SCURT ISTORIC AL EFR Etimologic, spirometria (lat: spirare= a respira) inseamna masurarea respiratiei. Se poate atribui paternitatea conceptului lui Lavoisier care, impreuna cu Seguin, a utilizat pentru prima data echivalentul unui spirometru pentru masurarea consumului de O2 la om (1789).

SCURT ISTORIC AL EFR A devenit clasica atribuirea paternitatii spirometriei moderne lui John Hutchinson , medic englez nascut in 1811 la Newcastle si mort in 1861 in Insulele Fidji.Asistent la Brompton Hospital din Londra a publicat intre 1844 si 1846 doua articole remarcabile in Lancet descriind un instrument de masurare a “capacitatii plamanilor”. Se pare ca este o eroare istorica pentru ca prima publicatie ce raporteaza masuratori de volume pulmonare ar fi o comunicare efectuata de dr Bourgery pe 23 ianuarie 1843 la Academia de stiinte din Paris In 1947 ,Robert Tiffeneau doteaza spirometria cu un concept major:VEMS

METODE DE INVESTIGARE A.Teste de ventilatie pulmonara B.Teste de perfuzie pulmonara C.Testele schimbului gazos

TESTELE VENTILATIEI PULMONARE masoara; 1.Functia de pompa aspiro-respingatoare a ansamblului plaman-cutie toracica -volume si capacitati( definesc dimensiuni statice ale pompei) -debite de aer (definesc cinetica, performantele pompei) 2.Proprietatile mecanice ale plamanului si cutiei toracice -teste de elasticitate -teste de rezistenta la fluxul de aer 3.Distributia intrapulmonara a aerului inspirat( efectul fiind homeostazia compozitiei aerului alveolar) : scintigrafie de ventilatie 4.Testarea reglarii ventilatiei 5.Determinarea presiunilor musculare (muschii sunt organele efectoare ale ventilatiei)

C.TESTELE DE SCHIMB GAZOS ( aduc informatii globale despre functia pulmonara) 1.Testul transferului gazos prin MAC :TL CO 2.Analiza gazelor sanguine in repaus 3.Testarea la efort

INDICATII GENERALE ALE EFR 1.Diagnosticarea unui tip de anomalie : ventilatorie, de transfer , circulatorie 2.Cuantificarea severitatii disfunctiei 3.Supravegherea eficientei unor masuri preventive sau curative 4.Masurarea tipului de raspuns la teste bronhomotorii 5.Evaluarea preoperatorie

DIAGNOSTICAREA UNEI ANOMALII RESPIRATORII -La un subiect la care este suspectata o afectiune respiratorie, pe baza unor elemente clinice ,imagistice, biologice -In conditiile existentei unei afectiuni extratoracice susceptibile de a avea un rasunet respirator -Antecedente personale sau familiale -Existenta de factori de risc exogeni –de mediu -fumat -medicamentosi (cu potential toxic pe aparatul respirator)

CUANTIFICAREA SEVERITATII DISFUNCTIEI RESPIRATORII -Cuantificarea severitatii instantanee cu initierea si ghidarea unui tratament medicamentos Stabilirea prognosticului unei afectiuni -Stabilirea gradului de handicap al unei afectiuni respiratorii cronice -Stabilirea capacitatii de munca

MASURAREA BRONHOMOTRICITATII -Teste brobhodilatatoare la cei cu DVO -Teste de provocare bronsica

5.EVALUAREA PREOPERATORIE -Rasunetul anesteziei generale si a interventiei chirurgicale pe functia pulmonara(amputare functionala permanenta in exerezele pulmonare sau tranzitorie in alte tipuri de interventii functie de calea de abord). -Frecventa crescuta a complicatiilor respiratorii la cei cu afectiuni cronice bronhopulmonare ( frecventa este variabila functie de tipul de interventie) -Posibilitatea prevenirii aparitiilor complicatiilor la bolnavii cu risc prin capacitatea EFR de a identifica si trata acesti bolnavi

METODE SI TEHNICI DE EFR -SPIROMETRIA -PLETISMOGRAFIA -TRANSFER GAZOS PRIN MAC -GAZE SANGHINE -TESTE DE EFORT

SPIROMETRIA -Metoda de electie in determinarea volumelor pulmonare mobilizabile: CVL ,CVF si debite ventilatorii fortate expiratorii: VEMS, PEF, MEF 50, MEF 25 FEF 25-75 sau inspiratorii :VIMS, PIF, MIF -Urmata de teste de bronhodilatatie in caz de DVO -Prima treapta in EFR -Nu poate determina volume pulmonare nemobilizabile deci este incapabila sa defineasca restrictia

SPIROMETRIA INDICATII 1.Participa la dg unei afectiuni respiratorii 2.Rasunet pe ventilatie a unei afectiuni extrarespiratorii 3.Preventie si depistare (tabagism cumulativ >20 PA ) 4.Preoperator 5.Supravegherea unui tratament

ATS/ERS 2005 CI EFR -Absolute: IMA mai recent de o luna -Relative: - durere toracica sau abdominala, indiferent de cauza - durere bucala sau faciala exacerbata de piesa buc. -IUE -confuzia mentala sau dementa

PLETISMOGRAFIA -Metoda de electie pentru determinarea : -volumelor pulmonare statice :CRF, VR, CPT -rezistenta la flux in caile aeriene :Raw, Gaw, sGaw INDICATII CONTRAINDICATII

TESTE DE BRONHODILATATIE INDICATII -Se realizeaza ca urmare a unei spirometrii sau pletismografii ce evidentiaza o DVO pentru evidentierea componentei bronhospastice a acelei obstructii -Dupa un test pozitiv de provocare bronsica -Pentru alegerea unui BD si supravegherea unui tratament BD in astm -Pentru relevarea unei componente spastice bronsice induse de inflamatie intr-un astm tratat fara CS (dupa testul de CS) -Este inutila repetarea acestui test cu ocazia fiecarei spirograme in supravegherea BPOC care nu au prezentat reversibilitate la teste anterioare

TESTE DE BRONHODILATATIE CONTRAINDICATII ‘ -Se utilizeaza BDSA (beta 2 mimetice sau AC) inhalatorii -Optima pentru marii obstructivi sau la copii folosirea spacer-ului sau nebulizarii -contraindicatii- intoleranta cunoscuta cu:palpitatii, tulburari de ritm -tireotoxicoza -ICC -administrare concomitenta de glicozizi cardiotonoci -HTA severa ,necontrolata de medicatie -diabet zaharat -glaucom, adenom de prostata Risc minimal la utilizarea singulara pentru TBD

TESTUL DE PROVOCARE BRONSICA Pune in evidenta existenta unei HRB nespecifice ce este capacitatea muschiului neted bronsic de a se contracta ca raspuns la un stimul: -farmacologic (histamina, metacolina administrate in doze care nu au nici un efect la normal) -agent fizic (solutii hipo sau hiperosmolare, effort fizic, aer rece) TPB la metacolina foloseste doze crescatoare de aerosol de metacolina pana la o doza maxim admisibila.Obtinerea unui bronhospasm (evidentiabil spirometric sau pletismografic ) cu o doza cumulata din acest interval semnifica pozitivitatea testului.

TESTAREA LA EFORT Testul la efort este o explorare integrata a functiilor pulmonara , cardio-circulatorie si musculara in conditia in care organismul face apel la rezervele fiecarui sistem in parte. Obiectivele testarii la effort: -stabilirea sau precizarea diagnosticului -obictivarea unor simptme (dispnee) -determinarea mecanismului de limitare a tolerantei la effort: ventilator ( obstructiv / restrictiv ) , cardio-circulator, muscular -evaluarea severitatii unui handicap functional -evaluarea evolutiei bolii, evaluarea unui efect terapeutic -individualizarea unui reantrenament la effort -aprecierea riscului preoperator, mai ales la interventii pe torace

CONTRAINDICATIILE TESTARII LA EFORT 1.Absolute : - cardiace : IMA recent; angor instabil; ICC; miocardite , pericardite acute; HTA severa fara raspuns la tratament; SA stransa; anevrism disecant; -pulmonare : VEMS < 30% din prezis insuficienta pulmonara cu Pa02< 40 mm Hg si PaCO2 >70 mm Hg -afectiuni febrile acute 2.Relative : -cardiace :BAV grad II / III ; tahicardie in repaus >.120 b/min; aritmii atriale/ventriculare rapide; maladie valvulara aortica; anomalii ale ECG in repaus -tulburari electrolitice severe , tulb neurologice ce impiedica adaptarea la effort, epilepsie; afectiuni ortopedice -afectiuni tromboembolice ( inclusiv pulmonare) -astm bronsic care nu raspunde la tratament -

SIMBOLURI UNITATI DE MASURA SIMBOLURI PRIMARE C concentratia ( unui gaz in sange) P presiunea Q volum de sange Q debit de sange( volum de sange in unitatea de timp) S saturatie V volumul unui gaz V debitul unui gaz ( volum de gaz in unitatea

SIMBOLURI UNITATI DE MASURA SIMBOLURI SECUNDARE PT FAZA GAZOASA A alveolar B atmosferic ( barometric) D spatiu mort ( dead space) E expir I inspir L plaman ( lung) T curent ( tidal)

SI MBOLURI UNITATI DE MASURA SIMBOLURI SECUNDARE PT FAZA SANGUINA a arterial c capilar i ideal v venos v venos amestecat

UNITATI DE MASURA Pentru volum : ml ; litri Pentru presiune : mm Hg ; torr ( echivalent cu mm Hg) K Pa =7,5 mm Hg

ATPS MIC DICTIONAR DE EFR (ambient temperature and barometric pressure) = conditiile de masurare a unui gaz; temp, presiune barometrica si saturatie in vapori de apa) BE / EB exces de baze BHR /HRB hiperreactivitate bronsica BMI (body mass index) / IMC BP (Blood pressure) / PA / TA mm Hg 100 mm Hg =13.33 KPa BSA (body surface area / SC BTPS (body temperature and barometric pressure , satureted with water vapore) C complianta l/KPa

CF / FC frecventa cardiaca batai / minut MIC DICTIONAR EFR CF / FC frecventa cardiaca batai / minut CI / IC index cardiac litri / minut Co (cardiac output) / DC litri / minut Cv (closing volume) / VF volum de inchidere litri CVP / PVC (presiune venoasa centrala) mm Hg / K Pa CxO2 continut in oxigen (x=a;c;v;v) Δ (A-a)O2 diferenta alveolo-arteriala de O2 Δ (a-v)O2 diferenta arterio-venoasa de O2 E elastanta EIA / AIE astm indus de effort ERV / VRE / VER volum expirator de rezerva EVC / CVE capacitate vitala expiratorie

FEF 25-75 (forced mid-expiratory flow) / MEF 25-75 MIC DICTIONAR EFR FEF 25-75 (forced mid-expiratory flow) / MEF 25-75 (debit expirator fortat median intre 25 si 75% CVF) FEFV – curve / CDVF FET (forced respiratory time) / TEF FEV1 / VEMS FEV0.5 ; FEV6 FEV1 / CV (indice Tiffeneau) FEV1 / CVF FIF (forced inspitarory flow) / DIF debit inspirator fortat FiO2 ; FeO2 concentratia fractionata de O2 in E , I FRC / CRF FVC / CVF (CVI sau CVL ; CVF poate fi mai mic decat CVL in DVO)

G conductanta MIC DICTIONAR EFR IC / CI capacitate inspiratorie IRV / VIR volum inspirator de rezerva IVC / CVI K coeficient de transfer KCO MEF25 / DEM25 MEF50 / DEM50 MEF25-75 / DEM25-75 debite expiratorii maximale (MMEF) (DEMM) MIF / DIM debit inspirator maximal PAP / PAP presiunea in artera pulmonara

PC20 / PC20 concentratia de bronhoconstrictor ce determina scaderea MIC DICTIONAR EFR PC20 / PC20 concentratia de bronhoconstrictor ce determina scaderea VEMS cu 20% PD20 / PD20 doza de BC ce determina scaderea cu 20% PEF (peak expiratory flow) / DEP PIF PVR / RVP rezistenta vasculara pulmonara Q volum sangvin Qc (cardiac output) / DC QoL / QdV calitatea vietii R rezistanta Raw (airway resistance) / RVa RV / VR volumul rezidual

SVC (slow vital capacity) / CVL MIC DICTIONAR EFR SVC (slow vital capacity) / CVL SxO2 ; CO2 saturatia hemoglobinei in O2 ; CO2 TE timp expirator ; TI timp inspirator TGV (thoracic gas volume) / VGIT TL (factor de transfer gazos) TLCO TL / VA (K) coeficient de transfer TLC / CPT TV (tidal) / VT volum curent VA ventilatie alveolara VA / Q raport V/Q VD ventilatia spatiului mort Z impedanta