Tipuri de reactii imune ale hipersensibilitatii (HS)

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
PLANTE FOTOSENSIBILIZANTE.  Fam. Apiaceae, Rutaceae, Asteraceae, Ranunculaceae  Derivati de benzopiran, biantrone, poliine  Leziuni: maini, picioare,
Advertisements

Θυρεοειδής αδένας Βρογχοκήλη-Ca θυρεοειδούς
Producerea curentului electric alternativ
Περιοδικός Πίνακας Λιόντος Ιωάννης Lio.
Περιοδικός Πίνακας Λιόντος Ιωάννης Lio.
Ανοσολογία 31-32/ Π.Παπαζαφείρη ανοχή και αυτοανοσία
Bolile genetice Boli ereditare Mostenite fie sub aceeasi forma
Colegiul National “Ion Neculce” Ionita Mihai Alexandru Clasa 6B PF.
Centrul Universitar Nord din Baia Mare ALIMENTE CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
Curs 20 Bolile alergice Anafilaxia Angioedemul Urticaria Astmul Sinuzitele Dermatita de contact (alergica) Prurit Alergia alimentara Sindromul de alergie.
Curs 21:Bolile tesutului conjunctiv
Starea de sănătate şi starea de boală
COMPUNEREA VECTORILOR
Cursul 22 Sindromul vasculitic
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
Alergia alimentară by MedTorrents.com.
LB. gr.: Φιλο-σοφία Philo-sophia Iubirea-de-înțelepciune
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR PRIN METODE IMUNOLOGICE
PNEUMONITE INTERSTITIALE DIFUZE
Familia Enterobacteriaceae
EXPLORAREA TULBURARILOR HOMEOSTAZIEI IMUNE
ANTICORPII. RASPUNSUL IMUN
Familia Enterobacteriaceae
Legea lui Ohm.
Cursul 17 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu
ASPECTE EVOLUTIVE ÎN BOALA CELIACĂ
IMUNITATEA. SISTEMUL IMUN. CELULELE IMUNOCOMPETENTE
Profesor Victor BOTNARU
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
Bronhopneumopatia obstructivă cronică
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Svetlana Cebotari Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui
Formula leucocitară.
Osteogenesis Imperfecta
TRANSFORMATA FOURIER (INTEGRALA FOURIER).
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Grupele sanguine (sistemul ABO si Rh) Rezistenta globulara. VSH.
Dizaharide Dizaharide Grama Andrei Cruceru Robert Cls. 11A.
COMPUNEREA VECTORILOR
PEROXYSOMII.
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
Tipuri de legătură chimică:
II. FUNCŢIA DE SEMNALIZARE INTERCELULARĂ
I. Electroforeza şi aplicaţiile sale pentru diagnostic
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
DISPOZITIVE ELECTRONICE ȘI CIRCUITE
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Genul Neisseria.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Circuite logice combinaţionale
Test.
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Miscarea ondulatorie (Unde)
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
Factori predispozanţi ai cancerului la copii
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Aplicaţiile Efectului Joule
Măsurarea morbidităţii
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
CURS 1. Antigene Antigenicitate. Imunogenicitate. Definitii. Clasificarea antigenelor Conditii de imunogenicitate: - conditii dependente de Ag - conditii.
G R U P U R I.
CUPLOARE.
Oferta Determinanţii principali ai ofertei Elasticitatea ofertei
Transfigurarea schemelor bloc functionale
Μεταγράφημα παρουσίασης:

Tipuri de reactii imune ale hipersensibilitatii (HS)

Tipuri de raspunsuri imune HS de tip I: cresterea IgE, caracteristica bolilor alergice HS de tip II: indreptata impotriva Ag prezente pe suprafata celulara ex. incompatibilitatea Rh HS de tip III: impotriva Ag circulante; induce formarea complexelor imune (boli autoimune, ca lupus, artrita reumatoida) HS de tip IV: imunitatea mediata celular (HS intarziata) Ex. dermatita atopica

Tipul I de HS Intalnita in boli alergice IgE specific Mastocite si bazofile

Terminologie Atopie Alergie Se refera la hiperresponsivitatea IgE, reprezentand o predispozitie la boli alergice Tendinta la raspunsuri exagerate ale Ac IgE Clinic, unul sau mai multe teste cutanate pozitive la alergeni comuni inhalati Alergie Se refera la expresia clinica a bolilor atopice IgE-mediate Rinita, astm, alergie alimentara, dermatita atopica

Prevalenta Prevalenta alergiilor in tarile industrializate s-a dublat in ultimii 20 de ani 20-50% din populatie sufera de rinita alergica (boala alergica cu prevalenta cea mai mare) Prevalenta astmului: 5-30% 10-17% dintre copii sufera de dermatita atopica

Alergenii Un antigen care induce sinteza IgE se numeste alergen (majoritatea sunt proteine) Haptena = substanta chimica de dimensiuni mici, ne-imunogena, dar care induce formarea Ac si are nevoie de o proteina “carrier”

Tipuri de alergeni Inhalati (respiratori): INDOOR Praf de casa (Dermatophagoides pteronissimus) Insecte (gandaci de bucatarie) Fungi (Alternaria, Cladosporiu, Aspergillus) Animale (cal, caine, pisica) AUTDOOR Polen (iarba, copaci, plante salbatice)

Tipuri de alergeni Alimentari: Lapte de vaca (mai ales la sugari) Oua Alune Nuci Peste Scoici

Tipuri de alergeni Ocupationali: Animale de laborator – cercetatori / laboranti, angajati din magazinele de specialitate Faina – industria alimentara Enzime biologice – industria chimica Latex – lucratori in domeniul medical Agenti de colorare si decolorare - vopsele, tusuri pentru tipar, diluanti etc Izocianati – vopsele, tusuri pentru tipar, diluanti etc Rasini – industria electronica

Tipuri de alergeni Altele: Alergii la venin de insecte - hymenoptera Alergii medicamentoase

Predispozitia genetica Alergiile sunt mai frecvente la persoanele din familii cu boala alergica Riscul de a dezvolta alergii in populatia generala este de 15% Riscul creste cu 50% la cei cu un parinte alergic Riscul creste cu 70-80% la cei cu ambii parinti alergici.

IgE Sintetizata de celulele B, indusa de IL-4 si IL-13 Afinitate mare pentru mastocite, bazofile si pentru LfB (CD23), eozinofile etc. Alergenul declanseaza semnalul de activare a mastocitelor => degranulare

Sensibilizare Provocare Alergen Alergen APC Mastocit TH2 B MEDIATORI IL-4 IgE SIMPTOME

Mediatori Faza precoce a raspunsului alergic inflamator Nou generati leukotriene: LT-C4, D4, E4 prostaglandine: PG-D2 eicosanoizi: HETE PAF (platelet activated factor) Producere de histamine exoglicozidaza triptaza chimaza peroxidaza arilsulfataza B citokine IL-1, IL-3, IL-5 GM-CSF TNF Vasodilatatie +  permeabilitate Contractia musculaturii netede Hipersecretie

Faza tardiva a raspunsului alergic inflamator Mediatori: pro-inflamatori citotoxici Eo Histamina Molecule de adeziune Factori chemotactici TH2 INFLAMATIE

Diagnostic – in vivo Prick test Testul intradermic(IDR): Testul patch: se plasează pe piele o picătură de soluţie diluată de alergen şi se efectuează scarificarea sau înţeparea tegumentului subiacent, pentru a permite pătrunderea soluţiei în piele. Testul = pozitiv pentru alergenul respectiv dacă apare o induraţie sau înroşire pruriginoasă a pielii la locul de contact Testul intradermic(IDR): se injectează intradermic o cantitate mică de soluţie diluată de alergen se urmăreşte dacă apare sau nu o reacţie inflamatorie locală, Testul patch: se aplică pe piele un plasture pe care s-a plasat o doză mică de alergen se menţine pe piele timp de 24-72 de ore, urmărim apariţia reacţiei cutanate locale (pt. HS tardiva) Teste de provocare pentru organe tinta: inhalator, oral

Diagnostic – in vitro Total IgE  (peste 200 ng/ml) IgE specifice (ELISA) Eozinofile in ser, in lavaj bronsic, secretie nazala, in tesut Leukotriene (LT-C4, LT-D4) - in ser, urina Eliberare de histamina

Tipul II de HS indreptata impotriva Ag prezente pe suprafata celulara (ex. incompatibilitatea Rh) Ac = IgG si IgM, Ag = pe suprafata celulelor Activarea Complementului  lizarea celulelor tinta (cu Ag) Pot fi celule efectoare: celule NK, granulocite, monocite-macrofage (activate de TNF-α, IL-1) uneri chiar trombocite, eozinofile - toate au receptori Fc. In unele cazuri, efectul HS de tip II este activarea celulelor tinta (boala Graves, miastenia gravis, anemia pernicioasa)

 Lizarea celulelor sau stimularea functiilor celulare HS de tip II Ac C Celule cu Ag membranare  Lizarea celulelor sau stimularea functiilor celulare

HS de tip II Boli cu auto-anticorpi (impotriva celulelor proprii) Aceste Ag pot fi influentate cu ajutorul terapiei medicamentoase (anemia hemolitica). Ac pot fi idiopatici = autoAc (anemia hemolitica idiopatica) indusi de antigene = aloAc (accidente de transfuzie, boala Rh, anemia hemolitica indusa medicamentos)

HS de tip II Antigenele care actioneaza impotriva tesutului: Sindromul Goodpasture Ag = colagenul tip IV de pe suprafata rinichiului si a alveolelor pulmonare Activarea complementului si a granulocitelor. 2. Miastenia gravis Ag = receptorul acetilcolinei, Ac distrug receptorii pentru acetilcolina 3. Boala Graves (Basedow) Ag = receptorul pentru TSH din glanda tiroida 4. Anemia pernicioasa Ag = pe celulele parietale din stomac

HS de tip II Pemfigus vulgaris Vasculite Anemia hemolitica autoimuna Ag pe celulele epidermice din junctiunea intercelulara Vasculite Ag = celule endoteliale Anemia hemolitica autoimuna Ag = proteine din eritrocite membranare Purpura trombocitopenica Ag = proteine din membrana trombocitelor Diabetul insulino-dependent Ag = receptor pentru insulina

HS de tip III impotriva Ag circulante; induce formarea complexelor imune (boli autoimune, ca lupus, artrita reumatoida) Ig: G, M, A, D, E Ag proteina exogena (bacteria, infectii cu protozoare etc) proteina endogena (tesut normal sau modificat Ag) Complementul este de asemenea activat

HS de tip III Producerea complexelor imune (CI) e influentata de: Ag si Ac Afinitatea Ac pentru Ag CI pot fi produse de cantitati crescute de Ag, sau Ac C Ag C

HS de tip III Excesul de Ac Excesul de Ag poate fi rapid eliminat de fagocite pentru ca Ac sunt insolubili (nepatogenic) Echivalent  structuri mari care agrega si precipita (tind sa persiste in circulatie  sunt patogenice) Excesul de Ag in excesul moderat, Ag au tendinta sa persiste, sunt solubile, nefagocitate, foarte patogenice! in excesul extrem de Ag nu activeaza complementul (nepatogenic) Exces de Ac Echivalent Exces de Ag

HS de tip III Depunerea in tesuturi este influentata si de marimea CI: CI mari sunt fagocitate si nu se depun in tesuturi CI medii si mici pot fi usor depozitate in tesuturi: de ex., CI medii nu trec de membrana glomerulara si de aceea se acumuleaza

HS de tip IV Denumita si HS de tip intarziat (apare dupa 24-72 ore) Mediata de Lf T antigen specifice Participa Lf T helper sau Lf T citotoxice Este responsabila si de aparitia dermatitelor de contact Leziuni de tip granulomatos: Mycobacterium tuberculosis Mycobacterium leprae => IDR la tuberculina

Astmul bronsic Sunt implicate mai multe tipuri celulare. Afectiune inflamatorie cronica a cailor respiratorii. Sunt implicate mai multe tipuri celulare. Inflamatia cronica duce la o crestere a hiperresponsivitatii cailor aeriene, cu episoade recurente de wheezing, tuse si respiratie inasprita. Diminuare variabila a amplitudinii respiratorii, uneori reversibila.

Mecanisme care stau la baza definitiei astmului Factori de risc (pt. initierea astmului) INFLAMMATION Obstructia cailor aeriene Responsivitatea cailor aeriene Simptome Factori de risc (pt. exacerbarea astmului)

Factori de risc Factori ai gazdei: Factori ambientali: predispun la instalarea astmului protejeaza indivizii fata de instalarea astmului Factori ambientali: influenteaza susceptibilitatea de a dezvolta astm a indivizilor predispusi grabesc exacerbarea astmului determina persistenta simptomelor

Factori de exacerbare a astmului Alergeni Poluanti din aer Infectii respiratorii Efort si hiperventilatie Modificari meteo Dioxid de sulf Aditivi, medicamente, alimente

Factori de risc pentru dezvoltarea astmului Factori ambientali: Alergeni de interior Alergeni de exterior Alergeni ocupationali Fum de tigara Infectii respiratorii Factori socio-economice Marimea familiei Dieta si medicamente Obezitatea Factori ai gazdei: Predispozitie genetica Atopie Hiperresponsivitatea cailor respiratorii Sex Rasa

Diagnosticul astmului Anamneza si istoricul familial Examinarea clinica Explorari functionale Determinarea statusului imun cu identificarea factorilor de risc

Urticaria Cauze multiple (5-15% sunt alergice!) Prezentarea clinica este foarte variata Aparitia urticariei: frecventa sau intermitenta Modificari la nivel cutanat Uneori se asociaza angioedem

Urticaria Acuta durata mai mica de 6 saptamani frecvent de cauza alergica Cronica durata mai mare de 6 saptamani 40-50% sunt de cauza autoimuna

Dermatita atopica Afectiune cutanata inflamatorie, caracterizata prin prurit sever recaderi frecvente eczeme adesea antecedente familiale de atopie Aspect diferit in copilarie, adolescenta si viata adulta (cu distributie diferita)

Dermatita de contact Nu este legata de atopie Prototip pentru HS de tip IV (tardiva) Provoaca inflamatie si edem al pielii Etiologie: Nichel Crom Mercur Paladiu Formaldehida Benzocaina Propolis Plante

Tratamente cu steroizi topici In dermatita atopica In urticarie In dermatita de contact

Anafilaxia Reactie alergica sistemica severa cu potential letal Alergene + Ac → mediatori chimici →  brusca a TA, bronhoconstrictie, colaps, moarte. Simptome: Purpura Obstructia cailor respiratorii superioare Colaps vascular

Anafilaxia ! Atentie la: Cauze: Venin de insecte (albine,viespi) Medicamente (antibiotice, anti-inflamatorii nesteroidiene etc) Alimente (lapte, alune, oua, peste, scoici) Latex Vaccinuri si extracte alergice ! Atentie la: Anafilaxia cauzata de efort (alimente + efort  anafilaxia)

Tratament = URGENTA Adrenalina sau epinefrina: 0.3-0.5 ml de 1/1.000 s.c sau i.m. Eliberarea cailor respiratorii Monitorizarea presiunii arteriale Antihistaminice H1 Beta-antagonisti Corticosteroizi Recomandari de lunga durata: evitarea cauzei si imunoterapie specifica

Imunologie periodontala Ginigivita Gingia inflamata, infiltrata cu celule imune si inflamatorii Nivele crescute de Ac circulanti anti patogene periodontale Periodontita Afectiune severa – ditrugerea tesuturilor conective si a tesuturilor dure de la nivel periodontal cu pierderea dintelui Susceptibilitate genetica Factori de mediu: igiena orala deficitara, dieta deficienta, fumatul, diabetul zaharat Infiltrat inflamator mai mare ce se extinde de la epiteliu pana in proximitatea osului Lf B prezente in numar mare in tesuturile periodontale Raspunsul gazdei la inflamatia locala – dependent de celulele T si de profilul citokinelor secretate de acestea