BIOTOXINE.

BIOTOXINE

BIOTOXINE Introducere
Fiecare incregnatura din regnul animal prezinta specii care sintetizeaza otravuri sau veninuri Otravurile – produse secundare de metabolism, care se acumuleaza in animalul gazda sau in pradatori Veninurile – sunt produse in tesuturi specializate (glande) – aparat veninos Veninurile si otravurile – mixturi de diferite substante chimice care actioneaza sinergic

BIOTOXINE Introducere
Veninurile si otravurile animale contin de obicei – peptide, amine, serotonina, quinone, polipeptide si diferite enzime – toate aceste componente se numesc toxine (zootoxine – fiind produse de specii din regnul animal) Susceptibilitatea la aceste toxicoze difera in functie de : sex, varsta, greutate corporala si gradul expunerii Animalele domestice – destul de rar expuse Animalele salbatice – expunere permanenta

BIOTOXINE Zootoxine elaborate de Artropode Paianjeni - Introducere
Peste de specii de paianjen Prezinta doua segmente corporale: cefalotorax (capul si toracele) si opistosoma (abdomenul) + 8 picioare segmentate Veninul este stocat in doua glande situate la nivelul cefalotoraxului, iar eliminarea veninului se realizeaza prin doua carlige (dinti veninosi) situati in partea rostrala a cefalotoraxului Toti paianjenii sunt capabili de muscatura si de “injectarea” veninului (in afara de specii din familia Ulobiridae)

BIOTOXINE Zootoxine elaborate de Artropode Paianjeni - Introducere
Anatomia paianjenilor

Paianjeni - Introducere
BIOTOXINE Paianjeni - Introducere Muscatura majoritatii speciilor provoaca edem si durere locala Reactii alergice si anafilactice – ca reactie la diferite componente ale veninului Mai putin de 100 de specii de paianjeni pot provoca muscaturi de importanta medicala

BIOTOXINE Paianjeni – genul Latrodectus (Vaduvele)
Vaduva neagra Speciile acestui gen se gasesc pe tot mapamondul Femelele acestui gen prezinta pa fata ventrala un desen caracteristic sub forma de clepsidra de culoare rosie, galbena sau portocalie

Specii mai frecvent intalnite: Europa si Orientul Mijlociu Latrodectus dahli, Latrodectus hystrix, Yemen, Latrodectus lilianae, Spania Latrodectus pallidus, nordul Africii, Orientul Mijlociu, Rusia, Iran, Capul Verde Latrodectus revivensis, Israel Latrodectus tredecimguttatus, zona mediteraneană, centrul Asiei și Kazastan. America de Nord Latrodectus mactans Latrodectus hesperus Latrodectus variolus Latrodectus bishopi Latrodectus geometricus

America de Sud Latrodectus antheratus, Paraguay, Argentina Latrodectus apicalis, Galapagos Latrodectus corallinus, Argentina Latrodectus curacaviensis, Antile, America de Sud Latrodectus diaguita, Argentina Latrodectus mactans (Văduva neagră) syn. Lactrodectus schuchii, America de Sud Latrodectus mirabilis, Argentina Latrodectus quartus, Argentina Latrodectus variegatus, Chile și Argentina

Asia de Sud-Est, Australia, Noua Zeelanda Latrodectus elegans, China, Myanmar, Japonia Latrodectus erythromelas, Sri Lanka Latrodectus ex laos, Laos Latrodectus hasseltii, Australia Latrodectus katipo, New Zealand Africa subsahariană și Madagascar Latrodectus cinctus, sudul Africii, Capul Verde, Latrodectus indistinctus, Africa de Sud, Namibia Latrodectus karooensis, Africa de Sud Latrodectus menavodi, Madagascar Latrodectus obscurior, Madagascar, Capul Verde Latrodectus renivulvatus, Africa, Arabia Saudită, Yemen Latrodectus rhodesiensis, Zimbabwe

Paianjenii acestui gen prefera locurile linistite, intunecoase In natura se gasesc in zone cu vegetatie densa sau sub diferite obiecte In interiorul cladirilor prefera locurile intunecate, linistite cum ar fi dulapurile sau interiorul aparatelor electrocasnic Paianjenii adulti sunt cei mai activi in anotimpul cald, si mor in timpul iernii daca nu se afla intr-un spatiu incalzit Construiesc panze pentru a captura prada De obicei sunt “timizi”, si nu ataca animalele si omul daca nu sunt provocati

BIOTOXINE Paianjeni – genul Latrodectus (Vaduvele)

Veninul – mecanism de actiune Veninul speciilor din genul Latrodectus are o structura chimica complexa, fiind format din 6 proteine neuroactive si diferite enzime proteolitice Cea mai importanta toxina pentru mamifere este α – latrotoxina α – latrotoxina – polipeptid care determina eliberarea unor cantitati mari de acetilcolina si norepinefrina (cu depletie secundara) la nivelul sinapselor simpatice postganglionare

Veninul – mecanism de actiune Mecanismul de actiune a α – latrotoxinei, dupa Biberhaus

Veninul – toxicitate si tablou clinic Venin extrem de potent doza DL50 de 0,0075mg/kg la cobai si 0,9 mg/kg la soarece la veninul de Vaduva neagra europeana (Latrodectus mactans tridecimguttas) Sindromul clinic produs de veninul acestor paianjeni se numeste latrodectism Veninul este preluat pe cale limfatica, de unde ajunge in circulatia sanguina Durere localizata la nivelul muscaturii Dupa de minute mialgie, crampe musculare (musculatura din jurul locului muscaturii) In 2-3 ore mialgia se generalizeaza – sunt afectate grupele musculare mari de la nivelul membrelor, toracelui, ambdomenului si a spatelui

Veninul – toxicitate si tablou clinic Aspectul locului muscaturii la 2 respectiv 7 zile

Veninul – toxicitate si tablou clinic Hipertensiune arteriala si tahicardie In majoritatea cazurilor simptomele dispar in de ore Slabiciunile musculare, oboseala si insomniile pot persista saptamani sau luni de zile Pisicile - foarte sensibile (dureri musculare extreme, hipersalivatie, neliniste, voma, diaree) Pot prezenta tremuraturi musculare, crampe, ataxie – paralizie atona

BIOTOXINE Tratament Paianjeni – genul Latrodectus (Vaduvele)
Tratament simptomatic Controlul durerii – opioide si miorelaxante Antivenin - la om (Lycovac®) – se administreaz la categoriile de risc maxim – copii si batrani Antiveninul de uz uman – eficient si la pisica

BIOTOXINE Paianjeni – genul Tegenaria (Paianjenii HOBO) Introducere
Originari din Europa Se intalnesc si in America de Nord Paianjenii Hobo sunt cataratori slabi, isi construiesc panzele la nivelul solului sau in subsoluri Noaptea, masculii isi parasesc panzele in cautarea femelelor putand patrunde in locuinte Masculii sunt mai veninosi si musca mai frecvent

BIOTOXINE Paianjeni – genul Tegenaria (Paianjenii HOBO) Tablou clinic
Initial muscatura este nedureroasa Dupa 30 de minute – eritem localizat cu tendinta de extindere (pana la 15 cm in diametru) In de ore – apare un exudat seros Rana se vindeca foarte greu – uneori dupa 3 ani, in special daca in zona tesutul adipos este abundent

La om – semne clinice generale Dureri de cap, greata, slabiciune, tulburari de vedere Voma, diaree apoasa, anemie, pancitopenie, trombocitopenie – datorita distrugerii maduvei osoase hematogene Tratament simptomatic si de sustinere a organismului

Aspectul locului de muscatura la om

BIOTOXINE Paianjeni – Tarantule Introducere
Tarantulele –paianjeni de dimensiuni mari care traiesc pe sol Fac parte din fam. Theraphosidae – peste 900 de specii In timpul perioadei de monta masculii devin mai activi si agresivi, frecventa muscaturilor fiind mai ridicata in aceste perioade Exista aproximativ 12 genuri de tarantule cu muscatura potential letala In mod natural, acesti paianjeni se intalnesc in regiunile tropicale ale Americii de Sud, Africii si Australiei

BIOTOXINE Paianjeni – Tarantule Veninul
Veninul – neurotoxine, necrotoxine, toxine hemolitice Din punct de vedere chimic o mixtura de saruri, nucleotide, aminoacizi liberi, neurotransmitatori, poliamine, peptide, proteine si enzime Toxicitate relativ redusa

BIOTOXINE Paianjeni – Tarantule Veninul
Principalele toxine izolate din venin, (Dupa Escoubas si Rash, 2004)

BIOTOXINE Paianjeni – Tarantule Tablou clinic
La om – efecte locale minore in majoritatea cazurilor Eritem local, edem, rigiditatea articulatiilor, edemul membrelor, crampe musculare, senzatii de arsura Intr-un stadiu mai avansat – spasme si crampe musculare puternice Speciile din Australia – genul Phlogiellus si Selenocosmia – muscatura letala la caini si pisici

BIOTOXINE Paianjeni – Tarantule Tablou clinic
Speciile care nu sunt capabile de muscatura – prezinta fire de par urticarigene pe abdomen (firele de par prezinta spini si ghimpi care pot strapunge pielea) Aceste intepaturi provoaca inflamatii severe cutanate, oculare, orale si respiratorii – urticarie, edem, vasodilatatie, edem palpebral, eroziuni si ulcere corneene Efect pur mecanic

Scorpioni

BIOTOXINE Scorpioni Introducere - Anatomia Scorpionilor
Dupa Yigit, 2010 Dupa Ceri-Wyn Thomas, 2005

BIOTOXINE Scorpioni Introducere Sunt pradatori nocturni
In portiunea terminala a abdomenului se gaseste o coada care se termina print-o apindice care contine doua glande veninoase care se deschid in portiunea terminala a acestuia Sunt pradatori nocturni In timpul zilei se ascund sub pietre sau sub vegetatie sau in paturi, pantofi sau alte imbracaminte – expunere umana Peste 1400 de specii pe toate continentele – in afara de Antarctica Majoritatea speciilor traiesc in regiunile tropicale si temperate

BIOTOXINE Scorpioni Introducere – specii de interes medical
Speciile de interes medical major si arealul acestora, dupa Gupta, 2007

BIOTOXINE Scorpioni Veninul - compozitie si mecanism de actiune
Veninul – mixtura de polipeptide cu greutate moleculare mica Compozitia veniului difera in functie de gen si chiar de regiunea geografica 2 neurotoxine potente identificate – α-scorpio toxina si β-scorpio toxina Aceste neurotoxine blocheaza canalele de sodiu si potasiu voltaj-dependente de la nivelul nervilor

BIOTOXINE Scorpioni Tabloul clinic Durere vie la locul muscaturii
Prurit si edem localizat Limfadenopatie regionala, cruste cutanate Semne generale – mialgii, tahicardie sau bradicardie, depresie respiratorie, tremuraturi Reactii alergice caracterizate prin – edemul pleoapelor si a limbii, voma

BIOTOXINE Scorpioni Tratament Analgezice si terapia locala a ranilor
Semnele generale se trateaza prin – controlul hipertensiunii arteriale, a cardioaritmiilor si a semnelor neurologice Antivenin – disponibil in unele state din SUA (folosirea lor nu este aprobata oficial)

Ixodide

Ixodide BIOTOXINE Introducere
Capusele – vectori pentru numeroase microorganisme (boli) la om si animale Paralizia de capuse – semnalata prima data in Australia in 1890 Peste 43 de specii pot produce paralizie de capuse Capuse din genurile Amblyomma, Argas, Dermacentor, Haemaphysalis, Hyalomma, Ixodes, Ornithodoros, Otobius, si Rhipicephalus pot provoca paralizie Cazuri raportate in America de Nord, Europa, Africa, Australia si statele fostei Uniuni Sovietice

Ixodide BIOTOXINE Mecanism de actiune, tablou clinic
Mecanismul de actiune nu este pe deplin elucidat Toxinele capuselor interfereaza cu sinteza/eliminarea acetilcolinei la nivelul jonctiunilor neuromusculare Induce pareze si paralizii asemanatoara cu toxina botulinica Paralizia de capuse – raportata la caine, pisica, bovine, ovine, caprine, pasari si diferite specii salbatice In Europa principalele specii implicate sunt Ixodes Ricinus si Hyalomma punctata

Infestatii masive cu Ixodide

Clinic – ataxie ascendenta care progreseaza rapid spre pareza/paralizie flasca Initial - animalele sunt constiente, vigilente, capabile sa manance si sa bea Paralizia musculaturii respiratorii – insuficienta respiratorie si moarte

Ixodide BIOTOXINE Tratament Indepartarea capuselor
Tunderea animalelor cu invelis pilos abundent Capusele se indeparteaza cu grija pentru a evita eliberarea unor cantitati suplimentare de toxina (cu ajutorul unui forceps) Terapie de sustinere – in primul rand suportul respiratiei Recuperare rapida dupa indepartarea capuselor (daca nu s-a produs paralizia bulbara) Australia – antiser policlonal

Insecte - Albine si Viespe

Albine si Viespe BIOTOXINE Introducere Peste 20000 de specii de albine
Apis mellifera – una dintre cele 2 specii de insecta domesticite Albina Viespe

Modul de intepare la albine
BIOTOXINE Albine si Viespe Introducere Modul de intepare la albine

Albine si Viespe BIOTOXINE Mecanism de actiune, tablou clinic
Veninul de albine – mixtura de proteine, polipeptide si molecule organice cu greutate moleculara mica Fosfolipaze si hialuronidaze – responsabile de reactiile alergice Fosfolipaza A2 – cea mai importanta toxina Melitina – creste permeabilitatea vasculara, actiune hemolizanta Apamina – actiune neurotoxica Veninul de viespe - kinine, serotonina, histamina, tiramina, catecolamine, si acetilcolina – substante responsabile de durerea locala si de vasoactivitatea locala

Albine si Viespe BIOTOXINE Mecanism de actiune, tablou clinic
Atacul poate fi realizat de catre o singura insecta sau de un stup intreg (efect cumulativ, de obicei moarte) Reactii locale – placi edematoase, eritematoase, edem facial si periorbital Intepaturi multiple – urticarie si reactii sistemice Caine – prostratie, convulsii, depresia SNC, soc, hematemeza, melena, hemoliza intravasculara, coagulare intravasculara diseminata Om – reactii anafilactoide Animale – reactii anafilactice

Albine si Viespe BIOTOXINE Tratament
Identificarea locului intepaturii – zone cu invelis pilos sarac Indepartarea acului de albina Comprese reci – reduc durerea si edemul In caz de reactii anafilactice – epinefrina Reactii sistemice – fluidoterapie Corticosteroizi si antihistaminice Controlul convulsiilor – diazepam Oxigenoterapie

Serpi BIOTOXINE Introducere Peste 3500 de specii
400 de specii de serpi veninosi Serpi veninosi – se gasesc pe tot mapamondul, in afara de Hawaii, Irlanda si Noua Zeelanda Serpii veninosi se incadreaza in familiile Colubridae, Crotalidae, Elapidae, Hydrophiidae, Laticaudidae, si Viperidae

Serpi BIOTOXINE Introducere – distributia serpilor veninosi
Distributia geoagrifica a serpilor veninosi, dupa WHO

Serpi BIOTOXINE Introducere – Veninul de sarpe
Veninul – “saliva” modificata care contine numeroase biotoxine (zootoxine) Glandele care secreta veninul – glande parotide modificate Veninul – complex de enzime, proteine si polipeptide Localizarea glandelor veninoase

BIOTOXINE Serpi Introducere

Serpi BIOTOXINE Introducere – Veninul de sarpe - Clasificare
Dupa tipul de toxine Veninuri de tip enzimatic – actioneaza local, provoaca, edem, necroze locale, hipotensiune, soc – simptomele se datoreaza actiunii unor enzime Veninuri de tip toxina – efecte sistemice Veninuri cu efect combinat – efecte locale si sistemice

Dupa locul de actiune si simptomatologie Veninuri cu actiune locala – majoritatea de tip enzimatic (Ex. Fosfolipaze, colagenaze, acetilcolinesteraza, elastaze, deoxiribonucleaze si ribonucleaze Neurotoxine – afecteaza in primul rand transmisia neuromusculara (paralizie musculara progresiva, chiar paralizie respiratorie

Neurotoxine Neurotoxinele – parte importanta a veninului speciilor din fam. Elapidae, Viperidae, Crotalinae Doua tipuri majore de neurotoxine: presinaptice si postsinaptice Neurotoxine presinaptice – blocheaza canalele de sodiu, potasiu si calciu la nivelul axonilor terminali Cele mai importante neurotoxine presinaptice sunt Fosfolipazele A2 Se intalnesc in veninul serpilor din fam. Viperidae Fasciculinele – neurotoxine presinaptice importante – sunt inhibitori ai acetilcolinesterazei (provoaca contractii musculare)

Neurotoxinele postsinaptice Au afinitate pentru receptorii colinergici nicotinici Blocheaza receptorii nicotinici – paralizia musculaturii striate Actioneaza rapid (mai rapid decat neurotoxinele presinaptice) Au efecte reversibile, ce se pot controla cu ajutorul antitoxinelor sau chiar a administrarii inhibitorilor de acetilcolinesteraza cum ar fi neostigmina Intra in compozitia veninului serpilor de coral si de mare Exemple: bungarotoxina, dendroaspina, erabutoxine, α-cobrotoxina

Cardiotoxine Componentele cardiotoxice ale veninului contin atat substante de tip toxina cat si enzime Cresc si scad rezistenta vasculara modificand presiunea sanguina si afectand functia cardiaca Modifica ritmul si frecventa cardiaca respectiv contractilitatea miocardului Actiune hipotensiva, edematogena, hemoragipara Exemple: enzima eliberatoare de kinina (fam. Viperidae), Sarafotoxine, enzime inhibitoare ale conversiei angiotensinei

Hemoragine Substante care afecteaza integritatea peretilor vasculari Afecteaza endoteliul vascular prin distrugerea jonctiunilor intercelulare, provoaca edem intracelular endotelial si descuamari ale celulelor endoteliale Distrug fibrele de colagen, membranele bazale vasculare Pierderea integritatii vasculare – extravazarea proteinelor plasmatice, a ionilor, chiar hemoragii Cel mai important simptom – edemul (deseori insuficienta pulmonara acuta) Sindrom hemoragipar Tulburari de coagulare – datorita distructiilor vasculare Majoritatea hemoraginelor sunt Zn - Metaloproteaze

Hemoragine 2 tipuri majore de hemoragine: - hemoragine cu greutate moleculara mica, avand proprietati hemoragipare si de degradare a fibrinogenului - hemoragine cu greutate moleculara mare, care inhiba agregarea plachetara Intra in compozitia veninului speciilor fam. Viperidae si Atractaspididae

Toxine care afecteaza procesul de hemostaza Interfereaza cu procesele normale de coagulare sau cu functiile trombocitelor Pot avea actiuni pro- sau anticoagulante Sindrom hemoragipar sau tromboze sistemice Exemple: Applagina, cardiotoxina, desintegrinele, lebetinele, convulxina etc. Veninul Viperidae –lor contin proteaze kallikrein-like care activeaza Factorul XII a coagularii Toxine care activeaza protrombina – ecarina, meisotrombina etc. Toxine care activeaza fibrinogenul

Serpi BIOTOXINE Introducere – Veninul de sarpe - Clasificare Miotoxine
Toxine care distrug celulele musculare Miotoxine neenzimatice cu greutate moleculara mica Miotoxine cu actiune enzimatica (asemanatoare fosfolipazelor A2) cu greutate moleculara mare Produc leziuni musculare irreversibile – chiar necroze musculare Miotoxinele enzimatice au si efecte neuro, cardio respectiv hematotoxice Se gasesc in veninul speciilor din familiile Viperidae si Elapidae

Nefrotoxine Majoritatea toxinelor cu actiune enzimatica au efecte nefrotoxice Toxinele cardiotoxice prin actiunea lor hipotensiva Inhibitorii de a cetilcolinesteraze, hemoraginele Miotoxinele – prin provocarea mioglobinemiei/mioglobinuriei Actiune nefrotoxica directa - Viperidae si Elapidae

Serpi BIOTOXINE Introducere – Veninul de sarpe - Clasificare Alergeni
Se datoreaza glicoproteinelor si polizaharidelor cu greutate moleculara mare Reactii anafilactice Urticarie, edem angioneurotic, bronhospasm

Serpi BIOTOXINE Introducere – serpi veninosi in Romania
Vipera cu corn – Vipera ammodytes Vipera comuna– Vipera berus Vipera de stepa sau de faneata – Vipera ursinii

Vipera cu corn – Vipera ammodytes

Vipera comuna– Vipera berus

Vipera de stepa sau de faneata – Vipera ursinii
BIOTOXINE Serpi Introducere – serpi veninosi in Romania Vipera de stepa sau de faneata – Vipera ursinii

Serpi BIOTOXINE Vipera cu corn – Vipera ammodytes
Cel mai veninos sarpe din Europa Veninul – componente neurotoxice, proteolitice si hemoragine Cardiotoxine, miotoxine, nefrotoxine Efecte anticoagulante – sindrom hemoragipar Principala toxina – ammodytoxina A – neurotoxina presinaptica Doza DL50 la soarece – 1,2 mg/kg i.v., 1,5 mg/kg i.p., 2 mg/kg s.c.

Serpi BIOTOXINE Vipera cu corn – Vipera ammodytes
Distributia geografica a Vipera ammodytes

Serpi BIOTOXINE Vipera cu corn – Vipera ammodytes Tablou clinic
Efecte locale intense Edem dureros la locul muscaturii Necroza tesuturilor din jurul plagii – hemoragii Aparitia de vezicul si pustule Simptome cardiovasculare Hipotensiune arteriala Bradi/Tahicardie Soc circulator

Serpi BIOTOXINE Vipera cu corn – Vipera ammodytes Tablou clinic
Semne hematologice Tulburari de coagulare Hemoragii spontane, hematemeza, hemoragii gastrointestinale, hematurie Semne respiratorii – depresie respiratorie, congestie si edem pulmonar Semne renale – hematurie, hemoglobinurie/mioglobinurie Simptome generale Greata, voma, colica, diaree, limfadenopatie regionala Edemul limbii, a fetei, a buzelor Ameteli, lipotimie

Serpi BIOTOXINE Vipera cu corn – Vipera ammodytes Terapie
Identificarea locului muscaturii Aplicarea unui garou deasupra muscaturii Calmarea pacientului, limitarea miscarilor NU se efectueaza incizii la nivelul muscaturii NU se aplica comprese reci pe plaga Daca sunt prezente simptome generale – terapia socului Administrarea antiveninului

Serpi BIOTOXINE Vipera cu corn – Vipera ammodytes Terapie
Tratament local – toaleta plagii cu permanganat de K si apa oxigenata Administrare de ser – antiviperin + hidrocortizon, analeptice cardiace, adrenalina, Antiveninul poate provoca reactii anafilactice – hidrocortizon, antihistaminice

Serpi BIOTOXINE Masuri de preventie
Interactiuni cu serpi veninosi– cresterea acestor animale si prezenta omului/animalelor in natura, in mediul lor natural Securizarea terariului in cazul prezentei unor persoane straine sau a unor copii Minimalizarea procedeelor de manipulare Evitarea manipularii sub influenta bauturilor alcoolice Atentie la manoperele de curatare a terariului, la schimbarea apei etc

Serpi BIOTOXINE Masuri de preventie
In natura – regiuni bogate in serpi veninosi (Recomandarile Marinei Statelor Unite) Evitarea ridicarii unor pietre, crengi cu mana libera Nu deranjati serpii Nu asezati sacul de dormit lângă pietre, gunoi, si in vecinatatea pesterilor Nu va asezati înainte de a observa atent locul Nu colectati de lemne pentru foc după apusul soarelui Nu vizitati locuri cunoscute a fi bogate in serpi veninosi fara a purta incaltaminte si imbracaminte potrivite Nu manevrați șerpi proaspăt omorati

Va multumesc pentru atentie!!

BIOTOXINE.

Παρόμοιες παρουσιάσεις

Παρουσίαση με θέμα: "BIOTOXINE."— Μεταγράφημα παρουσίασης:

Παρόμοιες παρουσιάσεις

Σχετικά με το έργο

Σχόλια

Είσοδος

Σύνδεση μέσω των κοινωνικών δικτύων:

BIOTOXINE.

Παρόμοιες παρουσιάσεις

Παρουσίαση με θέμα: "BIOTOXINE."— Μεταγράφημα παρουσίασης:

Παρόμοιες παρουσιάσεις

Σχετικά με το έργο

Σχόλια