Motivaţia alegerii temei de cercetare

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
Producerea curentului electric alternativ
Advertisements

Curs 14 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
COMPUNEREA VECTORILOR
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Relații Monetar-Financiare Internaționale Curs 9
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
Profrsor, Spina Mihaela Grup Scolar „ Alexandru Odobescu“, Lehliu Gara
LB. gr.: Φιλο-σοφία Philo-sophia Iubirea-de-înțelepciune
TEORIA COSTURILOR Producţia Consumul factorilor de producţie
prof.dr.ing. Mircea CHINDRIŞ
CAPITOLUL 3 METODE DE STUDIU ALE CIBERNETICII ECONOMICE
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Analiza retrospectiva a factorilor de risc in IMA la tineri
ANALIZA RETELELOR SOCIALE
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
Curs 5 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Bronşiolitele acute grave ale sugarului şi Astmul grav al copilului
Legea lui Ohm.
Convertoare eşantionarea digitizarea semnalului
MĂSURAREA ŞI ANALIZA VIBRAŢIILOR STRUCTURILOR
Sindromul Reye.
Lasere cu Corp Solid Diode Laser cu Semiconductor
Circuite cu reactie pozitiva
STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE
Semiconductori lichizi & organici Semiconductori necristalini
MĂSURAREA ŞI ANALIZA VIBRAŢIILOR STRUCTURILOR
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Electromagnetismul Se ocupă de studiul fenomenelor legate de:
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
Saliva.
Dioda semiconductoare
TRANSFORMATA FOURIER (INTEGRALA FOURIER).
Anxiolitice și Hipnotice
Noţiuni de mecanică În mecanica clasică, elaborată de Isaac Newton ( ), se consideră că timpul curge uniform, într-un singur sens, de la trecut,
COMPUNEREA VECTORILOR
LABORATOR TEHNOLOGIC CLASA a X-a
BOALA CELIACĂ: ACTUALITĂŢI, PROBLEME COPIL - ADULT
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
Tipuri de legătură chimică:
I. Electroforeza şi aplicaţiile sale pentru diagnostic
Cap I. NOŢIUNI DE TERMOCHIMIE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
DISPOZITIVE ELECTRONICE ȘI CIRCUITE
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Modele de cristalizare
Release by MedTorrents.com
Lentile.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Release by MedTorrents.com
BINE AŢI VENIT la GIMNAZIALA NR. 5 !.
Circuite logice combinaţionale
Test.
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Conf.univ.dr. Georgeta Zanoschi
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Aplicaţiile Efectului Joule
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
G R U P U R I.
CUPLOARE.
Oferta Determinanţii principali ai ofertei Elasticitatea ofertei
Receptorul de măsurare
Transplantul pulmonar, de mână, piele și de cornee Prof
Chimie Analitică Calitativă ACTIVITATE. COEFICIENT DE ACTIVITATE
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE
Μεταγράφημα παρουσίασης:

Motivaţia alegerii temei de cercetare Dacă urmărim ceea ce metaforic putem numi o „vivisecţie” a structurii personalităţii pacientului psihosomatic vom descoperi un nivel crescut al pulsiunii suicidare – pe toată perioada bolii sau exclusiv în fazele acute. În consecinţă, identificarea mecanismelor de funcţionare adaptativă sau non-adaptativă a unui astfel de pacient – realizată precoce printr-o abordare multidisciplinară – ne ofera posibilitatea de a depista cu uşurinţă acei subiecţi ce prezintă ceea ce generic am putea numi „factori de risc”. Aceasta ne deschide o importantă cale a găsirii unui model recuperator precoce şi strict particularizat tipului de „funcţionare psihică” a celui în cauză. Din această perspectivă, modelul terapeutic propus (acela în care vulnerabilitatea psiho – somatică a individului poate fi abordară dincolo de tratamentul medicamentos - prin deplasarea accentului asupra potenţialului funcţional restant, asupra reţelei de suport social, asupra emoţiilor sale exprimate atât în latura sa profesională, cât şi în cea familială) este unul complex, a cărui aplicare precoce are ca scop îmbunătăţirea stării de invaliditate.

Instrumentele utilizate Testul proiectiv de personalitate Szondi – care are avantajul de a scoate în evidenţă trăsăturile actuale, structura (elementele ce nu se modifică pe parcursul vieţii) şi pulsiunile ce se acumulează şi se vor descărca în viitor Chestionarul stilului defensiv DSQ – ce evidenţiază mecanisme de apărare grupate în stiluri (cum ar fi comportament maladaptativ, imagine de sine distorsionată, autosacrificiu, stil adaptativ). Mecanismele de apărare ţin de perspectiva psihanalitică, iar stilurile de perspectiva cognitivist – comportamentalistă a copingului Inventarul de personalitate CAQ – alcătuit din forma A a chestionarului Cattel, la care se adaugă 144 de itemi grupaţi în 12 scala clinice - etalonat şi validat pe populaţia românească şi demonstrat cu o curbă ROC superioară MMPI – ului forma 1 O variantă de scală de stress Holmes şi Rahe, anterior construită şi utilizată şi în alte studii făcute în institut – cu evenimente de viaţă cu potenţial stressor mai adecvat mediului socio – cultural şi patologiei cu care ne confruntăm Un model de scală graduală în ceea ce priveşte evaluarea gradului de invaliditate şi a potenţialului lucrativ restant, a resurselor adaptative – construită de domnul profesor Şirjiţă şi frecvent aplicată în institut

Ipotezele generale Ipg1: Presupunem că există un profil comun al bolnavului psihosomatic, dominat de pulsiuni suicidare mai ridicate comparativ cu persoanele sănătoase. Ipg2: Presupunem că acest profil va avea drept trăsături centrale tensiunea, insecuritatea, nevoia de a primi aprobarea celorlalţi, respectiv aspecte din sfera anxietăţii şi dependenţei şi a unui coping dezadaptativ şi în mai mică măsură aspecte ce vizează independenţa, stabilitatea emoţională şi copingul adaptativ. Ipg3: Presupunem că există o strânsă legătură între factorii de personalitate, mecanismele şi stilurile defensive şi factorii de mediu, sociali, economici, constituţionali, etc., în sensul că apariţia şi evoluţia bolii, precum şi posibilităţile recuperatorii sunt rezultatul interacţiunii comune a acestora.

prezentate separat pe ipoteze de lucru Rezultatele obţinute prezentate separat pe ipoteze de lucru

Descrierea lotului de subiecţi Studiul a fost efectuat pe un lot de 386 de pacienţi, distribuiţi în 10 categorii de boală: bolnavii hipertiroidieni - 42 bolnavii cu diabet zaharat - 33 bolnavii cu obezitate - 30 pacienţi cu boli hepatice - 39 bolnavii ulceroşi - 35 pacienţi cu astm bronşic - 30 pacienţi cu boli cardiace - 46 bolnavi hipertensivi - 32 pacienţi cu litiază şi colică renală - 60 paciente cu boli ginecologice - 39

Descrierea lotului de subiecţi Vârsta pacienţilor investigaţi variază între 18 şi 65 de ani, cu o preponderenţă a pacienţilor cu vârste cuprinse între 35 şi 57 de ani (>50% din populaţia investigată). În ceea ce priveşte repartiţia pe sexe, 32,9% din populaţia investigată, respectiv 127 de pacienţi, este de sex masculin şi 67,1% din populaţia investigată, respectiv 259 de pacienţi este de sex feminin.

Descrierea lotului de subiecţi În ceea ce priveşte statutul marital al pacienţilor investigaţi, 49,9% dintre pacienţi sunt necăsătoriţi, 10,4% sunt căsătoriţi, dar nu au copii, 13,7% sunt căsătoriţi şi au şi copii, 11,4% sunt divorţaţi fără a avea copii, 12,2% sunt divorţaţi şi au copii din căsnicie. Majoritatea pacienţilor sunt pensionaţi pe caz de boală de cel puţin un an (99.7%), maximum-ul de ani de pensionare pe caz de boală este de 31 şi este întâlnit în cadrul bolnavilor cu afecţiuni hepatice.

Descrierea lotului de subiecţi 91 de pacienţi, respectiv 23,6% dintre pacienţii investigaţi au fost diagnosticaţi cu tulburare de personalitate, 14,2% dintre pacienţi au un diagnostic psihiatric adiacent, 25,5% au un QI scăzut şi 31,6% prezintă anumite dizabilităţi. În 85,5% dintre cazuri familia este prezentă, 51% dintre aceştia au avut o bună adaptare premorbidă şi 40,4% dintre pacienţi au o reţea de suport social. În ceea ce priveşte factorul socio-economic, 51,3% dintre pacienţi au venituri scăzute, 93% dintre aceştia au suferit o deteriorare faţă de cel mai înalt nivel de funcţionare atins, 75% dintre pacienţi au schimbat cel puţin 2 locuri de muncă şi în 36,8% dintre cazuri a avut loc o prăbuşire a calităţii vieţii şi doar 45,6% dintre pacienţi au o atitudine pozitivă faţă de muncă.

Distribuţia gradelor de invaliditate pe boli psihosomatice În ceea ce priveşte distribuţia gradelor de invaliditate, se poate observa că majoritatea pacienţilor diagnosticaţi cu CICD au fost încadraţi în gradul 2 (respectiv 91,3% dintre aceştia), la fel şi pacienţii cu astm bronşic (83,3% dintre aceştia), urmaţi de pacienţii cu afecţiuni hepatice (71,8% dintre aceştia) şi de pacienţii cu afecţiuni ginecologice (66,7% dintre aceştia). La nivelul populaţiei analizate există o concordanţă de 96,4% între gradul de invaliditate de la internare şi cel de la externare În ceea ce priveşte gradul 3 de invaliditate, 76,7% dintre pacienţii cu obezitate reintră aici, 60% dintre pacienţii cu afecţiuni gastro-intestinale, 59,4% dintre pacienţii cu HTA şi 57,6% dintre pacienţii cu diabet.

Ipl 1: Presupunem că tensiunea, în calitate de caracteristică de bază din profilul bolnavului psihosomatic, va manifesta o sensibilitate crescută la influenţa factorilor sociali, de mediu, economici, etc. Ipl 2: Presupunem că prezenţa factorului social (respectiv prezenţa sau absenţa suportului social, a relaţiilor mai mult sau mai puţin satisfăcătoare cu ceilalţi, etc.) va produce diferenţe semnificative la nivelul trăsăturilor caracteristice ale profilului pacientului psihosomatic (respectiv CAQ tensiune, CAQ insecuritate, CAQ sensitivitate, CAQ radicalism), precum şi la asupra nivelului de maturitate al mecanismelor şi stilurilor defensive utilizate (DSQ afiliere, DSQ imagine de sine distorsionată). Ipl 3: Presupunem că afilierea, în calitate de mecanism defensiv adaptativ, va avea scoruri semnificativ mai scăzute exact la acei factori care reprezintă reducerea interacţiunilor sociale, respectiv: scăderea relaţiilor cu prietenii, scăderea abilităţilor sociale, scăderea interesului şi a activităţilor adaptative, etc. Ipl 4: Presupunem că elementele componentei afective analizate (traume, climat EE, etc.) vor produce diferenţe semnificative atât la nivelul factorilor de personalitate din sfera afectivă ( de exemplu, CAQ sensitivitate, CAQ impulsivitate, etc.), dar şi la nivelul trăsăturilor caracteristice ale profilului bolnavului psihosomatic şi la nivelul mecanismelor şi stilurilor stilurilor defensive (respectiv DSQ afiliere, etc.). Ipl 5: Presupunem că la nivelul simptomelor din sfera depresiei, factorul CAQ tensiune va avea valori semnificativ mai ridicate la pacienţii la care aceste simptome sunt prezente faţă de pacienţii la care aceste simptome lipsesc. Ipl 6: Presupunem că stilurile defensive mai puţin adaptative precum DSQ imagine distorsionată de sine şi DSQ autosacrificiu sunt extrem de sensibile la influenţa factorilor de mediu, sociali, economici, etc.

Pierderea relaţiilor interpersonale : (N1=197; N2= 189) Factori/ Dimensiuni/ Stil defensiv Coeficient de semnificaţie Valoare Test T Medie grupuri CAQ senzitivitate α=0,044 T= 2.019 m1=6,33 m2=5,92 CAQ insecuritate α=0,040 T= 2.066 m1=6,85 m2=6,41 CAQ tensiune α=0,008 T= 2.672 m1=7,01 m2=6,60 DSQ afiliere α=0,012 T= - 2.526 m1=9,73 m2=10,60

Factorul pierderea relaţiilor interpersonale, ca şi factorul prăbuşirea calităţii vieţii, a produs diferenţe semnificative la nivelul factorilor CAQ sensitivitate, insecuritate şi tensiune şi la nivelul mecanismului defensiv DSQ afiliere, în sensul că pacienţii, la care acest factor este prezent, tind să obţină scoruri mai ridicate la factorii CAQ sensitivitate, tensiune şi insecuritate şi scoruri mai scăzute la mecanismul defensiv afiliere. Aceşti subiecţi tind să fie mai anxioşi, îngrijoraţi, să se însingureze, să fie mai tensionaţi, abătuţi, depresaţi. Prezenţa factorului pierderea relaţiilor interpersonale creşte riscul depresiei în cadrul populaţiei studiate şi existenţa acestuia trebuie luată în considerare în organizarea procesului psihoterapeutic şi recuperator, care să includă şi o reinserţie socială treptată a pacientului pentru reconstruirea reţelei de suport social. Majoritatea cercetărilor au evidenţiat că un rol fundamental în recuperare îl are tocmai factorul social, reţeaua de suport social. În absenţa acesteia, riscul depresiei creşte considerabil, instalându-se acel cerc vicios al depresiei, triada cognitivă a lui Beck, în cadrul căreia factorul izolare joacă un rol decisiv. În plus, teoria vulnerabilitate - stress plasează relaţiile sociale între cei mai importanţi factori de vulnerabilitate, alături de factorii psihologici şi cei biologici.

Factori/ Dimensiuni/ Stil defensiv Coeficient de semnificaţie Scăderea interesului şi a activităţilor recreative: (N1= 217, N2= 168) – 54,4% Factori/ Dimensiuni/ Stil defensiv Coeficient de semnificaţie Valoare Test T Medie grupuri CAQ tensiune α=0,00 T=2.043 m1=7,055 m2=6,48 DSQ afiliere α=0,043 T= -2.824 m1=9,847 m2=10,55 DSQ imagine de sine distorsionată α=0,015 T=2.824 m1=108,82 m2=104,70 Factorul scăderea interesului şi a activităţilor recreative a produs diferenţe semnificative la nivelul factorului CAQ tensiune şi la nivelul mecanismelor şi stilurilor DSQ afiliere şi imagine distorsionată de sine, în sensul că subiecţii la care acest factor este prezent tind să obţină scoruri mai mari atât la factorul CAQ tensiune, cât şi la mecanismele şi stilurile DSQ afiliere şi imagine de sine distorsionată. Pacienţii la care acest factor este prezent tind să fie mai anxioşi, uşor iritabili, să caute sprijinul celorlalţi pentru depăşirea situaţiilor şi să utilizeze imaginea distorsionată de sine ca mecanism de apărare. Oricum, acest factor este strâns legat de scăderea abilităţilor sociale şi de reducerea numărului de relaţii interpersonale, cu mare risc pentru depresie. Alături de ceilalţi doi factori, scăderea interesului şi a activităţilor recreative face parte din cercul vicios al depresiei descris de Beck.

Anergie fizică: (N1= 182, N2= 204) – 47,2% Factori/ Dimensiuni/ Stil defensiv Coeficient de semnificaţie Valoare Test T Medie grupuri CAQ tensiune α=0,016 T=2.410 m1=7,00 m2=6,637 DSQ afiliere α=0,009 T=2.639 m1=9,68 m2=10,593 Factorul anergie fizică a produs diferenţe semnificative la nivelul factorului CAQ tensiune şi la nivelul mecanismului defensiv DSQ afiliere, în sensul că pacienţii la care acest factor este prezent tind să obţină scoruri semnificativ mai ridicate la factorul CAQ tensiune şi scoruri semnificativ mai scăzute la mecanismul defensiv afiliere. Pacienţii ce prezintă anergie fizică tind să fie mai anxioşi şi mai preocupaţi decât cei la care acest simptom nu este prezent şi să apeleze mai puţin la afiliere ca mecanism de apărare, lucru care este des întâlnit la persoanele la care începe să se instaleze depresia.

Asociere cu consum de alcool: (N1=45; N2=341 ) - 11,7% Factori/ Dimensiuni/ Stil defensiv Coeficient de semnificaţie Valoare Test T Medie grupuri CAQ perspicacitate α=0,020 T= 2.336 m1=6,24 m2=5,75 CAQ autosuficienţă α=0,043 T= - 2.032 m1=3,75 m2=4,32 CAQ depresie anxioasă α=0,038 T= 2.082 m1=5,53 m2=4,73 DSQ denegare α=0,003 T= 3.012 m1=26,75 m2=22,69 Factorul asociere cu consum de alcool a produs diferenţe semnificative la nivelul factorilor CAQ perpicacitate, CAQ autosuficienţă, CAQ depresie anxioasă şi la nivelul mecanismului defensiv DSQ denegare, în sensul că pacienţii la care acest factor este prezent tind să obţină scoruri semnificativ mai ridicate la factorii CAQ perspicacitate şi depresie anxioasă şi la mecanismul defensiv denegare şi scoruri semnificativ mai reduse la factorul CAQ autosuficienţă, faţă de pacienţii la care acest factor nu este prezent. Pacienţii la care acest factor este prezent tind să îşi ţină problemele pentru ei, le lipseşte încrederea, îşi exprimă cu greutatea gândurile şi folosesc denegarea ca mecanism de apărare în mai mare măsură faţă de pacienţii care nu au asociat un consum de alcool.

Traume afective cumulative: (N1=93; N2=293 ) – 21,8% Factori/ Dimensiuni/ Stil defensiv Coeficient de semnificaţie Valoare Test T Medie grupuri CAQ autosuficienţă α=0,037 T= 2.094 m1=4,58 m2=4,14 DSQ orientare spre sarcină α=0,032 T= 2.148 m1=10,94 m2=10,27 DSQ imagine de sine distorsionată α=0,041 T= 2.049 m1=110,16 m2=106,12 Factorul traume afective cumulative a produs diferenţe semnificative la nivelul factorului CAQ autosuficienţă şi la nivelul mecanismelor şi stilurilor defensive DSQ orientare spre sarcină şi DSQ imagine de sine distorsionată, în sensul că pacienţii la care acest factor este prezent tind să obţină scoruri semnificativ mai ridicate atât la factorul CAQ autosuficienţă, cât şi la mecanismele şi stilurile defensive orientare spre sarcină şi imagine de sine distorsionată (respectiv mecanismele omnipotenţă, idealizare şi clivaj) faţă de pacienţii la care acest factor este absent. Pacienţii cu multiple traume afective tind să îşi descarce anxietatea prin muncă, apelează la imaginea distorsionată de sine ca stil de apărare (respectiv la mecanismele omnipotenţă, idealizare şi clivaj) şi preferă să lucreze independent, ceea ce ne îndreaptă în direcţia unui stil de ataşament evitant, probabil tot ca o apărare în faţa posibilităţii unor noi disconforturi afective.

Factori/ Dimensiuni/ Stil defensiv Coeficient de semnificaţie Climat EE crescut: critică, ostilitate, rejecţie : (N1=153; N2=232 ) – 39,9% Factori/ Dimensiuni/ Stil defensiv Coeficient de semnificaţie Valoare Test T Medie grupuri CAQ perspicacitate α=0,029 T= - 2.184 m1=5,62 m2=5,93 CAQ vină şi resentiment α=0,046 T= - 2.005 m1=4,33 m2=4,71 Factorul climat EE crescut- critică, ostilitate, rejecţie a produs diferenţe semnificative la nivelul factorilor CAQ perspicacitate şi vină şi resentiment, în sensul că pacienţii la care acest factor este prezent tind să obţină scoruri mai scăzute atât la factorul CAQ perspicacitate, cât şi la factorul CAQ vină şi resentiment comparativ cu pacienţii la care acest factor este absent. Ceea ce este interesant de notat este faptul că tocmai aceste persoane care provin dintr-un mediu critic şi ostil utilizează mai puţin ca mecanism defensiv vina şi resentimentul, tocmai ca o modalitate de conservare antagonistă mediului critic şi ostil. De asemenea se poate constata şi faptul tind să externalizeze mai uşor stările afective comparativ cu subiecţii la care acest factor nu este prezent.

Prăbuşirea calităţii vieţii : (N1=142; N2=244 ) Factorul prăbuşirea calităţii vieţii, deşi nu a produs diferenţe semnificative la nivelul mecanismelor şi stilurilor defensive studiate, existenţa lui trebuie luată în considerare în organizarea procesului psihoterapeutic şi recuperator, pentru că poate complica intervenţia. Oricum, în cazul eşantionului studiat, prezenţa maladiei psihosomatice a produs o deteriorare funcţională faţă de cel mai înalt nivel de funcţionare atins în 93% dintre cazuri, ceea ce se asociază frecvent şi cu o scădere a calităţii vieţii. Având în vedere acest lucru, chiar dacă a nivelul factorilor de personalitate şi stilurilor defensive prezenţa acestui factor nu produce diferenţe semnificative, factorul prăbuşirea calităţii vieţii trebuie trecut în categoria factorilor de risc psihologic pentru bolnavii psihosomatici.

Traumele afective sunt prezente într-o mai mică măsură decât ne-am fi aşteptat (conform credibilităţii) Pacienţii proveniţi dintr-un climat emoţional cu EE în exces tind să fie mai tensionaţi, chiar dacă acea EE a fost pozitivă, deoarece ea creşte nivelul de tensiune şi generează utilizarea unor mecanisme sau stiluri defensive centrate pe limitarea contactului emoţional sau pe creşterea sentimentului de culpabilitate Tensiunea se descarcă în plan somatic Anxietatea este prezentă la 42% dintre pacienţi Lipsa sentimentului de continuitate – la 44,3% Slabul control emoţional – la 43%; aceste procente le depăşesc semnificativ pe cele din populaţia generală Timiditatea – la 38,3% Izolarea – la 43,5 % Introversia – la 45,6%; aceste trăsături pot favoriza instalarea depresiei şi se asociază cu niveluri ridicate la factorul tensiune; prezenţa lor însumată ajunge la 89,1% Obedienţa – este prezentă la 35,2% Aceşti pacienţi utilizează în mai mică măsură afilierea ca mecanism defensiv – 46,6% au dificultăţi de integrare socială Deşi 85,5% au familie şi 40,4% au reţea de suport social, se conturează tabloul unor persoane cu mare risc de pierdere a acestui suport, datorită scăderii interesului şi dificultăţilor de socializare 48,7% au viziune negativă asupra viitorului

42% au dificultăţi de concentrare a atenţiei – datorită depresiei şi anxietăţii În plan ideativ – 30,6% au obsesii legate de boală şi 32,4% - preocupări exagerate legate de funcţionarea corpului; 46,6% au un discurs digresiv ce ajunge la boală; maladia “ocupă” o sferă largă din viaţa acestor persoane 41,5% au o gândire magică – posibil pentru a face faţă mai uşor unui potenţial sentiment de vinovăţie; este firesc în raport cu parcurgerea stadiilor de acceptare a bolii în ceea ce priveşte sfera morală şi incidenţa Supra – Eului 41,6% au sentimente de vinovăţie şi 41,2% au preocupări religioase 14,2% au tulburări hipnice şi 3,9% tulburări alimentare 42,7% au o expresie facială ce exprimă suferinţa şi 40,4% au un contact vizual scăzut 47,7% au capacitatea de muncă alterată 36,8% au AHC I pentru boala în cauză şi 23,1% AHC II; acest fapt oferă informaţii şi despre stilul de expresivitate emoţională prezent în familie, despre nivelul de anxietate, modelele de coping, resurse, etc. 29,8% au AHC pentru agresivitate (fapt confirmat şi pe factorul s din Szondi) şi 11,7% au AHC pentru suicid; 29,5% AHC pentru adicaţie; reiese tabloul unor familii ce au făcut faţă stressului într-o manieră dezadaptativă 33,4% au un deficit congnitiv şi 7% au rezistenţă la tratament 36,1% au anumite dizabilităţi, fapt ce crează dificultăţi în ceea ce priveşte recuperarea, reintegrarea, complianţa la tratament şi imaginea de sine

Numărul locurilor de muncă Numărul locurilor de muncă schimbate corelează negativ cu factorii CAQ şi mecanismele DSQ sin sfera depresiei cu energie scăzută, vină şi resentimente, plictiseală şi retragere Corelează pozitiv cu dominanţă, impulsivitate, omnipotenţă şi factorul m din Szondi Schimbarea unui nr. de locuri de muncă nu este neapărat aspect pozitiv d.p.d.v. al maturităţii integrării, dar aici se asociază cu scoruri mai scăzute la factorii de depresie Faptul în sine poate fi interpretat fie d.p.d.v. al impulsivităţii, fie d.p.d.v. al activismului persoanei

Concluzii

Factorii a căror prezenţă a produs cele mai multe diferenţe semnificative sau corelaţii în ceea ce priveşte prezenţa pulsiunii suicidare: numărul locurilor de muncă schimbate (25 corelaţii semnificative), evoluţia bolii (13 diferenţe semnificative); atitudinea pozitivă faţă de muncă (7 diferenţe semnificative), trauma afectivă-separare (11 diferenţe semnificative), forma clinică a bolii (11 diferenţe semnificative), trăsătura de personalitate-anxietate (7 diferenţe semnificative); trăsătura de personalitate-slab control emoţional (7 diferenţe semnificative) răspunsul la tratamentul recuperator (11 diferenţe semnificative). Dimensiunile psihologice care au variat semnificativ în ceea ce priveşte prezenţa pulsiunii suicidare: CAQ tensiune (de 30 de ori), DSQ imagine distorsionată de sine (de 21 ori), DSQ autosacrificiu (de 13 ori); DSQ afiliere (de 12 ori); DSQ clivaj (de 13 ori); CAQ radicalism (de 11 ori); Szondi SCH k (de 11 ori); DSQ retragere apatică (de 11 ori); DSQ activism (de 9 ori); DSQ refulare (de 9 ori); DSQ orientare spre sarcină (de 8 ori), , CAQ autosuficienţă (de 6 ori), şi factorii Szondi P hy şi Szondi S s (de 9 şi respectiv 6 ori).

Concluzionând, putem afirma că se confirmă ipoteza: „tensiunea, în calitate de caracteristică de bază din profilul bolnavului psihosomatic manifestă o sensibilitate marcată la influenţa factorilor sociali, de mediu, economici, etc., fapt ce-i poate amplifica pulsiunile suicidare.” Corolar se confirmă şi ipoteza conform căreia: „Stilurile defensive mai puţin adaptative precum DSQ imagine distorsionată de sine şi DSQ autosacrificiu sunt extrem de sensibile la influenţa factorilor de mediu, sociali, economici, etc., potenţând pulsiunea suicidară.”

Analiza factorială asupra rezultatelor de la Szondi, CAQ, DSQ CAQ depresie cu energie scăzută 0,812 CAQ insecuritate 0,861 DSQ autosacrificiu 0,696 DSQ denegare 0,710 DSQ refulare 0,604 DSQ afiliere 0,743 DSQ comportament maladaptativ 0,786 CAQ căldură afectivă 0,846 DSQ imagine de sine distorsionată 0,642 CAQ perspicacitate 0,496 DSQ umor 0,584 DSQ anulare retroactivă 0,663 CAQ plictiseală şi retragere 0,781 CAQ sensitivitate CAQ tensiune 0,634 CAQ conformism 0,519 Szondi C d CAQ depresie anxioasă 0,699 Szondi S h 0,591 DSQ retragere apatică 0,667 DSQ adaptare la realitate 0,666 Szondi P hy Szondi SCH k 0,656 CAQ vină şi resentiment 0,632 DSQ refugiu în reverie 0,469 DSQ regresie 0,583 0,533 0,527 0,569 0,581

Rotaţie factorială Varimax cu normalizare Kaiser CAQ autosuficienţă 0,859 CAQ sensitivitate 0,927 CAQ vină şi resentiment 0,510 DSQ autosacrificiu 0,901 CAQ dominanţă 0,501 Szondi SCH p 0,904 refulare 0,682 Szondi S s 0,526 somatizare 0,788 DSQ afiliere 0,776 DSQ orientare spre sarcină 0,851 CAQ căldură afectivă 0,925 DSQ denegare 0,908 DSQ imagine de sine distorsionată 0,888 conformism 0,932 tensiune 0,612 DSQ refugiu în reverie 0,674 DSQ anulare retroactivă 0,732 DSQ omnipotenţă 0,764 insecuritate 0,900 perspicacitate 0,663 DSQ regresie 0,671 CAQ stabilitate emoţională 0,872 CAQ impulsivitate 0,739 Szondi S h 0,775 DSQ adaptare la realitate 0,615 Szondi P e 0,667 0,606 DSQ umor 0,579 Szondi C m 0,594 CAQ depresie anxioasă 0,564 CAQ radicalism 0,565 0,547 Szondi S s 0,544

Analiza factorială asupra rezultatelor de la Szondi, CAQ, DSQ evidenţiază următorii factori: factorul apatiei şi retragerii – surprinde cel mai bine “starea de spirit” a pacientului psihosomatic cu pulsiuni suicidare; aspectele depresive ce se insinuează factorul emoţional – surprinde componenta emotivă puternică; reuneşte insecuritatea cu nevoia de aprobare şi cu aspectele depresiv – anxioase factorul bad coping – include autosacrificiul, imaginea de sine distorsionată şi tensiunea factorul denegare factorul perspicacitate factorul ataşament anxios Rotaţie factorială Varimax cu normalizare Kaiser factorul orientare activă spre exterior – contrapus apatiei şi retragerii; util reinserţiei sociale şi profesionale factorul adaptare optimală – reflectă nu valoarea absolută a adaptării, ci eficienţa ei pe moment în gestionarea stressului factorul resursă sau integrare – facilitează interacţiunea cu ceilalţi, stabilitatea emoţională şi conformismul, integrarea în grup şi toleranţa factorul managementul tensiunii – include mecanismul defensiv de refulare factorul somatizare – asociază un mecanism defensiv involuat, refugiul în reverie, ceea ce duce la slaba gestionare a tensiunii

Putem afirma că se confirmă ipoteza de lucru: „Factorii rezultaţi în urma analizei factoriale vor surprinde atât tabloul depresiv însoţit de pulsiuni suicidare caracteristic pacientului psihosomatic (implicit componenta emoţională crescută), cât şi structura mecanismelor şi stilurilor de apărare maladaptative puse în acţiune.” În consecinţă, următoarea ipoteza generală: „Profilul bolnavului psihosomatic însoţit de pulsiuni suicidare are drept trăsături centrale tensiunea, insecuritatea, nevoia de a primi aprobarea celorlalţi, respectiv aspecte din sfera anxietăţii şi dependenţei şi a unui coping dezadaptativ şi în mai mică măsură aspecte ce vizează independenţa, stabilitatea emoţională şi copingul adaptativ.” La pacienţii psihosomatici, orice factor / trăsătură care încurajează exprimarea emoţională şi agresivitatea reiese ca fiind sanogene, întrucât reduc tensiunea (anxietatea, frustrarea, etc.), având în vedere teoriile psihodinamice cu privire la boala psihosomatică (o tensiune revărsată asupra propriului organism, o autoagresiune, altfel spus.

Scala graduală pentru aprecierea obiectivă, procentuală a incapacităţii adaptative Durata de evoluţie a bolii: 26,7% dintre pacienţi au o durată de evoluţie a bolii sub cinci ani, 21,5% au o durată de evoluţie a bolii între 5 şi 15 ani şi mai mult de jumătate dintre pacienţi au o durată de evoluţie a bolii de peste 15 ani.

Scala graduală pentru aprecierea obiectivă, procentuală a incapacităţii adaptative Forma clinică: la 79% durata unui episod este mai mare de un an şi jumătate la 49,7% boala este staţionară 36,3% sunt în remisiune la 14% boala s-a agravat progresiv

50,3% au un bun prognostic de viaţă Scala graduală pentru aprecierea obiectivă, procentuală a incapacităţii adaptative Prognostic de viaţă: 50,3% au un bun prognostic de viaţă 36% au un prognostic de viaţă mediu 13,7% au un prognostic de viaţă rezervat

Scala graduală pentru aprecierea obiectivă, procentuală a incapacităţii adaptative Prognostic de vindecare: 44,6% au un bun prognostic de vindecare 35,8% au un prognostic mediu de vindecare 19% au un prognostic de vindecare rezervat

30,1% au un prognostic de lucru bun Scala graduală pentru aprecierea obiectivă, procentuală a incapacităţii adaptative Prognostic de lucru: 30,1% au un prognostic de lucru bun 50,3% au un prognostic de lucru mediu 19,7% au un prognostic de lucru nesatisfăcător

35,8% au un răspuns bun la tratamentul recuperator Scala graduală pentru aprecierea obiectivă, procentuală a incapacităţii adaptative Răspunsul la tratamentul recuperator: 35,8% au un răspuns bun la tratamentul recuperator 35,8% au un răspuns mediu 28,5% au un răspuns nesatisfăcător

22,8% au şanse bune de reinserţie profesională Scala graduală pentru aprecierea obiectivă, procentuală a incapacităţii adaptative Modul de reinserţie profesională: 22,8% au şanse bune de reinserţie profesională 57,3% au şanse de reinserţie profesională inferioare nivelului atins anterior La 19,9% şansele de reinserţie profesională sunt inexistente

Statutul anterior pensionării medicale: Scala graduală pentru aprecierea obiectivă, procentuală a incapacităţii adaptative Statutul anterior pensionării medicale: 78,5% erau angajaţi 14,2% erau şomeri 7,3% nu au fost încadraţi

Scala graduală pentru aprecierea obiectivă, procentuală a incapacităţii adaptative În 71,5% din cazuri tratamentul a fost continuu Concordanţa între diagnosticul la internare şi cel la externare a fost de 85% din cazuri Concordanţa gradelor de invaliditate între internare şi externare a fost de 96,4% 94,3% dintre pacienţi au avut oscilaţii ale capacităţii de muncă pe parcursul bolii 93% din ei au avut o deteriorare funcţională semnificativă faţă de cel mai înalt nivel atins 36,8% din ei au suferit o prăbuşire a calităţii vieţii 45,6% dintre pacienţi au o atitudine pozitivă faţă de muncă

Concluzie finală Din punct de vedere strict medical, aceşti pacienţi au per total un prognostic moderat de evoluţie. Însă, dacă plasăm acest prognostic strict obiectiv paralel aspectelor psihologice, se poate constata faptul că tabloul conturat la nivel psihologic ridică multe semne de exclamare datorită prezenţei a diferite categorii de factori de vulnerabilitate. Dincolo de ameninţarea obiectivă a bolii somatice, pulsiunea suicidară rămâne capabilă să iasă în evidenţă.