Retele induatriale de comunicatii (continuare)

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
Producerea curentului electric alternativ
Advertisements

Informatica industriala
TEORIA ŞI INGINERIA SISTEMELOR
Sisteme de operare Real-Time; Planificarile in Real-Time
COMPUNEREA VECTORILOR
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
TIPURI DE MULTICALCULATOARE
4.1 Ce sunt reţelele complexe? 4.2 Tipuri de reţele complexe
Retele induatriale de comunicatii
FLUXUL INFORMATIONAL IN CADRUL SISTEMELOR DE COMANDA NUMERICA
PROGRAMAREA MULTICALCULATOARELOR
CAPITOLUL 3 METODE DE STUDIU ALE CIBERNETICII ECONOMICE
Sistemul informaţional economic – sistem cibernetic
Biblioteci digitale pe structuri GRID
ANALIZA RETELELOR SOCIALE
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
Informatica Industriala
Informatica Industriala
RETELE ELECTRICE Identificarea elementelor unei retele electrice
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
Îndrumător de proiect: Conf. dr. ing. Ştefan Stăncescu Student:
Lasere cu Corp Solid Diode Laser cu Semiconductor
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
3 MULTICALCULATOARE ORGANIZARE GENERALĂ
RETELE ELECTRICE Identificarea elementelor unei retele electrice
SISTEMEME NUMERICE PENTRU PRELUCRARI DE IMAGINI
INSTRUMENTATIE DE BORD PENTRU AUTOVEHICULE
Rata Daunei - o alta perspectiva -
4. Carbonizarea la 1500 oC in atmosfera inerta
Intrarile de zone Tipuri de conexiuni Exemplu: PIR Z - Conexiunea EOL
TRANSFORMATA FOURIER (INTEGRALA FOURIER).
Informatica industriala
Calculatoare si sisteme de operare Curs 6
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Retele de Calculatoare si Internet
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT- Bucuresti) MICROSISTEME INTEGRATE DE TIP RF MEMS REALIZATE PE SILICIU,
Informatica industriala
COMPUNEREA VECTORILOR
LABORATOR TEHNOLOGIC CLASA a X-a
Sistemul OM – MASINA – MEDIU si sistemul sociotehnic
I. Electroforeza şi aplicaţiile sale pentru diagnostic
SISTEM DE DEZVOLTARE CU MICROCONTROLER PIC
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
Sisteme de ordinul 1 Sisteme si semnale Functia de transfer Fourier
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
In sistemele clasice, fara convertoare de putere se datoreaza:
Lentile.
Elemente de Testare Automată
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Circuite logice combinaţionale
Conf. Univ. Dr. Habil. Marc FRÎNCU
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Informatica industriala
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Aplicaţiile Efectului Joule
CURS 5 COMANDA IN SISTEME FLEXIBILE DE FABRICATIE
G R U P U R I.
CUPLOARE.
Transfigurarea schemelor bloc functionale
Receptorul de măsurare
Informatica industriala
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE
Μεταγράφημα παρουσίασης:

Retele induatriale de comunicatii (continuare) Curs Informatica industriala

Modele de comunicatie Aplicatie Aplicatie Aplicatie Sesiune Prezentare ISO-OSI TCP/IP RIC (Internet) Utilizator Aplicatie Aplicatie Aplicatie Sesiune Prezentare Transport Transport(TCP) Retea Retea (IP) Retea Legatura de date Nivele inferioare Legatura de date Fizic Fizic

Clasificarea retelelor industriale de comunicatie: 3 clase mai importante: Retele pentru senzori si elemente de actionare (Instrumentation bus, Actuator/Sensor network) Retele/magistrale de teren (fieldbuses) Retele celulare (cell networks) Prin ce difera: numărul de noduri conectate în reţea dimensiunea şi distribuţia geografică a reţelei timpul de reacţie maxim impus al reţelei complexitatea dispozitivelor conectate în reţea (gradul de inteligenţă, resurse disponibile) costurile de instalare şi întreţinere admise (un procent din costurile întregii instalaţii) fiabilitatea impusă şi gradul de toleranţă la defecte cerinţe speciale (medii explozive, zgomote electromagnetice intense, variaţii mari ale parametrilor de mediu, etc.)

Retele industriale de comunicatii

Caracteristici Retele celulare Magistrale de teren Retele pentru Dim. mesaj Timp de reactie 1-10 koct. 10-20 100ms-1s Retele celulare 10-256 oct. 10-100 10-100 ms Magistrale de teren biti 100-1000 1-10ms Retele pentru senzori si elem. de act. Numar de noduri

Retele pentru senzori si elemente de actionare Utilizate pentru controlul la nivelul procesului de fabricatie: Bucle de reglaj Control secvential (PLC) Interconectarea unor elemente simple de automatizare (senzori, actuatori) cu elemente de complexitate medie (PLC, regulataore, etc.) caracteristici: Viteza (foarte) mare; timp de reactie scazut( 1-10 ms) Mesaje foarte scurte (8-16 biti); antet scurt/mesaj (overhead) Metode deterministe de acces la mediul de comunicatie Modele de comunicatie: master-slave, pooling Protocol simplu la nodurile slave, complex la nodul master Nivel ridicat de fiabilitate si siguranta

Exemple (implementari practice): CAN – Contol Area Network Dezvoltat pentru industria automobilistica – masini de curse, camioane, autovehicole Retea de tip magistrala seriala, dimensiuni mici (50m, 200m) Protocol de acces la mediu de transmisie CSMA/BA, Fiecare tip de mesaj are un nivel propriu de prioritate se poate evalua analitic timpul maxim de intarziere a mesajelor Interbus-S Arhitectura de tip inel, Controlal de la un nod central ASi - Actuator Sensor Interface Retea de tip magistrala Acces prin metoda master-slave Mesaje foarte scurte (4 biti utili) Reconfigurarea automata in caz de defect

Retele de teren (fieldbus) Utilizate pentru controlul unor procese de complexitate medie Protocol relativ complex care implica prezenta unei anumite “inteligente” la nivelul fiecarui nod de retea (calculatoare de proces, PLCuri, regulatoare, etc.) caracteristici: Timp de raspuns mediu, predefinit (10-100ms) Mesaje scurte si medii (100-250 octeti) Protocol complex care asigura mecanisme bune de detectie si mascare a erorilor Mecanisme de acces la retea de tip multimaster

Exemple: Profibus WorldFIP Protocol „nemtesc” (Siemens principalul promotor) Magistrala de tip token-passing – inel logic intre nodurile master Mai multe variante: FMS, DP, PA Folosit in multe tipuri de aplicatii WorldFIP Protocol „francez” Retea de tip inel, control centralizat Mesajele periodice sunt transmise cu prioritate Pentru garantarea timpului de transmisie se foloseste un planificator de mesaje

Exemple: P-Net Protocol „danez” Mecanism de acces la retea - TDMA – Time Division Multiple Access Token virtual Foarte stabil, cu bune caracteristici de transmisie DeviceNet, CANOpen Retele de teren dezvoltate pe infrastructura CAN Mecanisme foarte bune de acces la dispozitive si parametri de proces (acces simbolic) Fieldbus Foundation (FF) Protocol american Retea de tip magistrala

Retele celulare Exemple: MAP – Manufacturing Automation Protocol (GM) Retele pentru interconecatrea celulelor flexibile de fabricatie Seamana cu retelele locale de calculatoare Caracteristici: Timp garantat de transmisie Comportament determinist Mesajele au structura complexa (similar cu Ethernet) Nodurile retelei sunt calculatoare de proces Exemple: MAP – Manufacturing Automation Protocol (GM) TOP - (Boeing)

Protocolul Ethernet in controlul industrial De ce Ethernet in industrie: Cel mai raspindit protocol pentru retele locale de calculatoare Interfete foarte ieftine Compatibilitate cu sistemul informatic al unei intreprinderi Probleme: Nu este un protocol determinist (CSMA) Nu se poate garanta timpul de transmisie Nu se poate garanta transmisia sigura a unui mesaj Solutii: Transmisia la frecvente de 100HHz/1GHz evita aparitia coliziunilor Determinismul se asigura prin suprapunerea unui mecanism determinist de acces la mediul de transmisie peste protocolul clasic Ethernet (ex: Modbus peste Ethernet, acces master-slave, etc.)

Sisteme distribuite bazate pe servicii Scopul: Reducerea complexitati sistemelor distribuite de control Metoda propusa (in cadrul proiectului NetControl): Dezvoltarea unui set de servicii de nivel intermediar (middleware) care sa satisfaca necesitatile de comunicatie si sincronizare ale unui sistem de control Serviciul de comunicatie – mai mult decat un mijloc de comunicatie Un serviciu este implementat prin mai multe servere distribuite

Concluzii Proiectarea Sistemelor distribuite de control moderne implica utilizarea unor modele, tehnici si instrumente adecvate de comunicatie, adatpate cerintelor specifice din mediul industrial

Concluzii: Trebuie acordata o mai mare atentie mijloacelor de comunicatie utilizate in sistemele de control Retelele industriale de comunicatii sunt o componenta necesara intr-un sistem modern de control Sunt necesare metode si tehnici speciale de garantare a caracteristicilor critice de comunicatie (ex: timp de transmisie, timp de reactie, fiabilitate, toleranta la defecte, etc.) Este necesara unificarea standardelor de comunicatie pentru a asigura interoperabilitatea unei game largi de echipamente de control Utilizarea tehnologiilor WEB in controlul industrial – o provocare interesanta

Anexa: Realizari in domeniul retelelor industriale Proiectarea si implementarea unei interfete Master pentru o retea ASi (hard-soft) Instrument de modelare si simulare a comportamentului retelelor industriale prin Retele Petri Temporale Model de sistem distribuit de control bazat pe servicii Planificarea comunicatiei in sistemele distribuite de control Utilizarea retelelor industriale pentru asigurarea trasabilitatii in industria alimentara (faza incipienta)

Proiectarea unei interfete pentru o retea de tip ASi Caracteristicile retelei ASi : Retea pentru senzori si elemente de executie Restrictii de timp foarte stricte (10-20 μs) Mecanisme complexe de identificare si configurare automata a nodurilor de retea Mai multe servicii de comunicatie se desfasoara in paralel Achizitie si transmisie periodaica de date Identificarea si configurarea automata a nodurilor de retea Detectie si corectia erorilor

Modelul arhitectural al interfetei Aplicatia de control Interfata utilizator Nivelul 3 Functii de acces Calculator gazda Interfata utilizator Memorie partajata Bucla principala Procesare comenzi Nivelul 2 Rutine de intrerupere Controlul accesului la retea Controlor de Rutina de timp comunicatie Controlor de acces Transmisie/receptie Controlorul de retea Driver de comunicatie Nivelul 1 Transmisie mesaj Circuit de adaptare Reteaua industriala

Implementarea interfetei ASi Aspecte de implementare: Tehnici speciale de executie a programului, pentru garantarea cerintelor de timp-real Executie paralela (sistem multiprocesor: 2 microcontroloare si un procesor ) Executie foreground-background Prioritati dinamice Programare in limbaj de asamblare Interfata s-a realizat pentru Univ. din Munchen Experimentele au demonstrat respectarea restrictiilor de timp