Metaboliţi primari şi secundari

Metabolismul reprezintă totalitatea transformărilor biochimice şi energetice care au loc în ţesuturile organismului viu. Metabolismul este un proces complex, ce implică schimburi de materii şi energii, şi care include două procese (simultane) opuse: Catabolism / dezasimilaţie - totalitatea proceselor chimice de degradare a substanţelor din organism; se produce în special ruperea legăturilor dintre atomii de carbon, din moleculele diferitelor substanţe; acest tip de reacţii este însoţit de eliberare de energie (reacţie exergonice). Anabolism / asimilaţie - procesele chimice de biosinteză a substanţelor ce intră în alcătuirea materiei vii. Reacţiile anabolice se caracterizează prin consum de energie şi se numesc reacţii endergonice.

După rolul jucat în biologia organismelor, metabolismul este clasificat în: Metabolism primar sau fundamental, care este implicat direct, esenţial în menţinerea vieţii organismelor şi plantelor. Metabolism secundar sau lăturalnic, care este implicat în producerea de substanţe "neesenţiale" vieţii (de ex., pigmenţi, alcaloizi, antibiotici agenţi etc.).

Acizi și derivații acestora. Lipide. Grăsimi și ceruri. Aminoacizi. Proteine. Enzime. Acizii nucleici. Alcoolii polihidroxilici. Carbohidrați. Pectina. Gume Lignine. Terpenoide. Uleiuri esențiale. Carotenoide. Cauciuc. Steroizi. Glicozide. Cumarine. Flavonoidele. Taninuri Alcaloizi. Antibiotice. Vitamine.

interacţiune cu mediul ORGANISM VIU METABOLISM PRIMAR SECUNDAR (alte componente) proteine glucide lipide interacţiune cu mediul Atractanţi Antociani Flavone Carotenoide uleiuri volatile Alomoni juglona Barieră faţă de agenţi din/de mediu chitină, cutină, lignină compuşi preformaţi: alcaloizi, saponine compuşi nepreformaţi: glucosinolaţi compuşi inductibili: fitoalexine

Lipide Denumirea genericã de lipide în accepţia sa iniţialã includea amestecuri naturale complexe formate din esteri ai glicerinei cu acizi graşi, esteri ai alcolilor monohidroxilici superiori sau aminoalcoolilor cu acizi graşi, fosfatide, vitamine şi acizi graşi liberi. Fiind insolubile în apã ele pot fi extrase din preparatele naturale cu solvenţi nepolari.

Lipide simple Grãsimi - Esteri ai glicerinei cu acizi graşi

Ceruri - esteri ai n-alcoolilor superiori cu acizi monocarboxilici superiori; - alcani; - alcooli superiori; - acizi superiori liberi.

Lipide compuse Sfingolipide - amidoesteri ai acizilor graşi.

Fosfolipide - fosfaţi ai polialcoolilor şi gliceride ale acidului L-glicero-3-fosforic

Principalii acizi graşi din componenţa grãsimilor

Caracterizarea lipidelor indicele de aciditate Ia reprezintã numãrul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar neutralizãrii acizilor liberi dintr-un gram de grãsime la rece. Acizii liberi pot fi constituenţi de bazã ai lipidelor (ceruri) sau pot rezulta în timpul pãstrãrii sau prelucrãrii acestora. Indicele de aciditate, în unele cazuri, poate fi o mãsurã a prospeţimii alimentelor de tip lipidic.

indicele de saponificare Is reprezintã numãrul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea şi saponificarea a 1 g de grãsime. El se determinã prin fierberea grãsimii cu un exces de soluţie alcoolicã de hidroxid de ptoasiu, şi determinarea cantitãţii de hidroxid reacţionate prin diferenţã, dupã titrare cu o soluţie de HCl de concentraţie cunoscutã.

indicele de iod Ii reprezintã numãrul de grame de iod ce pot fi adiţionate de 100g grãsime. El reprezintã o mãsurã a gradului de nesaturare al lipidelor. Deoarece adiţia I2 la lipide nu are loc cantitativ, nesaturarea sugeratã de indicele de iod este doar orientativã, aceasta cu atât mai mult cu cât iodul poate participa şi la reacţii de substituţie. Indicele de iod poate caracteriza însã eficient uleiurile sicative. De exemplu pentru uleiul de in el este de aproximativ 200, pentru cel de cânepã 150, pentru untura de porc 50.

Necesarul în grăsimi 30% din aportul caloric zilnic 1-1,5 g/kg.m.c. Min. 20-30 g de origine vegetală Raport optim ω6: ω3 ???

În istoria evoluţiei omului raportul Ω6/ Ω3 era de 1-2/1. Azi în societăţile occidentale el este între 10-20/1.

Stimulează naşterea

Antiagregant plachetar Dilată arterele

Leucotriene

Tromboxani

Din ciupercile speciei Filoboletus Acţiune antivirală

Din Pseudomonas cocovenenas Antibiotic toxic

Feromoni sexuali din insecte Sp. Trichopulsia, Spodoptera

Substanţe proteice

Aminoacizi esenţiali valina, leucina, izoleucina, triptofanul, fenilalanina, metionina, lisina și treonina histidina esențial pentru copiii cu vârsta sub 1 an

Proteine animale Lapte de vacã 3,5 Brânzã slabã de vacã 17 Carne slabã de gãinã 20 Carne slabã de viþel 22 1 ou gãinã 7 (albuş 13) Peste - crap 18,9

Proteine vegetale Ardei gras verde 1,1 Cartofi 2,1 Ceapã uscatã 1,5 Ciuperci 5 Mazãre verde boabe 8,4 Pãtrunjel frunze 3,6

Fasole alba uscata 22 Linte boabe 25 Mazare uscata 24,5 Ciuperci (deshid.) 41,7 Arahide 30,6 Migdale 18,5 Nuci 15 Masline negre 29 Hrişcă 18

Din 1980 la 2000 Consumul anual de proteine pentru consum uman a crescut de la 50 x 106 la 79 x 106 tone. Consumul anual de proteine pentru hrana animalelor a crescut de la 44 x 106 la 108 x 106 tone.