Caracterizarea fizica a interfetelor utilizand tensiometria

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
D. DINAMICA D.1. Principiul I (principiul inerției)
Advertisements

Producerea curentului electric alternativ
Curs 2 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
COMPUNEREA VECTORILOR
Proiect Titlu: Aplicatii ale determinanatilor in geometrie
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
Profrsor, Spina Mihaela Grup Scolar „ Alexandru Odobescu“, Lehliu Gara
Proiect Energia Mecanica Si Energia Electrica
MASURAREA TEMPERATURII
Student: Marius Butuc Proiect I.A.C. pentru elevi, clasa a XI-a
Interferenta si difractia luminii
Curs 21 Pirometrie optica.
Legea lui Ohm.
MASURAREA TEMPERATURII
ENERGIA.
Curs 8 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
MĂSURAREA ŞI ANALIZA VIBRAŢIILOR STRUCTURILOR
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Teorema lui Noether (1918) Simetrie Conservare
Rata Daunei - o alta perspectiva -
4. Carbonizarea la 1500 oC in atmosfera inerta
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
MASURAREA TEMPERATURII
Sarcina electrică.
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Dizaharide Dizaharide Grama Andrei Cruceru Robert Cls. 11A.
8. STABILIZATOARE DE TENSIUNE 8. 1
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
G. Gazul ideal G.1. Mărimi ce caracterizează structura materiei
,dar totusi suntem diferite?
Prof. Mureşan Carmen Silvia
Ciematica punctului material
TRIUNGHIUL.
COMPUNEREA VECTORILOR
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
I. Electroforeza şi aplicaţiile sale pentru diagnostic
TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
Profesor Anghelache Dobrescu Maria
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Sisteme de achizitii, interfete si instrumentatie virtuala
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
Unităţile de măsură fundamentale (de bază ) în Sistemul Internaţional (SI)
Lentile.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Cum se măsoară interacţiunea dintre corpuri?
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Reflexia şi refracţia undelor mecanice
Miscarea ondulatorie (Unde)
Serban Dana-Maria Grupa: 113B
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
TRIUNGHIUL.
Măsurarea forţelor de interacţiune prin intermediul microscopiei de forţă atomică. Proprietăţi mecanice locale Drd. Stoica Iuliana.
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Aplicaţiile Efectului Joule
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
CUPLOARE.
Transfigurarea schemelor bloc functionale
Teoria ciocnirilor si a imprastierii particulelor
APLICAŢII ALE FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE ÎN ELECTROTEHNICĂ CURENTUL ALTERNATIV Mariş Claudia – XI A Negrea Cristian – XI A.
Μεταγράφημα παρουσίασης:

Caracterizarea fizica a interfetelor utilizand tensiometria Drd Mihaela Alexandru

(KSV Instruments, Finlanda) Tensiometru Sigma700 (KSV Instruments, Finlanda) Specificatii tehnice Domeniul de masurare: 0.001 - 2000 mN/m Rezolutie (proba standard): 0.001 mN/m Incarcarea maxima: 210 g Precizia de cantarire 0.01 mg Rezolutia fortei: 0.1 μN Domeniul de masurare al unghiului de contact: 0-180° Precizia de masurare a unghiului de contact: 0.01° Calibrare si blocare: automata Viteza platformei: 0.01-500 mm/min Domeniul de temperatura: -10 ÷ +80°C Dimensiuni: 240 x 330 x 620 mm Module soft

Softuri tensiometru Tensiunea superficiala/interfaciala Unghi dinamic de contact Concentratia critica micelara Capacitatea de udare a pulberilor Densitatea lichidelor

Aparat de inregistrare Electrobalanta Aparat de inregistrare Capac Placuta/bara pentru masurare Celula de masurare lichid Platforma monitorizata Suportul clemei

Tensiunea superficiala Metoda placutei Wilhemy Metoda inelului Du Nouy Tensiunea superficiala – este o masura a energiei de coeziune prezenta la interfata provenind din dezechilibrul de forte dintre moleculele de la interfata (g/l, l/l). Masurarea tensiunii superficiale/interfaciale cu ajutorul tensiometriei se bazeaza pe masurarea fortelor de interactiune dintre o proba solida cu suprafata sau interfata a doua fluide. Metoda placutei Wilhemy - Se bazeaza pe interactiunea dintre placuta de platina si interfata lichidului de testat. Calculele pentru aceasta tehnica se bazeaza pe geometria placutei complet umede aflata in contact cu lichidul dar nu imersata in acesta. Metoda inelului Du Nouy - utilizeaza interactiunea dintre inelul de platina cu interfata lichidului de testat. Inelul este imersat sub interfata si imediat ridicat. Atunci cand inelul este ridicat se formeaza un menisc al lichidului. In cele din urma acest menisc se desprinde de inel si revine la pozitia initiala.

toluen, DMF, acetona, benzen, apa, 1,2- dicloretan, cloroform, etanol, hexan, diiodmetan, etandiol, diclormetan, alcool benzilic, piridina, ciclohexan, tetracolura de carbon, dimetilsulfoxid, glicerol, Etc.

Valorile tensiunii superficiale determinate prin utilizarea tehnicii placutei Wilhemy pentru o serie de copolimeri siloxan-organici (solvent: DMF-g25 = 37,5 mN/m)

Concentratia critica micelara CMC Concentratia critica micelara reprezinta concentratia critica a unei substante amfifile la care se formeaza micele Moleculele amfifile contin doua componente ce difera prin afinitatea lor fata de solventi. - partea hidrofila are afinitate pentru solventii polari, cum ar fi apa. - partea hidrofoba are afinitate pentru solventii nepolari, cum ar fi hidrocarburile. Moleculele unei substante amfifile se orienteaza la suprafata apei astfel incat partea polara interactioneaza cu apa iar cea nepolara este mentinuta deasupra suprafetei (aer sau lichid nepolar). Prezenta acestor molecule perturba energia de coeziune de la suprafata, ceea ce duce la micsorarea tensiunii superficiale.

CMC= 5,4*10-2 g/l Surfactant siloxanic neionic

S-O4 CMCS-O4=67mg/l Dependenta tensiunii superficiale de concentratia ligandului siloxanic in DMF C. Racles, M. Cazacu, A.Ioanid, A. Vlad, Macromol. Rapid Commun. 2008, 29, 1527–1531

Unghiul de contact masura cantitativa a udarii unui solid de catre un lichid • unghiul format de lichid la granita celor trei faze: lichida, gazoasa si solida • forma picaturii si marimea unghiului de contact sunt controlate de cele trei forte de interactiune a tensiunii interfaciale a fazelor participante (gaz, lichid, solid). • ecuatia Young se aplica pentru solide omogene, netede si rigide Ecuatia Young

Histerezisul unghiului de contact Principalul dezavantaj: Unghiul de contact dinamic Histerezisul unghiului de contact H = qa -qr Principalul dezavantaj: Proba trebuie sa fie simetrica si sa aiba o forma regulata: bara cub bara cilindrica dreptunghiulara sarma Etc.

Principalii parametri ai masuratorilor unghiurilor de contact cu apa Proba θa θr H A 85.52 42.12 43.40 B 96.03 51.19 44.84 Hamciuc, E., Hamciuc, C., Cazacu, M., Ignat, M., Zarnescu, G., Eur. Polym. J. 45 (1), 182-190, 2009.

Unghiurile dinamice cu apa Polimer Unghiurile dinamice cu apa θaa θrb Hc C 86.75 42.49 44.26 D 89.50 44.77 44.73

Unghiul de contact dinamic Unghiul dinamic de contact Principalii parametri obtinuti din masuratorile unghiului de contact: Proba % SiO2 Unghiul de contact dinamic Hc θaa θrb Apa EG P1 13,2 92.1 94.0 82.6 83.0 9.5 11.0 P2 52,8 102.6 80.9 77.4 65.5 22.5 15.4 a valoarea maxima a unghiului de contact la intrare; b valoarea maxima a unghiului de contact la iesire; c H = θa – θr

Energia libera de suprafataa, mN/m Ecuatiile Owens si Wendt Valorile tensiunii superficiale pentru cele doua lichide si componentele lor (mN/m) sunt Valorile energiei libere de suprafata determinate pe baza unghiului de contact dinamic: Proba Energia libera de suprafataa, mN/m gsd gsp gs P1 0.13 21.79 21.92 P2 16.88 1.69 18.57 acalculata pe baza ecuatiilor Owens si Wendt luand in considerare valorile unghiului de contact dinamic.

Capacitatea de udare a pulberilor Metoda Washburn – se bazeaza pe masurarea gradului de penetrare a unui lichid intr-un pat de pulbere comprimata rezultand o valoare medie a unghiului de contact a particulei. T = [h/Cr2 g cosq]M2 T – timpul dupa contact h – viscozitatea lichidului C – constanta materialului caracteristica probei solide – densitatea lichidului g – tensiunea superficiala a lichidului q – unghiul de contact M – masa de lichid adsorbita de solid Un grafic Timp vs. Masa2 ar trebui sa conduca la o linie dreapta a carei panta este h /C r 2 g cosq

Capacitatea de udare a pulberilor qS-O2= 87.27o Graficul utilizat pentru a calcula capacitatea de udare a pulberilor S-O2

Sedimentarea materialelor solide Determinarea cineticii de sedimentare a solidelor în lichid Dispozitivul de sedimentare este un disc rotund, acesta este cufundat la o anumită adâncime în lichidul ce contine materialul solid, simultan lichidul este supus agitarii magnetice. După ce agitarea este oprita soft-ul înregistreaza cantitatea de particule solide care sedimenteaza pe disc în lichid şi înregistreaza cresterea de masa funcţie de timp.

Determinarea densitatii lichidelor Calibrarea dispozitivului de densitate Determinarea densitatii unui lichid necunoscut ´lichid necunoscut = (F´/F) ×  apa Dispozitivul de masurare

Proiect CEEX-MATNANTECH 52/2006 Materiale siliconice nanostructurate multifunctionale (NANOSIMAT) Director Proiect : Dr. Maria Cazacu Proiect IDEI 5/2007 Compusi siloxanici ca precursori pentru nanomateriale Director Proiect: Dr. Carmen Racles