Bacili Gram pozitivi.

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
PLANTE FOTOSENSIBILIZANTE.  Fam. Apiaceae, Rutaceae, Asteraceae, Ranunculaceae  Derivati de benzopiran, biantrone, poliine  Leziuni: maini, picioare,
Advertisements

GRAM (+) ΣΠΟΡΟΓΟΝΑ ΒΑΚΤΗΡΙΔΙΑ BACILLUS CLOSTRIDIUM Ε.Θ.Πιπεράκη.
Diagnosticul diferenţial ecografic al sarcinii
Producerea curentului electric alternativ
ΣΤ΄2 109ο Δημοτικό Σχολείο Αθηνών ΝΙΚΟΣ ΚΟΝΤΟΣ ΣΤΑΥΡΟΣ ΤΡΙΑΝΤΟΣ
INFECŢIILE DIFUZE.
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
Patogenitate bacteriană
Bacili Gram pozitivi Dr. Carmen Costache.
LB. gr.: Φιλο-σοφία Philo-sophia Iubirea-de-înțelepciune
TESTAREA REZISTENTEI MICROBIENE LA ANTIBIOTICE ANTIBIOGRAMA
Familia Enterobacteriaceae
Student: Marius Butuc Proiect I.A.C. pentru elevi, clasa a XI-a
Genul Streptococcus si Enterococcus
Familia Enterobacteriaceae
Botulismul (intoxicaţia botulinică)
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
Genul Streptococcus.
Legea lui Ohm.
TETANOSUL Boală infecţioasă acută necontagioasă, produsă de toxina bacilului tetanic, caracterizată prin: - trismus, - contractură generalizată, - spasme.
genul Bacillus genul Clostridium genul Corynebacterium
INFECŢIILE CU VIRUSURI HERPETICE
ASPECTE EVOLUTIVE ÎN BOALA CELIACĂ
Profesor Victor BOTNARU
ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA Asepsia şi antisepsia reprezintă elementele necesare şi neseparabile ale procesului de dezinfecţie Dezinfecţia = totalitatea mijloacelor.
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Definitie: Inflamaţii acute ale parenchimului pulmonar determinate de
Formula leucocitară.
4. Carbonizarea la 1500 oC in atmosfera inerta
Saliva.
Alimentația sugarului și copilului sănătos
BIOTOXINE.
Genul Bacillus.
Dizaharide Dizaharide Grama Andrei Cruceru Robert Cls. 11A.
,dar totusi suntem diferite?
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
Tipuri de legătură chimică:
II. FUNCŢIA DE SEMNALIZARE INTERCELULARĂ
I. Electroforeza şi aplicaţiile sale pentru diagnostic
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
Morfologie bacteriana FORMATIUNI FACULTATIVE
Release by MedTorrents.com
Lentile.
Genul Neisseria.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Release by MedTorrents.com
Test.
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
STERILIZAREA SI DEZINFECTIA
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
-proiect- Elevi: Arsene Stefan Tache Marius
TRIUNGHIUL.
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Aplicaţiile Efectului Joule
AGENTIA NATIONALA PT PROTECTIA MEDIULUI
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
MANIFESTĂRI CLINICE GASTROINTESINALE ŞI MĂSURI TERAPEUTICE ÎN FIBROZA CHISTICĂ LA COPIL CONF. DR. EUGEN CÎRDEIU.
G R U P U R I.
CUPLOARE.
Receptorul de măsurare
Παθογόνοι μικροοργανισμοί στα τρόφιμα Ενότητα 1: Εισαγωγή
Μεταγράφημα παρουσίασης:

Bacili Gram pozitivi

Genul Bacillus Caractere generale: bacili Gram-pozitivi aerobi aşezare în lanţuri capete taiate drept Spor central d spor< d bacil capsula (B. anthracis)

GENUL BACILLUS FROTIU COLORAT GRAM DIN PRODUS PATOLOGIC- B. ANTHRACIS FROTIU COLORAT GRAM DIN CULTURA DE BACILLUS

Specii : B. anthracis (infecţia cărbunoasă) B. cereus (toxiinfecţii alimentare) B. subtilis saprofit, toxiinfecţii alimentare -rar B. polymyxa industrial -biosinteza antibioticelor B. stearothermophylus control autoclavare

Bacillus anthracis  antraxul infecţia cărbunoasă Antropozoonoză, caracter profesional: fermieri, medici veterinari, macelari, industria pielariei ierbivore ovine, caprine, bovine, mai rar la cabaline şi suidee/suine pătrundere spori prezenţi pe sol. Omul - contactul cu animalul bolnav produsele provenite de la acestea.

ANTRAX MOD DE TRANSMITERE

Antrax cutanat 1 2 3 1- vezicula 2- pustula 3- crusta

contaminarea: inhalarea sporilor Antrax respirator contaminarea: inhalarea sporilor

Antrax gastrointestinal Contaminare: ingestia de carne

Antraxul Forma cutanată Forma pulmonară Forma gastro-intestinală Manifestarea clinică umană ~ calea pătrundere Forma cutanată ulcer nedureros acoperit de o crustă de culoare neagră Forma pulmonară Forma gastro-intestinală

Patogenitate invazie => exotoxină 3 componente: Antigenul protector (PA) Factorul letal (LF) Factorul de edem (EF)

PATOGENEZA ANTRAX

TOXINA-MOD DE ACTIUNE

Tratament Penicilina, Ciprofloxacina Antitoxina = ser care contine anticorpi antitoxina Prevenirea bolii sterilizarea animalelor moarte din zonele endemice (incinere, îngropare în gropi acoperite cu var). Produsele animale contaminate – autoclavate

VACCINAREA IN ANTRAX Protectie fata de forma Vaccinul Introdus in 1970 Protectie fata de forma cutanata respiratorie Recomandat persoanelor intre 18-65 de ani expuse la locul de munca si militarilor Prezinta numeroase efecte adverse Necesare rapeluri anuale, nu ofera protectie

Genul Clostridium

Caractere generale Bacili Gram-pozitivi, sporulaţi d spor > d bacil Sporul situat: Terminal C. tetani → «bat de chibrit », « bat de tobosar » sub terminal C. botulinum  « rachetă de tenis » Central C. perfringens  « bărcuţă » Mobili, Necapsulaţi excepţie C. perfringens → imobil, capsulat Strict anaerobi

Spori

Caractere generale Toxigeni Majoritatea speciilor - saprofiţi sol, materie organică în descompunere

Clostridium tetani - spor situat teminal

Clostridium botulinum – spor situat sub terminal

Clostridium botulinum Habitat : sol, intestinul omului şi animalelor Botulism - clasificare toxinfecţie alimentară foarte gravă Paralizie flasca => ? Botulismul copilului Botulismul de plaga Heroina: injectie Cocaina: sinusuri

Botulismul copilului Sirop de porumb Miere Ipoteze: Praf de aspirator, Praf/sol Constructii in vecinatate Camere prafuite cu curenti de aer.

CLOSTRIDIUM BOTULINUM

Botulism - clinica Incubatie: 12-36 ore ingestie toxina, Rar: 6 ore / 10 zile Neuropatii simetrice craniale diplopia, drooping eyelids, Dificultate la inghitire, Gura uscata – voce alterata Paralizie flasca descendenta. Posibil: Durere abdominala Greata, varsaturi Diaree Disfunctie respiratorie – paralizie musculara.

Factori de patogenitate : toxina botulinică cea mai puternică toxină cunoscută “un singur gram de toxina cristalizata, distribuita uniform si inhalata poate omora peste 1 million de oameni“ (Arnon et al, 2001 ) Neurotoxină Codificata de bacteriofag şapte tipuri antigenice (A→ G) la om implicate tipurile A,B, E

TOXINA BOTULINICĂ Mecanism: blochează tramsmiterea influxului nervos prin inhibarea secreţiei de acetilcolină la nivelul sinapselor neuromusculare → moarte prin paralizie flască a muşchilor respiratori stop cardiac

CLOSTRIDIUM BOTULINUM

Structura: bimodala A-B, proteica Lant greu - legatura disulfidica Legatura cu receptorul Lant usor – proteaza Cliveaza SNARE Cresterea concentratiei de Ca 2+ in sinapsa atenueaza efectul toxinei ~

Tratament administrare precoce de ser antibotulinic trivalent (A, B, E) după identificarea tipului antigenic administrarea ser monovalent Profilaxie: metode de conservare care distrug sporii de C.botulinum

Tratament antitoxina IV – 1 fiola T1/2: 5-8 zilw. Regenerarea conexiunilor neuromusculare. 2-8 S – respiratie asistata ~.

Clostridium tetani Habitat : sol, mai ales cel îngrăşat cu gunoi de grajd Tetanos : plăgi contaminate cu spori de C. tetani la nivelul cărora există condiţii de germinare şi elaborarea toxinei

Factor de patogenitate : toxina tetanică are două componente: tetanospasmina → componenta neurotoxică tetanolizina → liza hematiilor

Patogeneză Infecţia =localizată plăgi, arsuri, plaga ombilicală, mucoasa uterină port-partum post-abortum Germinarea sporilor →forma vegetativă → eliberarea toxinei  difuzează pe cale sanguină se fixează pe receptori (gangliozide ale SNC) opreste inhibiţia sinaptică crize de contractură spastică generalizată şi hiperreflexie toxină = unică (antigenic)

Diagnostic :pe baza semnelor clinice (urgenţă)

Tratament Toaleta corespunzătoare a plăgilor ATPA Penicilina Imunizare pasivă cu ser antitetanic se prepară pe animale, poate neutraliza toxina doar înainte de fixarea acesteia pe receptori

Profilaxie Imunizare activă cu toxoid (anatoxină tetanică = toxină formolată care nu mai este toxică dar este imunogenă). Administrat sub formă de trivaccin diftero-tetanic-pertussis la copii = DTP ATPA

Germenii gangrenei gazoase infecţie invazivă a plăgilor -> obligatoriu polimicrobiană: C.perfringens C.histoliticum C.oedematiens (novyi) C.septicum C.sporogenes

Gangrena gazoasa

Gangrena gazoasa

Contaminarea umana razboi, accidente de circulatie, alte leziuni => plagi profunde Sporii din pamant, praf conditii de anaerobioza favorizata de oxigenarea redusa, tesuturi devitalizate, cheaguri, corpi straini, infectii piogene, asocierea cu alte bacterii aerobe ca: Staphiloccocus, Streptococcus, E.coli, Proteus, Pseudomonas, Corynebacterium germinare Principalul agent etiologic - C. perfringens.

Anaerobi Aerobi C. septicum Staphiloccocus C.histolyticum Streptococcus C.sporogenes C.aedematiens E.coli, Proteus, Pseudomonas, Corynebacterium

Patogenie leziuni histotoxice grave evolutie rapida: edem, gaze, distensie, tesut livid, necroze, miozite miros fetid, hemoliza→ anemie hemolitica, febra. Exotoxină – Mecanism actioneaza asupra fosfolipidelor din membrana mitochondriala.

Patogenie Toxine si enzime cu rol necrozant: C.perfringes colagenaze, α toxina - lecitinaza scindeaza lecitina din mitocondriile diferitelor celule si din SNC, fiind letala, toxina teta: hemolitica, necrotica colagenaze, hialuronidaza, fibrinolizina, DN-aze, neuraminidaza, etc.

Tratament debridări largi, excizia ţesutului devitalizat ser antigangrenos: polivalent si mixt ( Ig concentrate ); cu anticorpi fata de toate Clostridiile implicate si fata de toxinele lor antibiotice : Penicilină, Metronidazol Oxigen hiperbaric

Alte infectii de C. perfringens toxinfecţie alimentara – carne tocanita, sos de legume si carne toxinei C. perfringens de tip A. infectii ale tesuturilor moi abcese vezica biliara, uterului, trompelor uterine si alte abcese abdominale, celulita localizata, enterita necrozanta (frecvent fatala).

Clostridium difficile bacil noninvaziv produce citotoxinele A şi B, pot cauza moartea celulelor intestinale denudarea mucoasei Diareea postantibioticoterapie: administrarea prelungită de AB Clindamicina, Ampicilina, Cefalosporine simptome: greaţă, diaree apoasă şi uneori cu sânge, crampe şi febră. Colita pseudomembranoasă: complicaţie grava, letala . Confirmarea diagnosticului problematică la persoane sanatoase 3% in microbiocenoza intestinala Pe durata bolii procentul creşte la 20%. Colonoscopia vizualizează leziunile mucoase tipice ~ pseudomembrane sau microabcese riscanta

Tratament Metronidazol ~ Vancomicina Macrolid nou Probiotice Recurenta 20-30% Macrolid nou Probiotice Saccharomyces Lactobacili Bacterioterapia fecala = transplant fecaloid