Conf. Dr. Lacramioara Serban FIZIOLOGIE Conf. Dr. Lacramioara Serban

PROGRAMA ANALITICA 1. FIZIOLOGIE GENERALA Organizarea structurală şi funcţională a materiei vii de la molecule la organism Nivele de organizare ale materiei vii Proprietăţile fundamentale ale materiei vii şi sistemele funcţionale Principii de integrare funcţională: - mecanisme de reglare, sinergii fiziologice, - concepte privind semnalizarea şi controlul în fiziologie

Fiziologia celulelor epiteliale: - Mecanisme de transport transmembranar - Secreţia celulară Fiziologia neuronului - Excitabilitatea şi conductibilitatea - Organizare structural-funcţională a sinapselor - Modalităţi de răspuns postsinaptic - Neuromediatori - Reţele neuronale - Actul reflex

Fiziologia celulei musculare: - Organizarea structural-funcţională a miocitelor - Proprietăţile muşchilor striaţi şi netezi - Organizarea morfologică şi funcţională a sistemului neuro-muscular, Postura şi locomoţia, oboseala musculară Fiziologia sistemului nervos vegetativ - Fiziologia centrilor nervoşi vegetativi: sistemul vegetativ simpatic - Fiziologia centrilor nervoşi vegetativi: sistemul vegetativ parasimpatic - Termoreglarea

2. Mediul intern şi fiziologia sângelui: - Compartimentele hidrice ale organismului - Proprietăţile fizico-chimice ale plasmei sanguine - Echilibrul hidro-electrolitic - Echilibrul acido-bazic - Fiziologia eritrocitelor - Fiziologia leucocitelor - Fiziologia trombocitelor - Hemostaza fiziologică

3. Fiziologia excreţiei: - Particularităţi morfo - funcţionale ale rinichiului - Hemodinamica renală - Formarea urinii - Funcţia endocrină a rinichiului - Reglarea funcţiei renale - Explorarea funcţiilor rinichiului - Fiziologia căilor de excreţiei a urinii - Funcţia de excreţie a pielii

BIBLIOGRAFIE 1. ESENTIAL IN FIZIOLOGIE sub redatia Prof. Dr. Gheorghe PETRESCU, vol. I, 2008 2. ESENTIAL IN FIZIOLOGIE sub redatia Prof. Dr. Gheorghe PETRESCU, vol. II, 2009 3. FIZIOLOGIE UMANA – CELULA SI MEDIUL INTERN, Dragomir – Nicolae Serban, Ionela - Lacramioara Serban, Walther Bild, Editura Pim, 2008 4. FIZIOLOGIE UMANA – FUNCTII VEGETATIVE, Ionela - Lacramioara Serban, Walther Bild, Dragomir – Nicolae Serban, Editura Pim, 2008 5. FIZIOLOGIE UMANA – ediţia III, I. Haulica, Editura Medicală, 2007

PRECIZARI PRIVIND ACTIVITATEA DIDACTICA 1. Activitatea didactică se desfăşoară conform tematicii cuprinse în planul de învăţământ. Programa analitică şi planificarea lucrărilor practice sunt afişate alăturat. 2. Participarea studenţilor la lucrările practice este obligatorie; sunt permise maximum două absenţe pe semestru. 3. Studenţii vor efectua lucrările practice în cadrul grupei din care fac parte, conform orarului oficial şi la data prevăzută în planificare.

4. Lucrările practice ne-efectuate pot fi recuperate (cu aprobarea conducerii disciplinei şi a facultăţii) numai în cadrul unor şedinţe de recuperare organizate special sau în cursul aceleaşi săptămâni numai cu cadrul didactic al grupei. 5. Pentru efectuarea corespunzătoare a lucrărilor practice este necesar ca studenţii să cunoască protocoalele de lucru şi să deţină noţiunile teoretice aferente. 6. Referatul lucrării va fi prezentat pentru avizare la sfârşitul şedinţei respective. In cadrul şedinţelor de lucrări practice vor fi verificate oral şi în scris cunoştinţele teoretice şi practice ale studenţilor.

7. Examenul de Fiziologie se desfăşoară conform Procedurii examenului unic (afişată alăturat şi pe site UMF) ce cuprinde: evaluarea activităţii din cursul semestrului (constituită din nota cadrului didactic, nota de la discuţiile cu titularul de curs şi nota de la colocviile de pe parcursul semestrului); examenul oral care cuprinde nota de la proba de cunoştinţe minime obligatorii, nota de la probele de competenţă şi nota de proba practică) ; testul grilă unic susţinut de către toţi studenţii la data stabilită.

8. Nota finală rezultă din media ponderată a punctajelor obţinute. 9. Condiţii pentru participarea la examen: prezenţă minimă obligatorie la lucrările practice; prezenţa la toate lucrările care includ competenţe prevăzute în documentele oficiale sau recuperarea acestor lucrări. caiet/dosar de referate (avizate) ale lucrărilor practice

NOTIUNI INTRODUCTIVE FIZIOLOGIA este o stiinta despre natura; ea descrie si explica modul de functionare al organismului: pentru fiecare organ si sistem, integrand functia organismului in functionarea generala a organismului; descrie posibilitatea de adaptare a organismului la conditiile de moment; descrie mecanismele de reglare a functiilor organismului.; delimiteaza starea de normalitate.

NOTIUNI INTRODUCTIVE Mecanism de reglare Intentia si posibilitatea de mentinere constanta a parametrilor de functionare a fiecarei structuri (organ; sistem) si Corelare coordonata in functie de un “necesar” de moment pe care il manifesta organismul Cum se realizeaza: Prin receptarea modificarii de catre zonele specializate; elaborarea unor raspuns corector pe cale nervoasa/umorala

NOTIUNI INTRODUCTIVE Starea de normalitate Nu inseamna intotdeauna conditii ideale de functionare ci mai ales o adaptare a parametrilor functionali ai unei etape in functie de cei ai etapelor care se desfasoara concomitent si cu care este in legatura. Definirea starii de normalitate presupune definirii notiunilor de sanatate si boala.

NOTIUNI INTRODUCTIVE Starea de boala: Complex de dezechilibre care conduc la variatii ale unor constante, inafara unor limite si care sunt urmate de o functionare nearmonioasa a unui sistem sau a organismului in ansamblu. Momentul de aparitie a bolii nu este usor de stabilit datorita factorilor de variatie individuali. Normalul – notiune statistica care exprima cea mai frecventa aparitie a valorii respective.

NOTIUNI INTRODUCTIVE Studiul fiziologiei umane constituie o introducere indispensabilă pentru practicarea unui act medical raţional în vederea stabilirii diagnosticului şi a instituirii unei terapii adecvate cu scopul readucerii în limite homeo-statice a mecanismului fiziologic dereglat de către boală.

NOTIUNI INTRODUCTIVE HOMEOSTAZIA (Cannon, 1929) – capacitatea organismelor de a se mentine cu caracteristicile lor functionale constante intr-un mediu de viata variabil. Mecanismele homeostaziei: SECLUZIUNE - Intentia de separare relativa a organismelor de mediul in care se afla prin existenta unor bariere relative care protejeaza organismul de actiunea agresiva a factorilor de mediu (membrana; tegumente; tesut adipos subcutanat).

NOTIUNI INTRODUCTIVE Procese de reglare – au rolul de a readuce un parametru la o valoare considerata normala. Cel mai frecvent mecanism = feed-back (aferentatie inversa). Feed-back = informare inapoi a centrului de comanda despre nivelul parametrului de care este raspunzator.

NOTIUNI INTRODUCTIVE Feed-back negativ – feed-back de corectare in care parametrii modifica evenimente care duc la corectarea modificarii. Ex: ↑ CO2 in plasma → ↑ ventilatiei → ↓ CO2 din plasma Feed-back pozitiv (in cerc vicios) – efectele produse sunt in acelasi sens sau accentueaza stimulul declansator. Ex: hemoragie → pompa cardiaca ineficienta → ↓ DC, TA, debit coronar → epuizare cardiaca → pompa cardiaca ineficienta

ELEMENTE CHIMICE In compozitia structurilor care alcatuiesc organismul uman se regasesc in proportii diferite aproape toti constituientii care pot fi intalniti in materia “nevie”. = 4 elemente (H, C; O; N ) + 7 elemente (Na, K, Ca, Mg, S, Cl, P) → elemente plastice = oligoelemente

ELEMENTE PLASTICE OXIGENUL Functiile organismului necesita consum energetic → oxidarea intracelulara a materialului energogenetic in prezenta oxigenului molecular. Surse de oxigen Apa / atmosfera (inspir) Aport continuu si permanent; nu exista rezerve de oxigen (rezervele de hemoglobina si mioglobina → supravietuire 2-5 min).

ELEMENTE PLASTICE b. Rolurile oxigenului incorporare in moleculele organice (sinteza de steroizi, pigmenti, AG) acceptor de electroni (reactii generatoare de energie; structural: prezent in toate moleculele organice; toxic: SRO (anion superoxid; anion hidroxil)

ELEMENTE PLASTICE Toxicitatea O2 incepe in momentul activarii cu formare de SRO: actioneaza ca atare; producere de peroxizi. Stresul oxidativ: dezechilibru intre factorii pro- si anti-oxidanti care apare ca urmare: - productiei crescute de SRO - scaderii capacitatii oxidante a organismului.

ELEMENTE PLASTICE Surse de SRO endogene: mitocondrie, peroxizomi, lizozomi; exogene: razele UV, alcool, fum de tigara, gaze de esapament, oxigenoterapia hiperbara

ELEMENTE PLASTICE Efecte favorabile ale stresului oxidativ: bactericid (in cursul fagocotozei); stimularea activarii limfocitare; controlul tonusului vascular normal; stimularea cresterii si proliferarii celulare stimularea secretiei de eritropoetina; invatare si memorie.

ELEMENTE PLASTICE Efecte nefavorabile ale stresului oxidativ: distruge structurile celulare; transformare maligna celulara; imbatranire. Efectele SRO asupra membranelor celulare: Membranele biologice reprezinta un loc preferential de actiune al SRO deoarece contin AGPN → peroxizi, pigmenti fluorescenti (pigmenti ceroidici, lipofuscina).

ELEMENTE PLASTICE Mecanisme protectoare: antioxidanti (vitamina E, seleniu). Seleniu: -preluat din alimentatie; concentratia sa este proportionala cu cea din sol; -este constituient al glutation-peroxidazei (implicata in descompunerea peroxizomilor)

ELEMENTE PLASTICE Clasificarea sistemelor antioxidante: Dupa mecanismul de actiune: -enzimatice: SOD, catalaze, peroxidaze; -ne-enzimatice: vit. C, E, Se, Co Q10 2. Dupa momentul aparitiei: -antioxidanti primari (inhibitori preventivi): SOD, catalaza, glutation-peroxidaza -antioxidanti secundari (intrerup oxidarea): vit. E, β- caroten

ELEMENTE PLASTICE 3. Dupa locul de actiune: intracelulari: = membrana (vit. E, β-caroten); = citosol (vit. C, E, glutation peroxidaza); = lizozomi (vit. C, E, β-caroten) = reticul endoplasmic (vit. E) extracelulari: - SOD, vit. C

ELEMENTE PLASTICE 2. CARBONUL Surse: -stare elementara (diamant, grafit); -stare combinata (substante organice, anorganice) Forma de intrare in ciclul vital: substante organice; CO2 Rolurile CO2 -poate furniza H+ cu rol in echilibrul acido-bazic; -actiune directa asupra centrilor respiratori;

ELEMENTE PLASTICE 3. AZOTUL Roluri: -structural: proteine, lipide, glucide, baze purinice si pirimidinice; acizi nucleici; -functional: efect narcotic; implicat in accidente de depresurizare; explorarea functiei respiratorii MONOXIDUL DE AZOT Celulele endoteliale produc NO in prezenta oxigenului si L-arginina – molecula semnal

ELEMENTE PLASTICE Rolurile NO: -determina tonusul vasodilatator bazal fiziologic; -reactivitatea bronsica. Alterari ale functiei endoteliale determina modificari a secretiei de NO.

ELEMENTE PLASTICE 4. HIDROGENUL Rolurile hidrogenului: -structural: = intra in componenta substantelor organice; = participa la formarea unor substante din organism (HCl); -functional: = intervine in echilibrul acido-bazic; = reglarea functiei cardio-vasculare si respiratorii.

ELEMENTE PLASTICE 5.SODIUL Necesar: 3-5 g/zi; inlocuieste pierderile prin urina, fecale, transpiratie. Roluri: influenteaza valoarea presiunii osmotice; intervine in echilibrul acido-bazic; intervine in excitabilitatea neuro-musculara; intervine in mentinerea potentialului membranar de repaus.

ELEMENTE PLASTICE Influente hormonale: -Aldosteron: ↑ reabsorbtia de Na; -STH: ↑ reabsorbtia de Na; -Estrogenii: ↑ reabsorbtia de Na; -Insulina: ↑ eliminarea de Na; -Progesteron: natriuretic; -Testosteron: retentie de Na Tulburari: Hiponatremie; hipernatremie

ELEMENTE PLASTICE 6. POTASIUL Necesar: min. 0,5 g/zi Roluri: -fenomene electrice de membrana; -contractie musculara; -presiune osmotica; -antagonist de Na si Ca; -echilibru acido-bazic; -schimburi ionice la nivelul tubului urinifer.

ELEMENTE PLASTICE Influente hormonale: -mineralocorticoizi: eliminare de K renal; -glucocorticoizi: eliberare de K din celule -STH: retine K; -insulina: intrarea K in celule; Tulburari ale capitalului de potasiu: -hiperpotasemie; -hipopotasemie

ELEMENTE PLASTICE 7. CALCIUL Se gaseste in 2 compartimente: -usor mobilizabil (sange, tesuturi moi, LE); -greu mobilizabil (os). In os se gaseste sub forma de cristale de hidroxiapatita, fosfat tricalcic, carbonat de calciu. Aport: 0,6-0,8 g/zi; crescut in perioada de crestere, sarcina, alaptare.

ELEMENTE PLASTICE Roluri: -controlul fenomenelor membranare de la nivelul muschiului striat si neted -mesager secundar; -intra in structura oaselor, dintilor; -coagularea sangelui; -producerea laptelui; -forta de contractie a miocardului; -echilibrul acido-bazic; -stabilitatea membranara (ATP-aza Ca-Mg).

ELEMENTE PLASTICE 8. MAGNEZIUL Necesar: ~ 0,4 g/zi; Roluri: -metabolismul fosfo-calcic; -anti-stress; anti-alergic; -activator enzimatic; -excitabilitatea neuro-musculara; -vasorelaxant bronsic; -anti-ischemic, anti-anginos; -antiagregant plachetar.

ELEMENTE PLASTICE 9. IODUL Necesar: 10-20 mg Indispensabil pentru formarea hormonilor tiroidieni. Tireoglobulina → MIT; DIT MIT + DIT → T3 (triiodtironina) DIT + DIT → T4 (tiroxina)

ELEMENTE PLASTICE 10. ZINCUL Necesar: 10-15 mg/zi Roluri: -structural (metalo-enzime); -procese hormonale; -organogeneza; -dezvoltarea limfocitelor T; -cicatrizarea plagilor; arsurilor; -tratamentul acneei.

ELEMENTE PLASTICE 11. FIERUL Necesar: 10-20 mg/zi Compartimente: -Fe din hemoglobina; -Fe din depozite: feritina; hemosiderina; -Fe din mioglobina. Roluri: -rol in sinteza de hemoglobina

ELEMENTE PLASTICE 12. CUPRUL Necesar: 2 mg/zi Roluri: -antioxidant; -faciliteaza absorbtia fierului; -melanogeneza; -imunitate; -metabolismul tirozinei.