Curs regional privind FINANŢAREA BAZATA PE CAZ REZOLVAT (DRG) Martie-Aprilie 2005 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate, Bucureşti.

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
Biostatistică aplicată în sănătatea publică
Advertisements

Diagnosticul diferenţial ecografic al sarcinii
Producerea curentului electric alternativ
Statistica analitica.
Cuantificarea succesului strategic
COMPUNEREA VECTORILOR
Proiect Titlu: Aplicatii ale determinanatilor in geometrie
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Relații Monetar-Financiare Internaționale Curs 9
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
ELEMENTE DE STATISTICA MATEMATICA
Teste neparametrice.
2013 Rezidentiat ORTODONTIE an 1 Modul: Biostatistică Conf. univ. dr
LB. gr.: Φιλο-σοφία Philo-sophia Iubirea-de-înțelepciune
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “Victor Babeş” TIMISOARA DISCIPLINA DE INFORMATICA MEDICALA
Biostatistică aplicată în sănătatea publică
Student: Marius Butuc Proiect I.A.C. pentru elevi, clasa a XI-a
Interferenta si difractia luminii
Sistemul informaţional economic – sistem cibernetic
CURSUL 4 “Costul finanţării internaţionale”
Analiza retrospectiva a factorilor de risc in IMA la tineri
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
Aspecte practice ale implementării
Managementul actual in tuberculoza multidrog rezistenta
Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Teorema lui Noether (1918) Simetrie Conservare
Rata Daunei - o alta perspectiva -
4. TRANSFORMARI DE IMAGINI 4.1. Introducere
Intrarile de zone Tipuri de conexiuni Exemplu: PIR Z - Conexiunea EOL
Dioda semiconductoare
TRANSFORMATA FOURIER (INTEGRALA FOURIER).
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT- Bucuresti) MICROSISTEME INTEGRATE DE TIP RF MEMS REALIZATE PE SILICIU,
Proiectarea sistemelor digitale
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
G. Gazul ideal G.1. Mărimi ce caracterizează structura materiei
,dar totusi suntem diferite?
COMPUNEREA VECTORILOR
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
I. Electroforeza şi aplicaţiile sale pentru diagnostic
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
SISTEM DE DEZVOLTARE CU MICROCONTROLER PIC
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
Lentile.
Genul Neisseria.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Miscarea ondulatorie (Unde)
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Aplicaţiile Efectului Joule
Măsurarea morbidităţii
Training ACUE pentru jurnaliști
AGENTIA NATIONALA PT PROTECTIA MEDIULUI
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
BIOSTATISTICA REZIDENTIAT ORTO I Meta-analiza
CUPLOARE.
Oferta Determinanţii principali ai ofertei Elasticitatea ofertei
Metode si sisteme de analiza si interpretare a imaginilor
Transfigurarea schemelor bloc functionale
Μεταγράφημα παρουσίασης:

Curs regional privind FINANŢAREA BAZATA PE CAZ REZOLVAT (DRG) Martie-Aprilie 2005 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate, Bucureşti

INCDS 10:30 ‑ 11:45I. Evoluţia finanţării bazate pe caz în 2004–2005 II. Noutăţi privind sistemul de clasificare a procedurilor utilizat în 2005 şi versiunea 4.0 DRG Naţional 11:45 -12:00 Pauză de cafea 12:00-13:15III. Finanţarea pe caz rezolvat în Probleme şi soluţii pentru primul trimestru 13:15 ‑ 14:30 Pauza de prânz 14:30 -15:30IV. Ajustarea finanţării pentru cazurile cu durate de spitalizare foarte mici şi foarte mari. Proiectul de costuri la nivel de pacient 15:30 -15:45 Pauză de cafea 15:45 -16:30 V. Discuţii libere pe probleme specifice: codificare, aplicaţie transmitere date, rapoarte de activitate a spitalelor etc. Programul cursului

I. EVOLUŢIA FINANŢĂRII PE CAZ REZOLVAT ÎN

INCDS Anul 2004 – Realizări (I) Finanţare bazată pe caz rezolvat la 185 spitale Finanţarea celor 185 de spitale prin amestec de tarif 80% (spital) -20% (naţional) Gruparea şi validarea de către INCDS a peste cazuri în fiecare lună Rezolvarea a peste de probleme şi întrebări adresate de spitale, DSP, CAS

INCDS Anul 2004 – Realizări (II) Ajustarea erorilor apărute în primul trimestru (validare, ICM, unele tarife) Separarea finanţării cazurilor acute de cele cronice sau de recuperare Introducerea finanţării distincte pentru spitalizarea de zi

INCDS Anul 2004 – Realizări (III) Decontare pe baza serviciilor furnizate Traducerea procedurilor australiene şi adaptarea locală a acestora Achiziţionarea drepturilor intelectuale pentru utilizarea sistemului de clasificare în grupe de diagnostice din Australia, AR-DRG v.5 Pregătirea finanţării pe caz rezolvat pt Adaptarea aplicatiei de colectare de date la diferitele propuneri de schimbări - noua versiune DRG Naţional

INCDS Anul 2004 – câteva rezultate (I)

INCDS Anul 2004 – câteva rezultate (II)

INCDS Anul 2004 – câteva rezultate (III)

INCDS Anul 2004 – câteva rezultate (IV)

INCDS Anul 2004 – câteva rezultate (V)

INCDS Anul 2004 – câteva rezultate (VI)

INCDS Anul 2004 – câteva rezultate (VII)

INCDS Anul 2004 – câteva rezultate (VIII) Primele 10 Grupe de diagnostic (DRG) la nivel naţional - Cazurile externate din secţiile de acuţi -

II. Noutăţi privind sistemul de clasificare a procedurilor şi versiunea 4.0 a aplicaţiei DRG Naţional

INCDS Anul 2005 – De realizat Finanţarea pe caz rezolvat la toate spitalele/secţiile de acuţi (93 de spitale orăşeneşti nou introduse) Ajustarea mecanismului de finanţare pt. cazurile ce consumă f.multe şi f.puţine resurse Utilizarea sistemului de clasificare a procedurilor medicale din Australia, ICD-10 AM v.3

INCDS Clasificarea procedurilor medicale conform ICD 10 AM, v. 3.0 Drepturi de proprietate intelectuală a statului român √ Liste traduse √ Posibilitatea traducerii şi utilizarii manualelor √ Posibilitatea modificarii/adaptării locale şi utilizării listelor si manualelor √ Asistenţă tehnica din partea Guvernului Australian √ Utilizarea unor instrumente de învaţare (cursuri, browser, aplicaţii etc ) – în desfăşurare

INCDS PROCEDURI Cap.Pozitia in lista Nr. proceduri Proceduri sistem nervos Proceduri sistem endocrin Proceduri pe ochi şi anexe Proceduri pe ureche şi mastoidă Proceduri pe nas, gură, faringe Servicii dentare Proceduri pe sistemul respirator Poceduri pe sistemul cardio-vascular Proceduri pe sânge şi organe formatoare Proceduri pe sistemul digestiv Proceduri pe sistemul urinar Proceduri pe organele genitale masculine Proceduri ginecologice Proceduri obstetricale Proceduri pe sistemul musculo-scheletal Proceduri dermatologice şi plastice Proceduri pe sân Chimio şi radioterapie oncologică Proceduri non-invazive cognitive şi alte interv.neclasificate în alte capitole Proceduri imagistice (servicii)

INCDS Clasificare proceduri ICD 10 AM – Analiza tehnică (I) 1. Toate codurile au 5 caractere cu o extensie ce cuprinde 2 caractere (xxxxx-yz), în loc de 4-8 caractere. Exemplu: ICD 10 AM: Ecografia cardiacă transesofagiană bidimensională în timp real, realizată în timpul intervenţiilor chirurgicale cardiace CSSDM: Ecocardiografie transesofagiană intraoperatorie

INCDS Clasificare proceduri ICD 10 AM – Analiza tehnică (II) 2. Capitolele sunt organizate pe principii anatomice Exemplu: Proceduri pe sistemul respirator Diferenţe: nu mai există liste separate pentru intervenţii chirugicale, explorări radiologice, explorari funcţionale

INCDS Clasificare proceduri ICD 10 AM – Analiza tehnică (III) 3. Oferă o mai mare diversitate/ specificitate Exemplu: ICD 10 AM : Laringoscopia cu fibre optice CSSDM: Alte endoscopii chirurgicale, nespecificate

INCDS Clasificare proceduri ICD 10 AM – reglementare: Introducere reglementată de planul acţiunilor majore OMS/CNAS nr din 9 decembrie 2004 OMS nr din 9 decembrie 2004 privind introducerea Listei tabelare a procedurilor din Clasificarea Internaţională a Maladiilor, varianta australiană, CIM-10-AM v.3 în spitalele şi unităţile ambulatorii de specialitate din România

INCDS Clasificare proceduri ICD 10 AM – Standarde generale (I) Definiţie O procedură este definită ca o intervenţie clinică care: este de natură chirurgicală; şi/sau prezintă un risc procedural; şi/sau prezintă un risc anestezic; şi/sau cere o pregătire specializată; şi/sau cere facilităţi speciale sau echipament disponibil doar în locaţii pentru îngrijiri acute

INCDS Clasificare proceduri ICD 10 AM – Standarde generale (II) Ordinea codurilor trebuie să fie determinată folosind următoarea ierarhie: procedură efectuată pentru tratamentul diagnosticului principal procedură efectuată pentru tratamentul diagnosticului secundar procedură de diagnostic/explorare corelată cu diagnosticul principal procedură de diagnostic/explorare corelată cu diagnosticul secundar pentru episoade de îngrijire

INCDS Clasificare proceduri ICD 10 AM – Standarde generale (III) Toate procedurile semnificative care au loc de la momentul internării până la externare trebuie să fie codificate. Aceasta include proceduri de diagnostic şi proceduri terapeutice. Definiţia unei proceduri semnificative este una din următoarele: este de natură chirurgicală prezintă un risc procedural prezintă un risc anestezic cere facilităţi speciale sau echipament sau o pregătire specială

INCDS Aplicaţia de colectare de date Septembrie 2004 – modul nou – un nou format de raportare către CSSDM Decembrie 2004 – aplicaţie nouă DRG Naţional v. 4.0 – Proceduri australiene – Îmbunătăţiri (accidente de muncă etc.) – Corecţii – Introducerea completă a raportărilor catre CSSDM – de finalizat în cursul lunii martie 2005

INCDS Probleme sesizate la începutul anului Situaţia transplanturilor efectuate în anul 2004  Dintr-un număr total de 234 de cazuri existente în baza de date şi validate de INCDS, ponderea cea mai mare o are transplantul renal cu 198 de intervenţii  există o serie de unităţi de tip spital municipal sau de monospecialitate care figurează cu diferite tipuri de transplant  erori de codificare (ex.: diagnostic principal K458=Alte hernii abdominale precizate, fără ocluzie si gangrenă cu intervenţie chirurgicală 5335=Transplantul pulmonar, în realitate, intervenţia corectă fiind probabil 5535=Cura altor hernii ale peretelui abdominal anterior )

INCDS 2. Alte probleme de codificare A) Utilizarea Codurilor CIM-10 din grupa Z Problemă: se utilizează codurile CIM-10 din grupa Z ca diagnostic principal, deşi corect este ca aceste coduri să se utilizeze ca diagnostice secundare iar ca diagnostice principale să se folosească alte coduri mai specifice Ex: cel mai frecvent se întâlneşte la codificarea naşterilor, când se înregistrează coduri din grupa Z37 (Rezultatul naşterii) în loc de coduri din grupele O80 – O84 (Naşterea) Probleme sesizate la începutul anului 2005

INCDS B) Codificarea procedurilor neinvazive – Problemă: utilizarea de coduri de proceduri chirurgicale / invazive în loc de coduri de proceduri neinvazive. – Corect este ca pentru codificarea procedurilor neinvazive să se utilizeze coduri doar din capitolele XVIII (Proceduri chemoterapeutice şi radioterapeutice), XIX (Proceduri neinvazive, cognitive şi alte intervenţii neclasificate în altă parte) şi XX (Servicii imagistice). – Utilizarea codurilor din capitolele I - XVII pentru astfel de situaţii constituie o eroare de codificare! Probleme sesizate la începutul anului 2005

INCDS C) Codificarea transfuziilor În codificarea transfuziilor se utilizează uneori în mod eronat codul (Transplantul de măduvă osoasă sau celule stem alogenice, donator compatibil, fără procesare in vitro) în locul codurilor referitoare la diferite tipuri de transfuzii ( , sau ). Probleme sesizate la începutul anului 2005

INCDS Probleme sesizate la începutul anului 2005 D) Codificarea nou născuţilor

III. FINANŢAREA PE CAZ REZOLVAT PROBLEME ŞI SOLUŢII PENTRU PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI 2005

INCDS Premisele finanţării prin DRG 1. Clasificarea tuturor pacienţilor externaţi în grupe DRG. 2. Stabilirea de tarife pentru fiecare grupă DRG (generarea de costuri relative sau valori relative). Se pot calcula local sau se importă şi se ajustează local. 3. Bugetul asistenţei spitaliceşti.

INCDS Finanţarea spitalelor în România Metode de finantare în anul 2004: – Tarif pe caz ponderat (în cele 185 de spitale DRG) – Tarif mediu pe caz, în spitale non–DRG – pe zi de spitalizare pe tip de secţie şi de spital – alte mecanisme (plată pe serviciu, tipuri de cheltuieli etc.) Metode de finantare în anul 2005: - Tarif pe caz ponderat (în 278 de spitale DRG, din care 93 spitale orăşeneşti nou introduse) - idem

INCDS Caracteristicile finanţării bazate pe caz în anul 2004 – Bugetul spitalului: Se utilizează tarife pe caz, proprii pentru fiecare spital, care conţin un amestec de 20% cu TCP naţional Spitalele au un buget asemănător cu cel din anul precedent, dacă îşi menţin acelaşi nivel de activitate (exprimat prin numărul şi tipul pacienţilor externaţi) – Mecanism de finanţare prospectivă – Proces de decontare şi regularizare trimestrială

INCDS Caracteristicile finanţării bazate pe caz în anul 2005 – Bugetul spitalului: Se utilizează tarife pe caz, proprii pentru fiecare spital, care conţin un amestec de 25% cu TCP naţional Spitalele au un buget asemănător cu cel din anul precedent, dacă îşi menţin acelaşi nivel de activitate (exprimat prin numărul şi tipul pacienţilor externaţi) – Proces de decontare şi regularizare trimestrială, cu ajustări pentru cazuri cu DS extreme

INCDS Date necesare pentru stabilirea sumei contractate (SC) pe DRG pentru 2005 – Numărul de pacienti contractati pentru 2005 (negociat de spitale cu CJAS) – NC2005 – Tipul cazurilor externate (exprimat prin indicele de complexitate al cazurilor din anul 2004 – vezi anexa 18a din normele CoCa pentru spitale pe 2005) – ICM2004 – Tariful pe caz ponderat pentru fiecare spital (vezi anexa 18a din normele CoCa pentru spitale pe 2005) – TCP2005

INCDS Date necesare pentru stabilirea sumei contractate (SC) pe DRG – NC 2005 : pacienţi contractaţi în 2005, prin negociere cu CJAS – ICM 2004 : aferent cazurilor raportate de spitale şi validate la INCDS, sau estimat pe baza mediei pentru spitalele de acelaşi tip (exemplu: spitale orăşeneşti nou introduse care nu au raportat pacienţi electronic în 2004) – TCP 2005: stabilit pentru 2005, pe baza nr. de cazuri şi ICM din 2004,precum şi a bugetului spitalului din 2003 estimat pentru activitatea cu pacienţii acuţi şi ţinând cont de prevederile legislative şi de rata prognozată a inflaţiei

INCDS Decontarea lunară (principii generale) – În primele 15 zile ale lunii în curs: Decontare pe baza nr. cazurilor externate declarate, ICM contractat şi TCP 2005 – În primele 10 zile ale lunii următoare: decontarea lunară: suma rezultată = Nr. cazurilor raportate în luna curentă din care se scad cele invalidate în luna anterioară x ICM contractat x TCP 2005, din care se scade cea decontată la jumătatea lunii

INCDS Situaţia în primul trimestru 2005 Cf. Nota CNAS nr. 728/ :  Pacienţii externaţi în perioada 1 ianuarie-13 februarie 2005 sunt validaţi pe baza regulilor stabilite prin Decizia CNAS 119/2004 cu modificările şi completările ulterioare, şi finanţaţi cf. Norme CoCa 2004  Pacienţii externaţi începând cu 14 februarie se validează cf. Regulilor stabilite prin Nota CNAS nr. 728, şi finanţează cf. Norme CoCa 2005  La regularizarea T1 se aplică diferenţiat aceleaşi 2 mecanisme (vezi Instrucţiuni in pagina

INCDS Stabilirea sumei aferente cazurilor raportate (SR) pe DRG pt. T SR = NCR T1_2005 x ICM T1_2005 x TCP 2005 x K, unde: – NCR T1_2005 = nr. Cazuri raportate şi validate pentru perioada 14/02_31/ – ICM T1_2005 = ICM aferent cazurilor raportate şi validate pentru perioada 14/02_31/ – K este coeficientul de ajustare al spitalului pentru cazurile cu durate de spitalizare extreme, calculat trimestrial de INCDS Se adaugă sumele aferente activităţii 1.01 – cf. reglementărilor din 2004

IV. Ajustarea finanţării pentru cazurile cu durate de spitalizare foarte mici şi foarte mari

INCDS Cazuri cu durate de spitalizare extreme (foarte mici sau foarte mari) - “Outlieri” Cazuri ”normale” - cazuri de acelaşi tip (acelaşi DRG) cu durate de spitalizare asemănătoare - “Inlieri” Cazuri extreme cu DS mici - cazurile cu durate de spitalizare foarte mici comparativ cu majoritatea cazurilor de acelaşi tip – “Outlieri low ” Cazuri extreme cu DS mari - cazurile cu durate de spitalizare foarte mari comparativ cu majoritatea cazurilor de acelaşi tip - “Outlieri high” Definiţii (I)

INCDS Definiţii (II) Interval de normalitate: un interval definit astfel încât să conţină un procent semnificativ de observaţii (de exemplu 80% din cazuri) Limite ale intervalului de normalitate: valorile extreme ale intervalului definit, adică limita inferioară şi limita superioară Cuantificarea cazurilor extreme: mecanismul prin care se atribuie un procent dintr-un caz normal fiecărui caz extrem, rezultând cazuri echivalente Cazuri echivalente: cazuri ajustate cu valoarea atribuită cazurilor extreme

INCDS Principii Un criteriu unitar de definire a cazurilor extreme la nivel naţional, pentru fiecare DRG. Valorile limitelor inferioare şi superioare de normalitate se definesc pe baza datelor clinice a tuturor pacienţilor externaţi din spitalele din România. Formula de calcul pentru cuantificarea cazurilor extreme se aplică unitar pentru toate spitalele şi pentru toate grupele de diagnostice.

INCDS Aplicare - metodă şi mecanisme (I) A. Se definesc limitele inferioară (L inferioară ) şi superioară (L superioară ) ale intervalului de normalitate pentru fiecare DRG, conform metodei propuse de INCDS B. Limitele rezultate sunt publicate în normele CoCa pentru 2005 C. Fiecare caz normal sau extrem se transformă într-un Caz Echivalent (CE), dupa care se calculeaza ICM pe cazuri echivalente

INCDS - pentru cazuri normale: 1 caz normal = 1 caz echivalent - pentru cazuri extreme: 1 caz cu DS mică = (DS/L inferioară ) cazuri echivalente 1 caz cu DS mare = (DS/L superioară ) cazuri echivalente -“DS/L” exprimă procentul cu care se ajustează un caz normal pentru situaţia de caz extrem şi se numeşte Indice de echivalenţă Aplicare - metodă şi mecanisme (II)

INCDS Aplicare - metodă şi mecanisme (III) D. Trimestrial se calculează CE şi ICM de către INCDS: - Cazurile ponderate echivalente vor fi determinate prin înmulţirea nr. de cazuri echivalente cu VR a fiecărui DRG. CPE DRGi = CE DRGi x VR DRGi -se calculează un coeficient “k” de ajustare a finanţării pentru fiecare spital, unde: K= ΣCPE/ ΣCP

INCDS Model de analiză a cazurilor extreme pentru un spital - 1 spital judeţean - Cazurile externate în primele 6 luni 2004: pacienţi validaţi externaţi din secţiile de acuţi - Limitele de normalitate a DS pentru DRG-uri: definite prin metoda propusă de INCDS

INCDS Exemplu de raport Nume SectieDMSNr Cazuri Nr Cazuri Echivalente Indice de echivalenţă (IE) ICM pe cazuri echiv. Neonatologie (prematuri) ,61,86001,5175 Boli infectioase ,20,97780,6882 Chirurgie generala ,40,98411,1414 Cardiologie ,60,97510,7976 Neonatologie (nou nascuti) ,41,04490,3628 Obstetrica- ginecologie ,81,00000,5966 ……………… Total spital… ,99500,8783

INCDS Nume Sectie Nr Cazuri Nr Caz. Echival enteICM ICM pe caz. Echiv.Sume (mii lei) Sume pe caz. Echiv. (mii lei) Neonatologie (prematuri) ,61,50591, Boli infectioase ,20,68260, Chirurgie generala ,41,13961, Cardiologie ,60,78870, Neonatologie (nou nascuti) ,40,34290, Obstetrica- ginecologie ,80, …....… ……… Total spital ,86860, Simulare financiară un spital

INCDS Rezultate ale simulării ajustării finanţării pentru cele 185 spitale Cazurile cu DS extreme = 5% din totalul cazurilor externate (3,6 mil pacienţi) Cazurile DS extreme mici = 3% din total, adică pac, şi includ cazurile cu DS de 0 zile decedaţi Cazurile cu DS extreme mari = 2% din total, adică cazuri. ICM pe cazurile echivalente (ICME) variază între -2,5% şi 4,6% faţă de ICM pe cazuri normale Impact financiar: economii potenţiale pe cazurile cu DS extreme mici depăşeşc nevoile de finanţare suplimentară pentru cazurile cu DS extreme mari

INCDS Concluzii Ajustarea DRG pentru cazurile extreme – se aplică trimestrial Formularele de raportare către spitale – conţin valoarea coeficientului de ajustare “K” Ajută la finanţarea diferenţiată a aceluiaşi tip de pacienţi, pentru care s-au consumat mai multe/mai puţine resurse

INCDS Proiectul de costuri la nivel de pacient Reglementat prin OMS 1625/ in anul 2005: selectarea, evaluarea si pregatirea spitalelor (20) se urmăreşte acoperirea principalelor grupe de diagnostice din spitale, elaborararea cadrului legislativ privind colectarea datelor de cost la nivel de pacient, culegerea datelor de costuri la nivel de pacient, definitivarea metodologiei de calcul a costurilor şi analiza trimestriala a rezultatelor;

INCDS Proiectul de costuri la nivel de pacient - în anul 2006: continuarea activitatii de colectare a datelor de costuri la nivel de pacient, corelarea acestor date de costuri cu datele clinice la nivel de pacient, analiza datelor, calcularea costurilor medii pe grupe de diagnostice (DRG) si calcularea valorilor relative romanesti pentru principalele grupe de diagnostice.

INCDS Proiectul de costuri la nivel de pacient - în anul 2006: Rezultatele finale ale “Studiului de evaluare a costurilor la nivel de pacient in spitale finantate pe baza de caz rezolvat” la finele anului 2006 vor sta la baza strategiei de finantare bazată pe caz rezolvat pentru anul 2007

V. DISCUŢII

INCDS Rapoarte de analiză pentru spital Care este teritoriul de deservire al spitalului Care sunt caracteristicile activităţii clinice a spitalului şi a secţiilor (ce fel de pacienţi sunt spitalizaţi; cum ajung pacienţii la spital; unde, ce şi câte servicii sunt furnizate; care este rezultatul îngrijirilor; cum se externează pacienţii) Cum se compară activitatea spitalului/secţiei cu celelalte spitale/secţii din ţară (care indicatori de activitate clinică sunt asemănători şi care indicatori diferă - şi cu cât - faţă de valorile naţionale) Cum au evoluat în timp principalii indicatori de activitate clinică (care este tendinţa de evoluţie: constantă / de creştere / de scădere?) Care este morbiditatea spitalizată pe spital/secţie (pentru ce sunt spitalizaţi pacienţii) Care este calitatea datelor în spital/secţii (datele sunt înregistrate complet şi corect? dacă nu, care?) Dacă au survenit modificări semnificative ale indicatorilor de activitate clinică şi de calitate a datelor în luna curentă faţă de luna precedentă (care indicatori s-au modificat şi cu cât)

INCDS Rapoarte de analiză pentru spital Cine are acces la ele? Cine le ruleaza? Se doreste publicarea lor? Sint relevante pentru spital? Care e legatura cu aspectele financiar- economice la nivelul spitalului?

INCDS Modalitatea de contact (Intreaba/Comenteaza) Fax: