Analiza mediului concurential al firmei

Παρουσίαση με θέμα: "Analiza mediului concurential al firmei"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 Analiza mediului concurential al firmei
Analiza mediului economic general (modelul P.E.S.T.) Analiza sectorului de activitate (modelul Porter) factori externi de presiune concurenta din sector

2 Analiza mediului economic general

3 Analiza mediului economic general
Analiza P.E.S.T. factori Politici: gradul de stabilitate politica cadrul legislativ in domeniul fiscal si al afacerilor: concurenta, etc.; politica monetara, bugetara, fiscala si valutara a statului riscul politic: tensiuni etnice, sindicate, coruptie

4 Analiza mediului economic general
Analiza P.E.S.T. factori Economici: dinamica indicatorilor macroeconomici (PIB, rata dobanzii, inflatie, somaj); preturi administrate; costul utilitatilor; consumul populatiei; competitivitatea economiei nationale.

5 Analiza PEST Categorie Indicator Valoare Salariati Salariul mediu net
(iulie 2010) 1.355 lei 320 euro Pensionari Pensia medie lunara 739 lei 175 euro Sursa: INSSE

6 Categorie cheltuieli lunare Valoare totala lunara- mil. euro
Analiza PEST Categorie cheltuieli lunare Pondere -% Valoare totala lunara- mil. euro Produse agroalimentare si bauturi nealcool. 41,4 1.060 Bauturi alcoolice si tutun 7,7 198 Imbracaminte si incaltaminte 5,4 139 Locuinta, electricitate, apa, gaze 15,4 Mobilier, intretinere locuinta 3,9 Sanatate 4,9 126 Transport 6,5 Comunicatii 5,1 130,6 Recreere 3,6 Educatie 0,8 20,6 Hoteluri, cafenele si restaurante 1,5 38,5 Altele 3,8

7 Analiza mediului economic general
Analiza P.E.S.T. factori Socio-culturali: indicatori demografici (spor natural, structura pe varste); mobilitatea populatiei; stilul de viata; nivel educational; atitudinea fata de calitate si economisire

8 Analiza PEST

9 Analiza mediului economic general
Analiza P.E.S.T. factori Tehnologici: rata inovatiei tehnologice; cheltuieli guvernamentale pentru cercetare; atractia tehnologica a sectorului; calitatea invatamantului tehnic

10 Analiza PEST – clasamentul competitivitatii
Loc Tara Indice 1 Elvetia 5,63 2 Suedia 5,56 3 Singapore 5,48 4 SUA 5,43 5 Germania 5,39 6 Japonia 5,37 7 Finlanda 8 Olanda 5,33 9 Danemarca 5,32 10 Canada 5,30 39 Polonia 4,51 52 Ungaria 4,33 67 Romania 4,16 Sursa: World Economic Forum 2010, disponibil online

11 Analiza sectorului de activitate
FURNIZORI POTENTIALI NOI CONCURENTI CLIENTI CONCURENTA DIN SECTOR (Modelul lui Porter) PRODUSE DE SUBSTITUTIE

12 Potentiali noi concurenti
bariere la intrare: economiile de scara gradul de diferentiere al produsului marimea capitalului necesar (vezi sectorul asigurarilor generale si de viata) accesul la reteaua de distributie restrictii de natura legislativa (vezi sectorul telecomunicatiilor)

13 Economiile de scara Avantaje de cost pe care le are o afacere ca rezultat al dezvoltarii (cresterii) sale. Costul mediu unitar scade odata cu majorarea volumului fizic al productiei. Sursele uzuale ale economiilor de scara: aprovizionare: preturi de aprovizionare mai scazute (vezi Ikea) tehnologice (vezi Airbus A ) marketing: cheltuieli de publicitate mai reduse (putere de negociere superioara) financiare: rate ale dobanzilor mai scazute efectul de experienta

14 Economiile de scara Cazul Airbus A380-800
Cel mai mare avion din lume: 2 etaje, 4 motoare Diminuarea costurilor operationale cu 15-20% fata de modelul Boeing Load-factor break-even (gradul minim de incarcare) 58% (323 locuri ocupate/555) comparativ cu 70% (290 locuri ocupate/413)

15 Economiile de scara “Oferim aceeasi gama de produse in toate cele 317 magazine IKEA din lume. Deci producem mult, iar volumele mari inseamna costuri mici” (Catalogul IKEA 2011, versiunea in limba romana, pagina 365)

16 Economiile de scara Cazul comertului cu amanuntul: Vanzari totale
Mil. euro Segment de piata 2009 2008 2007 Hipermarketuri (>2.500 mp) 3.550 3.200 2.435 Cash & carry (>5.000 mp) 2.500 2.492 2.543 Discountere ( mp) 960 733 573 Supermarketuri ( mp) 700 753 680 Cazul comertului cu amanuntul: productivitatea cea mai mare - cash and carry rentabilitatea cea mai mare -hipermarketuri Indicator/ segment de piata Suprafete totale – mp Vanzari Euro/mp 2009 2008 Hipermarket 5.611 5.722 Cash&Carry 7.407 7.563 Discounter 4.124 4.262 Sursa: ZF/ 16 aprilie 2010

17 Potentiali noi concurenti
bariere la iesire: economice: gradul de specializare al activelor strategice: complementaritatea dintre un sector si altul politice/sociale: consideratii guvernamentale psihologice: comportamentul managerilor

18 Corelatia “bariere-rentabilitate”
Obstacole la intrare Obstacole la iesire nesemnificative ridicate Randamente (rentabilitate) slabe dar stabile Randamente slabe si riscante Randamente ridicate si stabile Randamente ridicate dar riscante

19 Furnizorii sectorului
de materii prime, materiale; de utilitati; de capital (institutii financiare), de forta de munca (sindicate) Au o putere ridicata de negociere daca: sunt mai concentrati decat sectorul-client; nu sunt concurati de bunuri de substitutie; produsul livrat este un mijloc important de productie pentru client

20 Clientii sectorului Au o putere ridicata de negociere daca:
prezinta un grad mai ridicat de concentrare decat sectorul-furnizor; ponderea produselor cumparate este mare in costul total; costurile de transfer sunt minime; produsele sunt putin diferentiate

21 Produse de substitutie
Indeplinesc aceleasi functii pentru client ca si produsul/serviciul din sectorul analizat ! acele sectoare ale caror produse au un raport calitate-pret mai competitiv Exemplu: telecomunicatii: telefonie fixa vs. telefonie mobila vs. voip cinematografia clasica vs. dvd caramida vs prefabricate din beton

22 Concurenta din sector Forme de manifestare: razboiul preturilor;
campanii publicitare; serviciile post-vanzare, etc. Cauzele unei rivalitati intense: concurenti numerosi si relativi egali ca putere; ritm lent de crestere al sectorului; pondere mare a cheltuielilor fixe.

23 Concurenta din sector pozitia concurentiala: cota de piata absoluta:
vanzari firma “x” cpa = x 100 vanzari totale sectoriale cota de piata relativa: cpr = vanzari principal concurent

24 Concurenta din sector structura concurentiala gradul de concentrare: n
gc =  cpai i=1 n =2,4,8 indicele Herfindhal-Hirschman: Ihh =  cpai2 n = toate firmele unde: cpai = cota de piata absoluta a firmei “i”

25 Concurenta din sector Daca Ihh < 10% (0,1) atunci concentrarea concurentei in sector este scazuta; Daca 10% (0,1) < Ihh < 18% (0,18) concentrarea concurentei este moderata; Daca Ihh > 18% (0,18) atunci concentrarea este ridicata.

26 TIPURI DE STRUCTURI CONCURENTIALE
Concurenta din sector TIPURI DE STRUCTURI CONCURENTIALE firma dominanta: CP1 > 20% si peste 1,5 fata CP2; duopol: CP2 > 12,5% si mai mare de 1,5 decat CP3, neavand o firma dominanta; triopol: CP3 > 10% si > 1,5 decat CP4, nefiind cazul de firma dominanta sau duopol; piata neconcentrata (fragmentata): in cazul in care nici o firma nu detine mai mult de 10% din vanzarile totale sectoriale si ΣC4 nu depaseste 33%.

27 Exemplu - ciment Concentrare concurentiala foarte ridicata (Ihh > 18%) Structura concurentiala stabila,de tip triopol

28 Exemplu - asigurari

29 Exemplu - asigurari Diminuarea gradului de concentrare in perioada Concentrarea concurentiala masurata cu Ihh a fost redusa in 2009 (Ihh=7,44% < 10%) Evolutie a structurii concurentiale de la firma dominanta la triopol

30 Concurenta din sector TIPURI DE CONCURENTA
CONCURENTA “EXTENSIVA”: bazata pe cresterea generala a sectorului CONCURENTA “INTENSIVA”: bazata pe cote de piata (specifica fazei de declin/recesiune) 1 2

31 Faza de maturitate a sectorului
Concurenta din sector Indicatori Faza de maturitate a sectorului Demaraj Crestere Maturitate Declin Rata de crest. a vanzarilor >10% 0-10% <0% Numar de concurenti In crestere maxim Stabil sau in diminuare Minim sau in reducere accentuata Distributia cotelor de piata fragmentata In curs de concentrare Concentrata stabil Foarte concentrata sau foarte fragmentata Stabilitatea cotelor de piata instabila Stabilitatea in crestere Destul de stabila Foarte stabila Tehnologie Evolutie rapida Schimbatoare Stabila

32 Atractivitatea sectorului
Cele 5 forte determina nivelul profitabilitatii sectorului deoarece influenteaza direct: costul, pretul si nivelul investitiilor, deci conditiile de competitivitate

33 Atractivitatea sectorului
Se poate aprecia cu ajutorul unei diagrame sectoriale prin care se evalueaza fiecare din determinantele competitivitatii pe o scala de la 0-5. Celor 5 forte prezentate anterior li se adauga statul care, prin politici specifice, poate influenta atractivitatea sectorului.

34 Diagrama sectoriala Intensitatea concurentiala Puterea de
negociere a clientilor negociere a furnizorilor Amenintarea produselor de substitutie Potentiali noi concurenti Influenta statului 5 4 5 4 3 4 5 1 3 2 3 2 2 1 1 1 1 1 3 3 2 2 2 3 5 4 5 4 4 5

35 Fast-food Intensitatea concurentiala Puterea de
negociere a clientilor negociere a furnizorilor Amenintarea produselor de substitutie Potentiali noi concurenti Influenta statului

36 Hypermarket-uri Intensitatea concurentiala Puterea de Puterea de
negociere a furnizorilor Puterea de negociere a clientilor Amenintarea produselor de substitutie Potentiali noi concurenti Influenta statului

37 Transport rutier de marfuri
Intensitatea concurentiala Puterea de negociere a furnizorilor Puterea de negociere a clientilor Amenintarea produselor de substitutie Potentiali noi concurenti Influenta statului

38 Factori-cheie de succes
o cunostinta specifica; o capabilitate competitiva; o cerinta implicita pentru satisfacerea clientului. In fiecare sector exista 3 – 5 determinante majore in obtinerea succesului financiar si strategic.