Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
Producerea curentului electric alternativ
Advertisements

COMPUNEREA VECTORILOR
Proiect Titlu: Aplicatii ale determinanatilor in geometrie
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Profrsor, Spina Mihaela Grup Scolar „ Alexandru Odobescu“, Lehliu Gara
FILTRE AUDIO DIGITALE.
LB. gr.: Φιλο-σοφία Philo-sophia Iubirea-de-înțelepciune
Student: Marius Butuc Proiect I.A.C. pentru elevi, clasa a XI-a
Informatica industriala
Circuite cu reactie pozitiva Circuite Trigger Schmitt
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
Curs 5 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
A. Mărimi fizice A.1. Mărimi fizice scalare
Corpuri geometrice – arii şi volume
RETELE ELECTRICE Identificarea elementelor unei retele electrice
Lasere cu Corp Solid Diode Laser cu Semiconductor
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
MĂSURAREA ŞI ANALIZA VIBRAŢIILOR STRUCTURILOR
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Formula leucocitară.
MĂSURAREA ŞI ANALIZA VIBRAŢIILOR STRUCTURILOR
4. TRANSFORMARI DE IMAGINI 4.1. Introducere
CIRCUITE ANALOGICE SI NUMERICE
Dioda semiconductoare
TRANSFORMATA FOURIER (INTEGRALA FOURIER).
Informatica industriala
Comportarea sistemelor dinamice
Curs 9 Materiale optice.
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
G. Gazul ideal G.1. Mărimi ce caracterizează structura materiei
,dar totusi suntem diferite?
OPERATII ASUPRA IMAGINILOR (1/4)
Ciematica punctului material
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
COMPUNEREA VECTORILOR
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
ESANTIONAREA SI CUANTIZAREA IMAGINILOR 1. Introducere
I. Electroforeza şi aplicaţiile sale pentru diagnostic
TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
1. RESTAURAREA IMAGINILOR (2/2)
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Sisteme de achizitii, interfete si instrumentatie virtuala
Divizoare de Putere.
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
Sisteme de ordinul 1 Sisteme si semnale Functia de transfer Fourier
In sistemele clasice, fara convertoare de putere se datoreaza:
Lentile.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Test.
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Reflexia şi refracţia undelor mecanice
Miscarea ondulatorie (Unde)
Serban Dana-Maria Grupa: 113B
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Aplicaţiile Efectului Joule
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
SISTEME AUTOMATE CU EŞANTIONARE
CUPLOARE.
Transfigurarea schemelor bloc functionale
Receptorul de măsurare
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE
Онтологи ба сайэнс “Сайэнсийн тэори” Проф. С. Молор-Эрдэнэ Лэкц 4
Μεταγράφημα παρουσίασης:

Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale Cap. 2 Functia de transfer Fourier Cap. 1 Sisteme si semnale Cap. 3 Functia de transfer Laplace Cap. 4 Raspunsul la semnal treapta. Sisteme de ordinul 1 Cap. 6 Reactia negativa Cap. 7 Amplificatoare operationale Cap. 8 Aplicatii liniare ale AO A. Sisteme de ordinul doi Ce putem face cu doi poli: filtrul trece-jos de ordinul doi Cap. 5 Sisteme de ordin superior Adăugăm un zerou în origine : filtrul trece bandă de ordinul doi Mai adăugăm un zerou în origine: filtrul trece sus de ordinul doi Si zerourile pot fi complexe: filtrul de rejecţie de ordinul doi

Functie de transfer de ordinul 2 – forma generala: Doi poli si cel mult doua zerouri doi poli doi poli si un zerou doi poli si doua zerouri

Ce putem face cu doi poli: filtrul trece-jos de ordinul doi Frecventa de oscilatie in absenta frecarii (b=0) – frecventa naturala Factor de amortizare (adimensional), egal cu zero in absenta frecarii

Normalizata astfel incit amplificarea sa fie unitara la frecventa zero ADC=1 La frecvente mari amplificarea merge ca deci scade cu -40dB pe decada Filtru trece jos Ce se intimpla cu amplificarea intre aceste doua regiuni asimptotice ? Raspunsul depinde de valoarea factorului de amortizare

frecare (pierdere de energie) foarte mare Prima situatie regim supra-amortizat Unde sunt polii ? Discriminantul ecuatiei este pozitiv pentru z>1 Doi poli reali Ambii sunt negativi (z>1)

raspuns la semnal treapta

Pentru ambii poli se apropie de locatia -wn Raspunsul la semnal treapta devine tot mai rapid

A doua situatie ζ = 1 amortizare critica Pol real dublu la -wn Diagrama cistigului

Raspunsul la semnal treapta Cu un singur pol

A treia situatie ζ < 1 regim subamortizat Discriminantul este negativ pentru z<1 O pereche de poli complex conjugati Modulul este wn indiferent de z Polii se gasesc pe un cerc de raza wn cu centrul in origine z este cosinusul unghiului a

z > 0.707 (sub bisectoare)

Filtru Butterworth (de platitudine maxima)

Limita stabilitatii Oscilator

A. Sisteme de ordinul doi Ce putem face cu doi poli: filtrul trece-jos de ordinul doi Adăugăm un zerou în origine : filtrul trece bandă de ordinul doi La frecvente mici amplificarea merge ca w (+20dB pe decada) Mai adăugăm un zerou în origine: filtrul trece sus de ordinul doi La frecvente mari amplificarea merge ca 1/w (-20dB pe decada) Si zerourile pot fi complexe: filtrul de rejecţie de ordinul doi Filtru trece banda

Doi poli reali negativi departati intre ei z scade spre valoarea 1

Rezonanta este la wn Frecventele de taiere (la -3dB)

Raspunsul la semnal treapta

A. Sisteme de ordinul doi Ce putem face cu doi poli: filtrul trece-jos de ordinul doi Adăugăm un zerou în origine : filtrul trece bandă de ordinul doi La frecvente mici amplificarea merge ca w2 (+40dB pe decada) Mai adăugăm un zerou în origine: filtrul trece sus de ordinul doi La frecvente mari amplificarea este unitara Si zerourile pot fi complexe: filtrul de rejecţie de ordinul doi Filtru trece sus

Raspunsul la semnal treapta

A. Sisteme de ordinul doi Ce putem face cu doi poli: filtrul trece-jos de ordinul doi Adăugăm un zerou în origine : filtrul trece bandă de ordinul doi La frecvente mici amplificarea este unitara Mai adăugăm un zerou în origine: filtrul trece sus de ordinul doi La frecvente mari amplificarea este unitara Si zerourile pot fi complexe: filtrul de rejecţie de ordinul doi Ce se intimpla la frecventele intermediare ?

Primul factor – FTJ ord. 2 cu z=1 Al doilea factor este inversul formei generale Inversarea este echivalenta pe scara cistigului cu o oglindire in jurul axei G=0 dB (inmultire cu -1 a cistigului)

+ = Filtru stop banda

Exemple