecţie alimentară, gastro-duodenită, dischinezie biliară (debut digestiv dispeptic), - abdomen acut (apendicită, colica biliară în debutul colicativ).

28 Diagnosticul diferenţial
în perioada de stare - hepatite acute sau cronice de diverse etiologii, - ictere prehepatice (anemii hemolitice) , - posthepatice (ictere obstructive din litiaza biliară, cancer de cap de pancreas, etc.), - icterele prin deficite enzimatice (galactozemie, tirozinemie), - icterele congenitale (Crigler-Najar, Rottor, Dubin-Jonson sau Gilbert), - tezaurismoze (boala Nieman-Pick, boala Gaucher), - hepatitele bacteriene (Salmonella, septicemii cu piogeni).

29 Diagnosticul diferenţial
în perioada de stare - pneumoniile severe se pot însoţi de icter, - leptospiroza (leziuni hepato-renale şi meningiene), - tuberculoza miliară, - sarcoidoză, - sifilis secundar, malarie, - toxoplasmoză, - chist hidatic hepatic, - icterul colestatic de sarcină, - carotinemie.

30 Diagnosticul diferenţial

31 Diagnosticul diferenţial

32 Diagnosticul diferenţial

33 Diagnosticul diferenţial

34 Diagnosticul diferenţial

35 Diagnosticul diferenţial

36 Diagnosticul diferenţial

37 Diagnosticul diferenţial

38 Diagnosticul diferenţial

39 Diagnosticul diferenţial

40 Evoluţie - infecţie virală autolimitată, - vindecare completă, clinică şi biologică - imunitate specifică pentru toată viaţa.

41 Prognosticul este rezervat la persoanele cu agamaglobulinemie şi hipogamaglobulinemie severă
   Complicaţii şi sechele - complicaţiile sunt rare, - anemii hemolitice atât în perioada de stare cât şi în convalescenţă, - anemie aplastică cu pancitopemie (prin aplazie medulară), - infecţii ale căilor biliare cu bacterii (angiocolite, angiocolecistite) sau paraziţi (lambliază).

42 Tratament Tratamentul igieno-dietetic - repaus în clinostatism, - alimentaţie diversificată, echilibrată în principii nutritive, - se evită grăsimile animale, afumăturile, conservele, prăjelile, alcoolul.

43 Tratament Tratamentul medicamentos - vitamine din grup B (B1, B6, B12) - tratamentul simptomatic: - combaterea greţurilor şi vărsăturilor (metoclopramid,debridat), - combaterea meteorismului postprandial (gasex, cărbune medicinal), - favorizarea digestiei prin administrare de fermenţi pancreatici (triferment, festal, digestal, pancreon, etc.), - fenobarbital (inductor enzimatic ).

44 Tratament Hepatita acută colestatică - tratament antispastic (papaverină, scobutil) - coleretice (fiobilin, colebil, anghirol, etc.)   Dispensarizare 1 an prin controale clinico- biologice lunar în primele trei luni, apoi trimestrial.

45 Hepatita acută forma colestatică