Fam. Enterobacteriaceae LP3

Genul Yersinia Caractere generale: morfologie cocobacilara imobile la 37°C, mobile la 22 - 30°C (numai Y. pestis – imobila) cresc pe mediile uzuale in limite mari de temperatura (4 - 43°C) fermenteaza glucoza fara producere de gaz produc β – galactozidaza

Genul Yersinia Caractere generale: nu acidifica lactoza intensa activitate ureazica (exceptie, Y. pestis) produc indol si ornitindecarboxilaza nu produc H2S nu produc lizindecarboxilaza si fenilalanindezaminaza nu cresc pe medii cu citrat (Simmons)

Genul Yersinia Taxonomie: 12 specii, din care 3 specii au fost izolate la om: Y. pestis Y. pseudotuberculosis Y. enterocolitica

Genul Yersinia Habitat: toate speciile sunt raspandite in mediul inconjurator (mai ales, pe sol, unde supravietuiesc perioade lungi de timp - > 3 luni)

Yersinia pestis cale de transmitere: interuman: rezervor: rozatoare: sobolani rozatoare mici salbatice (veverite, iepuri) cale de transmitere: de la animale la om: puricii sobolanului (unde supravietuiesc indelung in proventricol si stomac) prin praf de dejecte sau produse animaliere cale de transmitere: interuman: Pulex irritans prin inhalare de picaturi Flügge de la pacient in faza prodromala ori acuta a pestei pulmonare

Yersinia pseudotuberculosis rezervor natural: rozatoare pasari salbatice sol ape (supravietuieste activ chiar si la temperaturi joase) cale de transmitere: alimentara determina: enterite subacute + adenopatie mezenterica marcata, ce poate mima apendicita

Yersinia enterocolitica rezervor natural: mamifere salbatice mamifere domestice (porc) produse alimentare (contaminate in perioada procesarii), in care rezista in stare biologic activa mult timp: carne refrigerata ori prelucrata sub forma a diferite produse netratate termic, lapte, branzeturi, ciocolata etc.

Yersinia enterocolitica determina o patologie polimorfa: la copii: imbolnaviri intestinale (enterite, sdr. dureros al fosei iliace drepte) la adult: artrite reactive, eritem nodos (formele extraintestinale sunt, de obicei, precedate de sdr. enteral) la subiectii imunodeprimati: forme abdominale complicate (adenite mezenterice, apendicite), forme extraintestinale, septicemii

Dg. de laborator Y. pestis: risc individual si colectiv! trebuie izolata numai in laboratoare specializate cu regim restrictiv (nivel 3 si 4 de protectie)

Dg. de laborator Celelalte specii de Yersinia: produs patologic: materii fecale medii de cultura slab selective: agar Mac Conkey incubare: 48h. mediu cu antibiotice: CIN (Cefsulodin – Irgasan – Novobiocina) – rezultate superioare (incubare 18 – 24h la 37°C): colonii tipice: semitransparente, margini clare, centrul rosu bulion de imbogatire cu: Irgasan si Ticarcilina

Dg. de laborator identificarea preliminara: pe mediile multitest TSI, MIU, MILF, citrat fermenteaza glucoza fara gaz nu produc H2S nu fermenteaza lactoza nu produc indol, lizindecarboxilaza, fenilalanindezaminaza imobile la 37°C, devin mobile dupa mentinerea 24h la temperatura camerei

Dg. de laborator nu cresc pe mediul cu citrat (Simmons) nu scindeaza malonatul produc ureaza produc β – galactozidaza ornitindecarboxilaza produce doar Y. enterocolitica identificarea antigenica prin aglutinare cu ser anti – Y. enterocolitica O3 si ser anti – Y. pseudotuberculosis tip I (serovarurile dominante in tara noastra) confirma apartenenta la gen si specie

Genul Citrobacter Grupare de Enterobacteriaceae: mobile fermenteaza glucoza cu gaz fermenteaza lactoza lent produc constant β – galactozidaza cresc pe medii cu citrat ca unica sursa de C. nu produc lizindecarboxilaza si fenilalanindezaminaza unele specii – ureazo – (+)

Genul Citrobacter Taxonomic: 12 specii, din care 8 specii au importanta medicala procese patologice umane la persoane cu imunodepresie

Citrobacter freundii determina: septicemii accidentale (posttransfuzionale) sau diseminari ale unor localizari din cele mai variate patogen intestinal – intensa activitate citotoxica poate fi confundat cu Salmonella enterica, avand caractere comune biochimice si mai ales antigenice: poate aglutina cu serurile polivalente si Vi anti – Salmonella implicat in etiologia unor izbucniri epidemice de TIA

Citrobacter diversus determina: septicemii meningite neonatale infectii urinare enterocolite Dg. diferential: E. coli – in infectii urinare

Genul Citrobacter Rezistotipie: Sensibil: Aminoglicozide Cefalosporine de gen. a – II – a Cefalosporine de gen. a – III – a Fluoroquinolone

Genul Klebsiella bacterii imobile capsulate fermenteaza glucoza cu producere de mari cantitati de gaz colonii mucoide fermenteaza majoritatea zaharurilor produce acetoina din glucoza (reactia Voges – Proskauer) cresc pe medii cu citrat produce lizindecarboxilaza produce ureaza nu produce fenilalanindezaminaza nu produce H2S

Genul Klebsiella Taxonomic: 10 specii Importanta in patologie: infectii nosocomiale (K. pneumoniae, K. oxytoca): bronhopneumonii infectii urinare enterite, mai ales la copii postoperator, in complicatii septice generalizate ori localizate septicemii – cu prognostic sever

Genul Klebsiella K. rhinoscleromatis K. ozenae intalnite in patologia specifica ORL

Genul Klebsiella Identificarea preliminara: pe mediile de izolare gelozate simple: in 24h. la 37°C, se dezvolta colonii mari de 2 – 3 mm., rotunde, bombate, umede, cu aspect mucoid. Acest aspect se accentueaza la 48h. cand diametrul coloniilor atinge 3 – 4 mm. si apare o evidenta tendinta la confluare. pe mediile slab selective: colonii lactozo – (+), aspect mucoid pe medii moderat – selective: caracterul mucoid mai putin pregnant

Genul Klebsiella Rezistotipie: Rezistenta inalta si multipla Sensilitate: Cefalosporine de gen. a – III – a Fluoroquinolone Colimicina Gentamicina

Genul Enterobacter enterobacterii mobile fermenteaza glucoza cu mari cantitati de gaz fermenteaza lactoza reactia Voges – Proskauer (+) nu produce indol nu produce H2S nu produce fenilalanindezaminaza

Genul Enterobacter Taxonomic: 16 specii Importanta medicala: infectii spitalicesti

Genul Enterobacter Identificarea preliminara: pe medii simple: se dezvolta repede, formand in 24h. la 37°C colonii mari, 2 – 3 mm., rotunde, tipice, “S” pe medii slab selective: colonii mari, lactozo – (+)

Genul Enterobacter Rezistotipie: Sensibilitati variate la: Fluoroquinolone Cefalosporine din gen. a – III – a Aminoglicozide

Genul Hafnia enterobacterii mobile produc gaz din glucoza produc lizindecarboxilaza produc β – galactozidaza nu produc H2S nu produc indol, ureaza, fenilalanindezaminaza

Genul Hafnia Taxonomie: 1 specie: H. alvei Importanta medicala: enteropatogenitatea – discutabila traheobronsite post – intubatie infectiile tractusului urinar

Genul Serratia enterobacterii mobile cresc luxuriant pe medii simple si slab sau moderat selective metabolic, produc cantitati mici de gaz din glucoza produce decarboxilaze fermenteaza lactoza tardiv nu produce indol nu produce H2S nu produce fenilalanindezaminaza test Voges – Proskauer – (+)

Genul Serratia Taxonomic: 12 specii, S. marcescens – principalul exponent al genului, este un conditionat – patogen relativ frecvent in infectiile de spital. Importanta medicala: patogen urinar patogen respirator bacteriemii septicemii grave

Genul Serratia Rezistotipie: S. marcescens achizitioneaza cu usurinta factori de rezistenta multipla Rezistenta la aminoglicozide (gentamicina, amikacina), precum si la cefalosporine poate fi relevanta pentru rezistotipuri cu circulatie spitaliceasca.

Genul Proteus Genul Proteus Genul Providencia Genul Morganella prezinta fenilalanindezaminaza

Genul Proteus enterobacterii mobile fermenteaza glucoza cu putin gaz produc H2S ureaza (+) fenilalanindezaminaza (+) nu produc lizindecarboxilaza nu produc β – galactozidaza pe mediile nutritive fara inhibitori, prezinta fenomenul de invazie sau de migrare, caracteristic genului

Genul Proteus Taxonomic: 8 specii, din care 3 au importanta medicala: P. mirabilis P. vulgaris P. penneri

Genul Proteus Importanta medicala: P. mirabilis – locul al – II –lea in etiologia infectiilor urinare, dupa E. coli P. vulgaris – infectii urinare, gastroenterite cu aspect de TIA - izolat frecvent din scaun, fiind component al microbiotei intestinale ambele specii pot cauza infectii localizate, indeosebi ale plagilor chirurgicale abdominale sau septicemii.

Genul Proteus Identificarea preliminara: caracteristica unica de a invada mediile simple gelozate: din locul inocularii, valuri succesive de cultura migreaza concentric pana la marginea mediului sau pana la intalnirea cu valul migrator al altei colonii daca coloniile migratoare apartin aceleiasi tulpini valurile se intrica formand o panza continua daca ele apartin insa la 2 tulpini diferite, chiar din aceeasi specie de Proteus, migrarile se opresc la 1 – 2 mm. distanta, intre ele trasandu-se o linie de demarcatie. Acest fenomen, cunoscut ca fenomenul de demarcatie Dienes, este folosit ca marker epidemic.

Genul Proteus Identificarea preliminara: pe mediile selective, colonii lactozo – (-) fenilalanindezaminaza - (+) lizindecarboxilaza - (-) Producerea de indol de catre P. vulgaris diferentiaza speciile de Proteus chiar in etapa preliminara a diagnosticului.

Genul Proteus Identificarea definitiva: Identificarea biochimica prin setul largit de teste biochimice Tiparea serologica: schema propusa de Vinkle – serovarurile de Proteus OX19, OX2, OXK pentru inrudirile antigenice cu rickettsiile si utilizarea lor ca antigene in reactia de aglutinare Weil – Felix in serodiagnosticul unor rickettsioze de primoinfectie.

Genul Proteus Rezistotipia: Spectre diferite de sensibilitate fata de: β – lactamine aminoglicozide fluoroquinolone.

Genul Providencia fenilalanindezaminazo – (+) lactozo – (-) β – galactozidaza – (-) lizindecarboxilaza (-) absenta caracterului migrator pe mediile simple gelozate scindeaza malonatul cresc pe medii cu citrat (Simmons)

Genul Providencia Taxonomie: 6 specii, dintre care 4 au fost izolate din prelevate umane. Importanta in patologie: P. rettgeri, P. stuartii – infectii urinare si extraintestinale, indeosebi nosocomiale P. alcalifaciens – rareori izolata la om – implicata in izbucniri epidemice (TIA) sau cazuri sporadice de diaree acuta

Genul Morganella enterobacterii mobile fenilalanindezaminaza - (+) ureaza – (+) ornitindecarboxilaza – (+) indol – (+) nu produc β – galactozidaza nu produc H2S nu cresc pe medii cu citrat (Simmons)

Genul Morganella Taxonomic: Specia Proteus morganii a fost reconsiderat ca gen aparte, pe baza analizelor genetice de hibridare a ADN – ului. Importanta in patologie: agent etiologic al unor infectii urinare postoperatorii mai rar, a fost mentionata in infectii generalizate

Genul Morganella Rezistotipie: Sensibilitatea frecventa a M. morganii la Nitrofurantoin si tetracicline, care pot fi utilizati ca markeri intraspecifici sau intergenetici.

Bacilii Gram negativi nefermentativi Pseudomonadele: bacili Gram – (-) nesporulati, drepti sau usor incurbati mobili (unul sau mai multi flageli polari) nepretentioase nutritiv strict aerobe au metabolism oxidativ, niciodata fermentativ numai respiratia nitritilor permite crestere anaeroba zaharolitici catalazo – (+) oxidazo – (+) Redus nitratii fie la nitriti, fie la N2 gazos

Bacilii Gram negativi nefermentativi Familia Pseudomonadaceae Genul Pseudomonas Specii fluorescente: P. aeruginosa, P. putida, P. fluorescens Specii non – fluorescente: P. alcaligenes, P. pseudoalcaligenes

Bacilii Gram negativi nefermentativi Habitat: ape de suprafata, sol umed microbiota indigena a omului bine reprezentate in fondul microbian de spital: apa distilata, solutii saline, solutii de coloranti, solutii antiseptice si dezinfectante, solutii pentru irigatii, medicamente, solutii perfuzabile, sange pentru transfuzii, coliruri, instrumentar, instalatii tehnico – sanitare, plante ornamentale, vaze cu flori etc.

Bacilii Gram negativi nefermentativi Pseudomonas aeruginosa – ocupa I-ul loc intre pseudomonade sub raportul frecventei izolarilor in laboratorul clinic, al varietatii, morbiditatii si mortalitatii infectiilor determinate.

Bacilii Gram negativi nefermentativi P. aeruginosa determina: Infectii ale plagilor si arsurilor Bacteriemie Septicemie Infectii I.V. Peritonite Infectii bronho – pulmonare Infectii otice Meningite Infectii oculare Osteomielite Infectii urinare

Bacilii Gram negativi nefermentativi Medii de cultura neselective: Geloza – sange Geloza – chocolat Medii selective: Agar Mac Conkey Mediul Levine Mediul Istrati – Meitert Medii mai selective: Agar baza Pseudomonas cu Cetrimid, Irgasan

Bacilii Gram negativi nefermentativi P. aeruginosa: colonii mari, 2 – 3 mm. Ø, rotunde, cu centrul bombat, margini neregulate si tendinta invaziva (aspect de “ou prajit”), suprafata granulara, consistenta untoasa cultura cu suprafata iridiscenta cu luciu metalic si plaje de autoliza cultura degaja aroma patrunzatoare particulara asemanatoare florilor de iasomie. pe medii lichide: suspensii omogene

Bacilii Gram negativi nefermentativi produce pigmenti difuzibili fluorescenti: Piocianina Pioverdina Piorubrina Piomelanina alcalinizarea coloanei si pantei de TSI (mediul ramane inert).