VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR ANIMALIERE-4 Centrul Universitar Nord din Baia Mare VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR ANIMALIERE-4 Prof.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuţa IPA, CEPA

3.3. Prelucrarea coarnelor ► dezmelcirea: oparire 20 – 30 minute cu apa la 60oC (depasirea temperaturii afecteaza masa cheratinoasa si o face inutilizabila ulterior) ► spalarea: cu apa la 25-20oC ► uscarea: 30-40oC, timp de 10-12 ore ► sortarea: ■ specie: bovine, manzat, berbeci, bivoli ■ lungime: mari (> 40 cm, mijlocii 20 – 40 cm, mici < 20 cm) ■ aspect lucios sau mat ► ambalarea si depozitarea: saci de hartie sau iuta, in camere uscate si racoroase, intunecoase, pe gratare de lemn

3.4. Prelucrarea unghiilor de porcine si bovine ► dezongularea: prealabila oparire a regiunii ongulare cu apa la 60oC ► spalarea unghiilor: apa la 25-20OC ► uscarea: 30-40oC, timp de 10-12 ore sau prin expunere la soare ► sortarea: ■ in functie de greutate si defectele admise la unghiile de bovine ■ in functie de defectele admise la unghiile de porc Ex: ■ 10 perechi de unghii mari de la bovine trebuie sa cantareasca peste 2Kg si sub 2 Kg cele mici ■ se admite ca 20% din cantitate sa prezinte defecte: crapaturi, rupturi, indoituri, lipsa de plasticitate ► ambalarea: saci de hartie sau iuta ► depozitarea: camere uscate, ventilate, pe gratare de lemn

3.5. Valorificarea cornelor si unghiilor 3.5.1. Obiecte decorative (nasturi) 3.5.2. Obtinerea fainii din coarne in scopuri industriale ► produs sub forma de pulbere ► culoare cenusie-brun inchis ► continut: 70-80% proteine, 10-20% umiditate, 9% grasime ► utilizari: ■ industria constructiilor de masini, industria metalurgica pentru cimentarea otelului ■ industria maselor plastice (galatit)

► obtinere: ■ fierbere sub presiune ■ uscare pana la 10% umiditate ■ maruntire in mori cu ciocane sau valturi ■ cernere prin site cu ochiuri de 1,2 sau 4 mm ► ambalare: saci de panza, hartie sau lazi de lemn ► conditii de calitate ■ culoare cenusiu - brun inchis ■ fara miros de amoniac ■ fara drojdii si mucegaiuri ■ umiditate max. 12% ■ nu trebuie sa contina aglomeranti

3.5.3. Obtinerea fainii furajere (hidroliza) Materii prime: coarne, copite, sau alte materiale cheratinoase ► solubilizare materii cheratinoase in sol. NaOH 3-4%, la 18-25oC, 24-48 h ■ incalzire solutie la 100oC timp de 6-10 ore ■ neutralizarea solutiei cu HCl ■ filtrare hidrolizat (materie solida) ■ uscare hidrolizat Caracteristici faina furajera: ► material pulverulent, culoare galbuie ► miros specific de ciuperci ► compozitie: ■ umiditate 4,5% ■ cenusa 15,5% (NaCl 11,1%) ■ azot 12,1% (proteine 75,9%) ■ grasime 4,1%

3.5.4. Semifabricat furajer pentru vitei Materii prime: sange alimentar (elemente figurate, plasma, ser), hidrolizat din material cheratinos, grasime alimentara, zahar, NaCl Se distribuie viteilor alaturi de lapte alimentar 3.5.5. Clei cheratinos Materie prima: coarnele neconditionate, copitele si deseurile lor, care contin aprox. 80% cheratina si 1,5 – 2% grasime ► spalare cu apa ► maruntire ► inmuiere: sol. NaOH 0,5% ► fierbere solutie la 1000C timp de 5 ore ► filtrare reziduu solid si recirculare ca materie prima

► fierbere solutie pana la continut de masa uscata de 35-40% ► conditionare masa vascoasa (clei): adaugare 0,1% fenol sau β – naftol pentru imbunatatirea mirosului 3.5.5. Regulator de decapare Utilizari: uzinele metalurgice si prelucratoare de metale pentru decapare chimica a metalelor cu acizi (curatarea de grasime) Materii prime: ► faina de oase ► sange ► coarne ► Compusul activ din substanta: gruparea –NH2 din structura substantelor proteice

Caracteristici: ► pulbere de granulatie medie ► culoare: cenusiu-bruna ► activitate de decapare: min. 70% ► proteine: min 55% ► grasime: 10% ► cenusa: max. 25% ► umiditate: max. 10% 3.5.6. Aminoacizi Hidroliza acida (HCl) a materiilor cheratinoase ► hidroliza acida la 115-120oC, timp de 4-6 ore ► racire hidrolizat la 8-10oC ► filtrare pentru separarea acizilor grasi ► amestec solutie cu apa si filtrare pe carbune activ ► fierbere solutie pentru indepartarea HCl

►din solutia rezultata se separa aminoacizii pe coloane schimbatoare de ionis Aminoacizi obtinuti: ► acid glutamic (glutamat de sodiu – agenti de gust in produsele din carne) ► tirozina ► cistina ► arginina ► histidina ► lizina ► leucina ► valina ► fenilamina ► amine complexe

3.5.7. Ingrasaminte organo-minerale Materii prime: copite, KOH ► amestecare ► incalzire la 90-95oC timp de 5 ore ► neutralizare lichid cu acid fosforic Componenta: ► P. Ca, N (saruri de amoniu) ► proteine hidrolizate Utilizare: la germinatul semintelor

3.5.6. Materiale liante pentru turnarea miezurilor si formelor Avantaje: ► grabirea intaririi ► contribuie la scoaterea mai usoara din forme ► creste rezistenta ► reduce tendinta de lipire Materii prime: ► coarne si copite neconditionate de la ovine ► copite de porc ► deseuri rezultate de la prelucrarea coarnelor si copitelor

Operatii: ► maruntire materii prime ► hidroliza alcalina (NaOH 30,3%), 3-4 h ► filtrare si concentrare solutie ► stoparea hidrolizei prin adaos de saruri de amoniu sau acizi Caracteristici produs: ► lichid de culoare brun-inchis ► continut substanta uscata 45-50% ► durata de intarire la aer: max. 20 minute ► pH 9-10

3.6. VALORIFICAREA PIEILOR Proportia raportata la masa vie a animalului: ► 8% bovine ► 12% ovine ► 4- 6 % porcine Rol in organism: ► protectia si apararea organismului impotriva actiunii nocive a factorilor externi ► reglarea temperaturii corpului ► contact senzorial cu mediul inconjurator ► producere de vitamina D

Structura piele ► epiderma (4 straturi): grosime 0,1 – 03, mm; nu exista vase de sange; se alimenteaza prin difuziunea substantelor nutritive din straturile mai profunde ■ bazal ■ Malpighian ■ granular ■ cornos ► derma: fibre ale tesutului conjunctiv (colagene, elastice si reticulina); ■ zona superioara: contine papile dermice, care invelesc bulbul pilos, glandele sudoripare, sebacee, fibre musculare, vase si nervi ■ zona reticulara: fribre de colagen mai groase, formand o retea cu fibrele elastice ► hipoderma (stratul conjunctiv subcutanat): retea de fibre conjunctive si vasele de sange; face legatura pielii cu tesutul muscular

Compozitia chimica a pielii ► apa ► substante proteice: scleroproteine (colagen, elastina, reticulina, keratina), mucina, mucoide, albumine, globuline, lipoproteine si cromoproteide Component principal: colagenul, impreuna cu reticulina reprezinta 95-96% din proteinele dermei. ► substante grase: distribuite in stratul bazal si cornos al epidermei, in glandele sebacee, in celulele adipoase din derma si dispersate in derma ■ pielea bovinelor: 0,5-2% lipide ■ 3-10% pielea caprinelor ■ pana la 30% pielea porcinelor La suprafata pielii se formeaza un usuc, care contine produsi metabolici eliminati de organism prin glandele sudoripare si sebacee.

Usucul de oaie este folosit la obtinerea lanolinei (medicina si industria cosmetica). ► substante minerale: 0,36-0,6%: sulfati, carbonati, fosfati, cloruri, Ca, Mg, K, Fe, Zn, S ► pigmentii: melanine (raspanditi in epiderma sub forma de granule); se indeparteaza la tabacire odata cu epiderma

Sortimente de piei brute de ovine si criteriile de evaluare

Sortimente de piei brute de porcine si criteriile de evaluare Criterii de clasificare: ► rasa: ■ Marele alb (inclusiv de la rasa Landrace) ■ Mangalita

■ Bazna ■ pieile obtinute de la metisi se incadreaza la rasa cu caracterul predominant

► masa: ■ tipul 3: masa pana la 3 Kg ■ tipul 6: masa intre 3 – 6 Kg ■ tipul 7: masa peste 7 Kg ■ tipul 20 V: pieile obtinute de la vieri

Sortimente de piei brute de ovine si criteriile de evaluare Criterii de clasificare: ► rasa: ■ Merinos ■ Tigaie

■ Turcana ■ pieile se considera tunse cand lungimea firelor de lana este sub 2,5 cm la Merinos si Tigaie si sub 3 cm la rasa Turcana

► suprafata pielii si varsta animalului: ■ 4 categorii la achizitionare ■ 7 categorii cu ocazia predarii catre industria prelucratoare

Sortimente de piei brute de ovine

Prelucrarea initiala a pieilor Etape: ► curatire ► conservare ► depozitare ► marcare ► ambalare

1. Curatirea pieilor (prelucrarea sanitara a pieilor): ► indepartare resturi de carne, grasime, sange, alte impuritati ► manual sau mecanic 2.Conservarea: in interval de maxim 3-4 ore de la jupuire ► sarare uscata: ■ sarare I: stivuire pe suprafete betonate, cu suprafata carnoasa in sus, presarare cu sare, timp de 24-60 ore ■ sarare II: desfacere piei din stive, scuturare, restivuire tot cu partea carnoasa in sus, presarare cu sare proaspata; 20-25 zile ■ sarare III (depozitare): pentru pieile tinute mai mult de 25 de zile Cresterea eficientei de sarare: adaugare de ► soda calcinata, naftalina, fenol si derivati, etc.

► sarare umeda: scufundarea pieilor in saramura (25-26% NaCl); 7 ore pentru pieile de bovine si 4 ore pentru pieile de porcine; scurgere Avantaje: ► durata scurta a procesului ► sarare uniforma ►eliminarea din piele a sangelui, limfei, si proteinelor solubile ► nu apar pete de sare pe piele ► sarare mixta: ■ etapa I: sarare uscata ■ etapa II: sarare umeda

► uscare; aplicata pieilor de ovine, temperatura 18-25oC 3. Conservarea pieilor ► uscare; aplicata pieilor de ovine, temperatura 18-25oC ► sarare-uscare: piei ovine Avantaje: ► se elimina proteinele balast ► deshidratare avansata ► se evita gelatinizarea din timpul uscarii ► acizi si saruri: aplicata pieilor de ovine pentru pastrarea integritatii firului de lana Agenti de conservare: sulfat de aluminiu (alaun), clorura de amoniu Durata procesului de conservare: 5 – 7 zile

4. Depozitarea pieilor ► pieile conservate prin sarare: ■ temperatura 20oC ■ umiditate relativa 70-80% ► pieile conservate prin uscare-sarare ■ umiditate relativa 18-23% Pardoseala incaperilor in care se depoziteaza pieile se acopera cu DDT 5. Marcarea si ambalarea pieilor ► pieile de bovine si porcine conservate se marcheaza pe partea carnoasa: nr. lot, nr. ordine al pielii, greutatea, calitatea ► pieile de ovine si caprine: se ataseaza o placuta pe care se scrie: rasa, categoria, calitatea Ambalarea in baloturi

Defecte ale pieilor Categorii de defecte: ► produse in timpul vietii animalului: ■ mecanice: marcare cu fierul rosu, zgarieturi, impunsaturi, rosaturi ■ agenti parazitari: gauri si leziuni provocate de Hipoderma bovis, Hipoderma lincata, piscaturi de capuse, leziuni provocate de scabie, de agenti microbiologici (eczeme, abcese, etc.) ► produse in timpul sacrificarii si jupuirii ■ mecanice: rupturi sau taieturi superficiale, gauri ■ de prelucrare initiala (murdare de sange, gelatinizate pe suprafata prin contact cu suprafete incalzite)

► produse in timpul conservarii si depozitarii determinate de conditiile necorespunzatoare: temperatura, calitatea si cantitatea substantelor de conservare, ventilatia, umiditate ■ pete de diferite culori provocate de microorganisme ■ putreziri cauzate de microorganisme (hamusire) ■ pete de rugina (impuritati de fier prezente in sare) ■ incingerea pieilor ■ distrugeri provocate de larvele gandacului Dermestes sau gandaci din genul Attaganus lellio

Obiecte confectionate din piele animala: ► curele ► manusi ► imbracaminte ► incaltaminte