DISTROFIA dys – tulburare trophe – nutritie

CAUZE ALE LEZIUNILOR CELULARE AGENŢI CHIMICI / DROGURI HIPOXIA REACŢII IMUNOLOGICE AGENŢI FIZICI ALTERĂRI GENETICE AGENŢI CHIMICI / DROGURI AGENŢI INFECŢIOŞI DEZECHILIBRE NUTRIŢIONALE

DISTROFIE dys – tulburare trophe – nutritie Definitie: modificări ale metabolismului celular, sub acţiunea unor factori nocivi externi sau interni, ce duc la alterarea structurii celulare reversibil sau ireversibil.

ACUMULĂRI INTRACELULARE RĂSPUNSUL CELULAR AGRESIUNE DISTROFII ADAPTĂRI CELULARE LEZIUNI CELULARE ACUTE ALTERĂRI SUBCELULARE ŞI INCLUZII CELULARE HIPERTROFIE LEZIUNI REVERSIBILE ACUMULĂRI INTRACELULARE HIPERPLAZIE MOARTE CELULARĂ ATROFIE CALCIFICĂRI PATOLOGICE METAPLAZIE NECROZĂ APOPTOZĂ

LEZIUNI HIPOXICE ŞI ISCHEMICE ISCHEMIE L E Z R V S I B MITOCONDRIE FOSFORILAREA OXIDATIVĂ ATP POMPA Na+ GLICOLIZA DETAŞAREA RIBOZOMILOR INFLUXUL Ca++ H2O EFLUXUL K+ Tumefiere celulară Pierdere microvili Vezicule Tumefierea RE Figuri mielinice GLICOGEN pH „CLUMPING CROMATINA NUCLEARĂ SINTEZA PROTEINELOR DEPOZITE LIPIDICE

Produşi de degradare lipide I R E V LEZIUNI MEMBRANE Eliberare enzime CPK, LDH ELIBERAREA INTRACELULARĂ DE ENZIME LIZOZOMALE EOZINOFILIE MODIFICĂRI NUCLEARE DIGESTIA PROTEINELOR Pierderea de PL Alterări citoschelet Radicali liberi Produşi de degradare lipide   I R E V S B L Influxul Ca++ pH Ca++ mitocondrii

   DISTROFII (DEGENERESCENTE) Noxe  celule  leziunea biochimica depunerea de substante anormale de origine intra / extracelulara.    DISTROFII (DEGENERESCENTE) Dificil de determinat modul de aparitie si patrundere in celule = infiltrare, depozit, degenerescenta, acumulare in exces

Acumularile intracelulare Substante care se gasesc in mod normal in celula, dar in cantitate patologica Substante care apar in conditii patologice si nu apar in mod normal evidentiabile prin tehnici histopatologice

Acumulare in exces in celule = progresiva Acumulari endogene = alterarea unor constituenti celulari Acumulari exogene = trecerea in celule a unor substante extracelulare ( “infiltrare”) Materiale de depozit intracelular: origine protidica, lipidica, glucidica, pigmentara, minerala Acumulare in exces in celule = progresiva - distrofii simple (reversibile) - distrofii degenerative

I. Distrofii prin tulburari ale metabolismului celular: A I. Distrofii prin tulburari ale metabolismului celular: A. Metabolismul proteinelor a. proteine simple: distrofii prin hiperhidratare (hidroprotidice) b. proteine conjugate: nucleoproteine si cromoproteine B. Metabolismul glucidelor C. Metabolismul lipidelor D. Metabolismul substantelor minerale II. Distrofii prin tulburari ale metabolismului substantei interstitiale Hialina Amiloida Fibrinoida Mucinoasa

Distrofii prin tulburari ale metabolismului celular Tulburari in metabolismul proteinelor Aminoacizi  proteine simple (histone, protamine, globuline, scleroproteine) si  conjugate(cromoproteine, nucleoproteine, glicoproteine, fosfoproteine) Distrofii hidroprotidice (distrofii prin hiperhidratare) Reversibile - apar la celule inalt specializate, mari consumatoare de O2 (ficat, miocard, SN, TC renali) _--apa se acumuleaza in mitocondrii = celule globuloase cu deteriorarea MB si criste.

DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA MORFOLOGIA LEZIUNILOR CELULARE REVERSIBILE DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA Macroscopic organele afectate prezintă: Un volum şi greutate crescută Culoare palidă, mată – aspectul clasic descris de <carne fiartă> Organele se decapsulează uşor După secţionare parenchimul proemină în raport cu capsula

DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA MORFOLOGIA LEZIUNILOR CELULARE REVERSIBILE DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA Microscopie optică: Intumescenţa tulbure - citoplama fin granulară (distrofia granulara) - nuclei inegali 2. Degenerarea vacuolara- vacuole fine în citoplasmă Intumescenta clara - vacuole mari, spumoase - nucleul împins la periferie - nucleii picnotici

DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA Rinichi (distrofie granulo-vacuolara)

Rinichi (distrofie granulo-vacuolara) Col. H&E, Ob 40x

Distrofiile proteinelor conjugate 1) distrofiile nucleoproteinelor Metabolismul purinelor  acid uric in exces (prin aport exogen crescut sau hiperproductie endogena) precipita in tesuturi = urati  guta (clinic) Clinic – afecteaza articulatiile mici (frecvent art, metatarsofalangiana a degetului mare) hiperemia,edem, dispar dupa cateva zile dar reapar in saptamani, luni. Acid uric crescut - hiperuricemie

Morfologic = toful gutos Format din cristale de urat de sodiu si acid uric localizat in str. articulare si periarticulare; inconjurator focare de necroza si inflamatie acuta Cronicizare – tesut de granulatie cu celule gigante de corp strain

Pigmentii : exogeni/ endogeni Cai de patrundere: Alimentatie 2) Distrofiile cromoproteinelor Cromoproteinele = substante de origine biologica, se acumuleaza in citoplasma celulelor sau substanta interstitiala Pigmentii : exogeni/ endogeni Cai de patrundere: Alimentatie Respiratori – pulberi (carbune, s. minerale) Dermica – tatuaje Cai urinare – instilatii cu nitrat de argint

Tatuaj intradermic

Antracoza pulmonara

Pigment melanic Pigmentii hemoglobinici Pigmentii cu grasimi Distrofii pigmentare Pigment melanic Pigmentii hemoglobinici Pigmentii cu grasimi

Distrofiile pigmentului melanic Melanina= pigment brun galbui (negru in cantitate mare) Fagocitele nu pot distruge melanina Pe sectiuni histologice coloratia Fontana (cu solutie de nitrat de argint amoniacal) melanina apare colorata in negru Este produsa de un grup de celule dendritice de la nivelul jonctiunii dermoepidermice = melanocite (melanoblaste)

DISTROFIA PRIN EXCES DE MELANINA Hiperpigmentatia generalizata: boala Addison, acromegalie, hipersecretie hipofizara de HMS, sarcina(“cloasma gravidelor”), hemocromatoze, casexie, polipoza gastrointestinala familiala. Hiperpigmentatia localizata: boli de piele, radiatii UV, ionizante, caldura. Pigmentatii circumscrise: pete pigmentare (efelide), tumori melanice

DISTROFII PRIN MINUS DE MELANINA Hipopigmentatii generalizate: albinismul - melanocite prezente dar lipsite de tirozinaza - sunt incapabile sa formeze melanina Hipopigmentatii localizate: albinismul localizat sau leucodermie congenitala, vitiligo congenital - intereseaza pielea si ochii in special - apar si in lepra, sifilis, plagi vindecate Pigmenti inruditi cu melanina – OCRONOZA - alcaptourie, intoxicatii cronice cu fenol

Pigmenti inruditi cu melanina OCRONOZA Pigmentatie patologica rara Pigmentul pseudomelanic ESTE PREZENT IN: - TENDOANE - LARINGE SE IDENTIFICA PRINTR-O - TRAHEE PIGMENTARE NEAGRA - CAPSULE ARTICULARE “Ca cerneala” - CARTILAJ AURICULAR este o pigmentatie prin tulburari metabolice congenitale

DISTROFII ALE PIGMENTILOR HEMOGLOBINICI Hemoglobina (cromoproteina) proteina globulinica 2 lanturi polipeptidice  si  si 4 grupe de hem (Fe2+ si porfirina) Fe din hem este depozitat in organism  hemosiderina  feritina Porfirina Bilirubina Globulina

A. Hemosideroza localizata DISTROFII ALE PIGMENTILOR CARE CONTIN FIER HEMOSIDEROZA SI HEMOCROMATOZA Hemosideroza – depozite de hemosiderina = granule brune, insolubile; coloratie Perls (pentru Fe) pozitiva A. Hemosideroza localizata - focare hemoragice: hematoame, fracturi, infarcte hemoragice - se evidentiaza Fe2+ in macrofage sub forma de hemosiderina - hemangioame cutanate, pulmonul si splina de staza cronica (induratie bruna)

DISTROFII ALE PIGMENTILOR CARE CONTIN FIER HEMOSIDEROZA SI HEMOCROMATOZA B. HEMOSIDEROZA GENERALIZATA rara, localizata in ficat, pancreas, rinichi, inima, ganglioni limfatici absobtie intestinala excesiva de fier hemolize excesive dupa transfuzii repetate de sange dupa administrare parenterala de fier

HEMOCROMATOZA Hemocromatoza sau “diabetul bronzat” alterarea barierei mucoasei intestinale, a complexului feritina – apoferitina cu absorbtie excesiva de fier se depune in celulele parenchimului hepatic, pancreatic, fibrele miocardice ciroza hepatica diabet insuficienta cardiaca hiperpigmentare melanica a tegumentului = melanodermie

DISTROFII ALE PIGMENTILOR FARA FIER Bilirubina (B) provine din degradarea hemoglobinei si mai putin din mioglobina si citocromi pigment de culoare galben-verzui sau verde-negricios, in functie de concentrare (B) directa este conjugata (B) indirecta neconjugata, care nu a trecut prtin ficat Icterul = coloratie galben-verzuie a tegumentelor si mucoaselor prin exces de (B) in sange si tesututri 3 forme: obstructiv, hepatocelular, hemolitic

ICTERE ICTERUL OBSTRUCTIV Post hepatic, mecanic; apare prin obstructia caii biliare cu reducere/suprimare excretiei bilirubinei conjugate din celulele hepatice in intestin rezultand colestaza ICTERUL HEPATOCELULAR Tulburare in mecanismul de conjugare al bilirubinei in ficat rezultand colestaza intrahepatica ICTERUL HEMOLITIC Apare in anemia hemolitica prin exces de bilirubina neconjugata

PORFIRIA Tulburari in metabolismul porfirinelor Pigmentul se depune in piele, vase si organe pigmentatia bruna 3 forme: Congenitala Acuta intermitenta Cutanata tardiva

DISTROFII ALE PIGMENTILOR CU GRASIMI Lipopigmentii – granulatii rotunde sau ovalare, galbene-brune, autofluorescente la UV lipocromii: pigmenti galbeni de origine exogena derivati din vegetale alimentare (caroten, licopen); se observa in depozite de grasimi, corp galben ovarian, CSR, placi de aterom, etc lipofuscina (pigment de uzura): de origine endogena, brun, derivat din oxidarea lipidelor; se observa in celule nervoase, epiteliile veziculelor seminale, fibre miocardice, ficat, rinichi.

DISTROFII GLUCIDICE Glicogenul – constituent fundamental apare in toate tesuturile normale (ficat, muschi striati, miocard, cartilaj, endometru, etc); se coloreaza brun cu iod (sol. LUGOL) si rosu intens (Carmin Best amoniacal) Este labil/stabil Distrofii prin EXCES DE GLICOGEN (GLICOGENOZA) Glicogenoza simpla, localizata: a. in diabet localizata la rinichi (ansa Henle si tubi contorti), miocard, SNC si b. Glicogenoza hepatica in boala GIERKE = depozite marcate de glicogen in hepatocite Glicogenoza generalizata: apare in boala Gierke cu afectare hepato-renala si in unele cazuri miocardica

DISTROFII PRIN MINUS DE GLICOGEN INANITIE ANOXIE AVITAMINOZA INFECTII VIRALE CASEXIE NEOPLAZICA Testul schiller  col uterin (celulele neoplazice mari consumatoare de glicogen)

DISTROFII LIPIDICE Lipidele: grasimile neutre – gliceridele, fosfolipidele, glicolipidele, steridele. Histochimic: coloratii speciale care le pun in evidenta rosu Scharlach (rosu aprins), Sudan III (galbui), Sudan negru (negru-cenusiu, cenusiu), Albastru de Nil (rosu-violet, albastru cenusiu) DISTROFIILE GRASE PRIN EXCES (STEATOZELE) Tipuri anatomoclinice Steatoza localizata 1. Ficatul gras; 2. Rinichiul gras; 3. Steatoza miocardica

Col. H&E, Ob. 10x STEATOZĂ HEPATICĂ Col. Scharlach sectiuni la congelatie Ob. 20x.

DISTROFII LIPIDICE B. Steatoza regionala (lipomatoza regionala) Implicati factorii neuroendocrini, boala Cushing, distrofia adiposogenitala (sindr. Babinski-Frolich), obezitatea de menopauza C. Steatoza sistematizate Tezaurizare(acumulare) anormala de substante lipidice in citoplasma celulelor reticulohistiocitare din diferite tesuturi si organe Pot fi primare (tulburare congenitala) boala Gaucher, boala Nieman-Pick, boala Hand-Schüller-Christian Pot fi secundare in unele afectiuni hepatice, diabet, hipotiroidism asociat cu hipercolesterolemie

BOALA GAUCHER Boala autozomal recesiva -deficit de glucocerebrozidaza(mutatia genei care o codeaza) -acumulare de glucocerebrozide in macrofage si SNC -3 tipuri in functie de simptomatologie si evolutia bolii. Tip 1 - noncerebrala - depozite hep, splenice, scheletice Tip 2- infantila (cerebrala) -hepatosplenomegalie+ lez progresive SNC Tip 3 – intermediar -> la tineri -atingere sistemica ~tip1 -atingere SNC => deces decadaIII M-Splina ↑(10kg), palida, pestrita -adenopatie generalizata -M.O. mase tumorale cenusii mari moi cu eroziuni osoase, deformari scheletice, fracturi μ - cel. Gaucher = 100μ, citoplasma cu vacuole de tip fibrilar “hartie creponata”, PAS+, unul sau mai multi nuclei excentrici, hipercromi

BOALA NIEMAN - PICK Boala autozomal recesiva - absenta sfingomielinazei=> acumulare de sfingomielina si colesterol in macrofage in majoritatea tesuturilor si organelor Tip A – cel m frecvent, sever, infantil -atingere neurologica extensiva -acumulare ↑viscerala de sfingomielina => deces in primii 3 ani Tip B –organomegalie fara prindere SNC Tip C - >10ani Macroscopic -organe ↑ vol, palide Microscopic – celula Niemann-Pick = 90-100 μm -citoplasma fin vacuolata -Vacuole uniforme => aspect spumos Dg. –hepatosplenomegalie -retard mintal -celula spumoasa Niemann Pick (microscopie optica).

BOALA Hand-Schüller-Christian Apare la copii si adulti Clinic: exoftalmie, diabet insipid, deformari osoase (osteoliza) prin acumularea de esteri ai colesterolului in histiocite cu formare de mase pseudotumorale care distrug oasele afectate Dezvoltarea intracraniana comprima hipofiza si hipotalamusul (diabet insipid) si umplu orbitele (exoftalmie) Microscopic: focare denecroza si infiltrat inflamator predominant eozinofilic la nivelul histiocitelor in splina, ganglioni limfatici, ficat D. Steatoza generalizata: obezitate sau adipozitatea patologica

DISTROFII GRASE PRIN MINUS DE GRASIMI Inanitie Casexia hipofizara Lipodistrofia progresiva

DISTROFII MINERALE CALCARE DISTROFII PRIN MINUS DE CALCIU 1. RAHITISM 2. OSTEOMALACIE 3. OSTEOPOROZA 4. HIPERPARATIROIDISM PRIMAR B. DISTROFII PRIN EXCES DE CALCIU CALCIFICARI DISTROFICE CALCIFICARI METASTATICE DEPOZITAREA SARURILOR DE CALCIU IN CALCULI BOALA LITIAZICA

Calificare de tip distrofic – calcemie normală ţesuturi necrotice – necroză de cazeificare, aterom, stroma tumori (leiomiom) Macroscopic - culoare albicioasă- cenuşie, consistenţă dură Microscopic – depozite amorfe, granulare, bazofile depuneri progresive – corpi psamomatoşi - carcinom papilar tiroidian, prostată

CALCIFICARE DE TIP METASTATIC Calcificare de tip metastatic - hipercalcemie Apare la nivelul plămanului, rinichiului 1. Hiperparatiroidism 2. Hipervitaminoza D 3. Hipertiroidism 4. Boala Addison 5. Cresterea catabolismului osos datorat tumorilor osoase diseminate (mielom multiplu, metastaze) 6. Insuficienta renală cronica (cu retenţie de fosfat şi apariţia litiazei renale).

1. DISTROFIA HIALINA 2. DISTROFIA AMILOIDA 3. DISTROFIA FIBRINOIDA DISTROFII PRIN TULBURARI ALE METABOLISMULUI SUBSTANTEI INTERSTITIALE (EXTRACELULARE) 1. DISTROFIA HIALINA 2. DISTROFIA AMILOIDA 3. DISTROFIA FIBRINOIDA 4. DISTROFIA MUCINOASA

1. DISTROFIA HIALINA Hialinul este un material de natura proteica cu aspect omogen, eozionofil in coloratie H-E, intra sau extracelular. A. Hialinul intracelular : 1. Hialinizarea hialoplasmatica – acumularea de proteine in hialoplasma fara afectarea sistemelor membranare – ex. corpii Mallory din hepatita alcoolica (picaturi neregulate sau retea fina perinucleara constituita din citokeratine); 2. Hialinizarea mitocondriala – incluzii cristaline intramitocondriale cu balonizarea cristelor si aparitia de megamitocondrii – ficatul alcoolic; 3. Hialinizarea intraergastoplasmica – corpii Russel – agregate de material amorf neomogen reprezentat de acumulari de Ig in RE al plasmocitelor in stari de hiperimunizare; 4. Hialinizarea lizozomala – celulele TCP in sindromul nefrotic, fenomene de autofagie celulara (hipoxie, intoxicatii); B. Hialinul extracelular – transformare elementelor matricei extracelulare intr-o masa astructurata, omogena, eozinofila; Macroscopic apare albicios, translucid de consistenta crescuta; Exemple- cicatrici keloide, fibroame uterine; atrerioloscleroza hialina – depozit eozinofil si PAS + care inlocuieste celulele musculare netede, constituit din proteine exudate.

DISTROFIA HIALINA INTRACELULARA : depunerea de picături omogene, glicoproteice în citoplasma celulelor. EXEMPLE Corpii Mallory – incluzii eozinofile perinucleare, in hepatocite la alcoolici (contin citokeratina si ubiquitina) Corpii Russell (agregate de IgG) in plasmocite Celulele Crooke (contin incluzii omogene, sticloase) in adenoamele hipofizare, la pacientii cu sindrom Cushing. Cristalele Reincke (incluzii rectangulare perinucleare) in celulele interstitiale Leydig.

DISTROFIA HIALINA Hialin fiziologic: Corpul albicans ovarian EXTRACELULARA :depunerea interstiţială a unei substanţe proteice amorfe, omogene, eozinofile, pe structurile fibrilare extracelulare , aspectul organelor fiind translucid-sticlos, alb-sidefiu,(“glazura de tort”) consistenta dura Hialin fiziologic: Corpul albicans ovarian Depunerile din capsula splenica in imbatranire (splina “glazurata”) Hialin patologic : Cicatrici (cheloidul, la arsi) Tumori (leiomiofibroame, schwannoame) Peretii arteriolelor (in diabet) cu aparitia HTA

CORP ALBICANS – HIALIN IN OVAR

2. DISTROFIA AMILOIDA Definitie:  Distrofie proteica extracelulara, prin depunerea interstitiala a unei proteine patologice (amiloidul).  Amiloidul - 90% proteine fibroase si 10% hidraţi de carbon (condroitin sulfat şi acid neuraminic); COLORATIA : Rosu de Congo - in rosu (ortocromatic); in lumina polarizata-birefringenta verde (green-apple birefringence). Violetul de metil - in rosu (metacromatic). van Gieson – galben cafeniu. Localizare – ν la nivelul substanţei fundamentale de-a lungul fibrelor de reticulină şi colagen, de-a lungul MB epiteliale si în media vaselor mici. Nu determina o reactie inflamatorie. GENERALA LOCALIZATA (splina, rinichi, ficat)

Amiloidul RENAL - substanþa proteicã care se depune extracelular la nivelul membranei bazale a capilarelor glomerulare, a tubilor si în pereþii vaselor, sub forma unui material omogen, colorat metacromatic. Colortie - Rosu de Congo - depozite rosii. Glomerulii cu depozite de amiloid sunt mãriþi în volum depozite de amiloid de culoare rosu-oranj în glomeruli(MB capilare + mezangiu), peretii vaselor si membrana bazalã a tubilor(↓lumen)

La NIVEL HEPATIC, depozitele de amiloid de culoare rosu-oranj sunt localizate de-a lungul capilarelor sinusoide si determinã atrofia hepatocitelor

3. DISTROFIA FIBRINOIDA Fibrinoidul = substanta acelulara, densa care se coloreaza roz cu eozina si este PAS pozitiva (format din proteine si MPZ) Distrofia fibrinoida apare in colagenoze – boli generalizate ale tesutului conjunctiv Apare in LES, PCE, sclerodermie, dermatomiozita Microscopic = alterarea fibrinoida – necroza fibrinoida

4.DISTROFIA MUCOIDA Mucusul = o combinatie de proteine, MPZ si glucide, secretata de celule epiteliale specializate de la nivelul tractului GI, aparat respirator, uter , glande salivare, etc Bazofil, PAS pozitiv, rosu cu mucicarmin Principalul constituent mucina Distrofia mucoida a tesutului conjunctiv apare in colagenoze, tumori,medionecroza aortei, placi de aterom, mixedem. Distrofia mucoida epiteliala – hipersecretii de mucus in: inflamatii catarale mucoase, tumori maligne si benigne.