Grupele sanguine (sistemul ABO si Rh) Rezistenta globulara. VSH.

Παρουσίαση με θέμα: "Grupele sanguine (sistemul ABO si Rh) Rezistenta globulara. VSH."— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 Grupele sanguine (sistemul ABO si Rh) Rezistenta globulara. VSH.

2 VSH Parametru care masoara viteza de separare a plasmei de hematii in conditiile in care sangele este lasat in repaus, intr-un tub vertical Test de screening nespecific pentru multiple stari patologice, in special inflamatorii Viteza fenomenului este masurata in mm de plasma clara care se observa la capatul superior, pe ora Factori antisedimentari: incarcatura electronegativa a hematiilor (data de albunina de la suprafata lor) Factori prosedimentari: modificarile aparute la nivelul sangelui ce determina asezarea hematiilor in fisicuri si promovarea sedimentarii

3 VSH Cresterea VSH: Scaderea VSH:
Factori hematologici : anemie, macrocitoza Factori proteici : hiperfibrinogenemie, hiper gamma-globulinemie, alfa 2 macroglobulinemie, heparina, IgM ↑ Alti factori: febra, obezitate, hipercolesterolemie, sarcina Scaderea VSH: Factori hematologici: policitemie, microcitoza, sferocitoza, siclemie, leucocitoza mare Fatori proteici: hipofibrinogenemie, coagulare intravasculara diseminata (CID) Alti factori: hipotermie, casexie, insuficienta cardiaca congestiva, medicamente (antiinflamatoare)

4 VSH Determinare VSH: Metoda Westergren Metoda Wintrobe

5 Rezistenta globulara Valoare ce apreciaza fragilitatea eritrocitelor
Se determina rezistenta osmotica a hematiilor supunandule la diferite solutii hipotone de NaCl P osmotica a plasmei = 300 mOsm/l > = hiperton < = hipoton Volumul critic = 135 fl Determinarea: concentratiei solutiei de NaCl in care hematiili se sparg: rezistenta minime: putine hemetii sunt lizate rezistenta maxima: toate hematiile sunt lizate Protocol experimental – vezi carte lp

6 Rezistenta globulara Dilutii de NaCl Evaluarea hemolizei

7 Rezistenta globulara Variatii:
Deplasarea la stanga: (hematiile au o rezistenta mai mica) Cauze eritrocitare: Defecte membranare sau ale citoscheletului (sferocitoza ereditara) Hemoglobinopatii: talasemii, siclemia Defecte enzimatice: deficit de G6DH sau piruvat-kinaza Cauza extracorpusculare: Fizice: radiatii, congelare, decongelare, modificarea osmolaritatii Chimice: medicamente – aspirina peniciline, toxice – alcool benzen arsen plumb Biologici: infectii cu paraziti (Plasmodium), toxine microbiene, veninuri, postransfuzional datorita incompatibilitatilor de grup sau Rh, incompatibilitate de sange matern si fetal(eritroblastoza fetala) Mecanici: valve cardiace, boala microvasculara, hemodializa, circulatie extracorporeala Hemoliza se paote realiza: extravascular (in sistemul reticulo histiocitar) sau intravascular cu eliberare intravasculara de produsi eritrocitari

8 Rezistenta globulara Variatii:
Deplasarea la dreapta (hematiile au o rezistenta mai mare) Inseamna ca in circulatie sunt eliberate multe hematii tinere Dupa hemoragii In hipersplenism Apropierea valorilor rezistentei globulare minima si maxima semnifica o populatie eritrocitara omogena iar departarea lor o populatie heterogena de hematii.

9 Grupele sanguine (sistemul ABO si Rh)

10 Grupele sanguine (sistemul ABO si Rh)
In 1901, Karl Landsteiner, a combinat ser cu masa eritrocitara a colegului lui de laborator, si a observat ca sangele poate fi clasificat in „grupe” de sange Potrivind grupele de sange se pot face transfuzii de sange intre un donor (transfuzor) si un transfuzat Transfuziile de sange pot fi: cu sange complet / cu o componenta a sangelui(eritrocite, leucocite, trombocite, plasma) Cand doua grupe de sange diferite sunt amestecate, eritrocitele straine vor fi distruse prin hemoliza -> e foarte important ca sangele de transfuat sa corespunda cu sangele primitorului Termenii sunt folositi pentru a caracteriza hematiile in functie de antigenele pe care le exprima pe suprafata. Exista, pe suprafata eritrocitelor cel putin 100 de sisteme antigenice ce pot determina reactii specifice si alte peste 200 de tipuri cu antigenicitate mai mica.

11 Grupele sanguine (sistemul ABO si Rh)
Sisteme antigenice: ABO: antigenele H,A,B – prezente la majoritatea oamenilor Rh: antigenul D – prezent la 85% din oameni Kell , secretor, Lewis, Li, Duffy, Kidd, Lutheran, MNSs, Xg, (16 sisteme antigenice mai putin importante cu o incidenta de 1:100000) Cele mai importante (dau reactie rapida Ag-Ac) sunt ABO si Rh – au importanta majora in transfuzii si in sarcina Reactia Ag-Ac este una de aglutinare a.i. Antigenele = aglutinogene; Ac= aglutinine

12 Sistemul ABO Antigenele sunt H,A si B = aglutinogene
Aglutinogenul A are aglutinina specifica α Aglutinogenul B are aglutinina specifica β 4 grupe sanguine: 0(I) – Ag NU – Aglutinine α si β A(II) – Ag A – Aglutinige β B(III) – Ag B – Aglutinina α AB(IV) – Ag A si B – Aglutinine NU 3 gene A B si 0 pe cz 9 bratul lung A si B sunt domninante(sau codominante) iar O este recesiva

13 Sistemul ABO Repartizarea pe grupe in Romania 33% grupa 0 43% grupa A
16% grupa B 8% grupa AB

14 Sistemul ABO Sinteza Ag A si B porneste de la un substrat - AgH codat de gena H Gena H este dominanta dar exista si varianta genei h recesiva Cand avem un hh (homozigot h) nu se va sintetiza AgH si implicit A si B a.i. Avem de a face cu un 0 aparent sau fals (fenotip Bombay) notat Oh sau Ohh In mod particular cei cu fenotip Bombay sintetizeaza Ac anti H pe langa aglutinogenele α si β, astfel incat nu pot primi sange decat de la un donator cu fenotip Bombay pt ca O adevarat are antigen H Gena A – glicoziltransferaza – N-acetil-galactozamina Gena B – glicozoltransferaza – D-galactoza

15 Sistemul ABO Grupul A: Aglutininele
Unul neomogen dpdv al antigenicitatii A1(~80%) au putere antigenica maxima – A tare – reactioneaza puternic cu aglutininele A2 (~19%) putere antigenica mai mica A3,A4,A5,A6,Am,Ag,Ad,Ax (1%) – antigenicitate foarte scazuta Aglutininele Sunt Ac IgM sau IgG Naturale: la persoanele care nu au aglutinogene specifice pe eritrocite Imune: la izoimunizati= cei care au primit transfuzii incompatibile sau dupa izoimunicare ante sau intrapartum/abortum – ele se numesc hemolizine (IgG) Determinarea grupelor sanguine – vezi carte LP

16 Sistemul ABO Metoda Beth-Vincent Ser hemotest O aglutinine α si β
Ser hemotest A aglutinine α Ser hemotest B aglutinine β

17 Sistemul antigenic Rh Prezent la 85% sin populatia alba si 100% afroamericani, asiatici si eschimosi Ag=lipoproteina de pe suprafata eritrocitului Sinteza incepe in prima luna de viata intrauterina Gena Rh determina sinteza Ag Rh In mod normal nu apar anticorpi specifici anti Rh. Acestia apar prin izoimunizare Ac anti Rh sunt IgG incompleti, mai rar IgM complete Sistemul antigenic Rh – antigene: Rh0(D) – cea mai mare putere antigenica rh’(C) – imunogenicitate mica, nu da accident de incompatibilitate rh’’(E) – imunogenicitate mica, nu da accident de incompatibilitate

18 Sistemul antigenic Rh Are 3 perechi de antigene: D-d, E-e, C-c si depind de genele alele materna si paterna

19 Sistemul antigenic Rh Importanta: Transfuzii
Sarcina – mama Rh negativa

20 Transfuzia Cea mai frecventa forma de transplant
Sangele – prelevat de la un donor si injectat IV unui primitor Indicatii: Hemoragii masive cu soc hipovolemic Amenii severe: Hmg<7g% sau hematocrit <30% si intre 7-10g% Hmg in fuctie de clinica REGULA TRANSFUZIEI: sa nu existe in sangele primitorului aglutinine care sa distruga hematiile transfuzate Grupa O – donator universal Grupa AB – primitor universal Introducerea de aglutinine din sangele transfuzat nu resprezinta un pericol in limita a 500 ml sange, in conditiile in care titrurile sa nu depaseasca 1/512 pt α si 1/128 pt β Pt transfuzii mai mari de 500 ml se impune utilizarea de sange izogrup

21 Reguli de transfuzie Pacientul se supravegheaza pe toata durata transfuziei cat si cateva ore dupa aceasta Donatorii nu trebuie sa prezinte simptome de boala

22 Reguli de transfuzie In sange se testeaza prezenta HIV, VHB,VHC
Sangele se recolteaza pe anticoagulant si se pastreaza la 4°C si se incalzeste lent la 37°C inainte de administrare Se tine cont de compatibilitatea ABO si Rh

23 Tehnica transfuziei Grupa si Rh primitor
Test de compatibilitate directa intre sangele primitorului si sangele de transfuzat Se incepe transfuzia cu proba Ochlecker – primii 20ml se administreaza rapid si se cauta semne de incompatibilitate(reactie hemolitica acuta)

24 Complicatiile transfuziei
Hemoliza si socul posttransfuzional – datorita incompatibilitatii de ABO si Rh Cefalee Dispnee Anxietate Tahicardie Hipotensiune arteriala Frisoane Dureri lombare – semn de afectare renala Acumularea de produsi de degradare ai hemoglobinei – bilirubina (N- 1mg%) la >2,5mg% apare icterul(colorarea tegumentelor in galben)