Prezentarea Agro-Consult International

Παρουσίαση με θέμα: "Prezentarea Agro-Consult International"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 Prezentarea Agro-Consult International
DR. ERNST HARMS STR. STEFAN CEL MARE 10 A SIBIU MOBIL : Skype: ernstharms Prezentarea Agro-Consult International Dr. Ernst Harms, Ing. Agronom cu doctorat în zootehnie. Înainte de facultate am cumulat 5 ani de experienţă in producţia de lapte Ca urmare a celor învăţate în timpul studiilor, mi-am dat seama ce greşeli am facut în productia de lapte. Din acest motiv am decis după terminarea studiilor să lucrez în domeniu consultantei. Pana acum am lucrat mai mult de 25 de ani in domeniu consultanţei în Germania si în alte ţări. In 1992 am venit în Romania din însarcinarea Republicii Federale Germania unde am projectat, iniţiat, respectiv realizat diverse proiecte, ca de exemplu Clasificarea carcaselor, bazată pe sistemul EUROP, incl. implementarea legislaţiei aferente O fabrică de prelucrare a laptelui incl. un sistem de consultanţa pentru producatorii de lapte Si mai departe În ultimii doi ani am condus un proiect al Uniunii Europene în Lettonia /Riga privind „Adaptarea controlului, produselor de origine animală, destinate consumului uman“.

2 Posibilităţi actuale de reducere a costurilor în producţia de lapte prin optimizarea hrănirii si a furajelor

3 Este rentabilă productia de lapte ?
Pretul de achizitie reprezintă doar o parte din profit. Celaltă parte din profit, cea mai importantă, o reprezintă optimizarea productiei. Subventia reprezintă un ajutor binevenit, dar nu trebuie să constituie un element al calculaţiei de rentabilitate, pentru că, subvenţia este nesigură si cu certitudine, limitată în timp.

4 Furajele generează cea mai mare parte din cheltuielile totale:
În medie 45 % . De aceea, optimizarea hrănirii reprezintă cheia succesului.

5 Obiectivele de productie pentru o vaca de lapte, ce trebuie atinse pentru a putea obţine o rentabilitate durabilă. 1.) În medie kg lapte pe an: Doar printr-o producţie ridicată se poate menţine un cost scăzut al kilogrammului de lapte. 2.) kg lapte obtinut din furajele de bază: Cu cât creste aportul furajelor de bază în productia de lapte, cu atât se reduce costul per kilogram de lapte. 3.) Mai mult de 5 lactații cu 5 viței ) Mai mult de kg lapte total per viaţă. Performanţe totale ridicate garantează o armortizare corespunzătoare a investitiei.

6 Cerinţele energetice si consum
Consumul de energíe Cerintele energetice si consumul de energie in decursul lactaţiei. In prima fază de lactaţie, la vacile cu producţie mare de lapte, si la cele hrănite cu rații hipoenergetice, apare o deficienţa de ernergie. Vaca fătata nu este in stare sa consume sufficiente furaje pentru a asigura cerintele nutritive necesare pentru satisfacerea nevoiilor de întreținere si a celor de secreție a laptelui. Multe boli si tulburări metabolice in prima fază de lactație la vacile de lapte sunt cauzate de bilanțul energetic negativ.

7 Cele trei mari amenințări la începutul lactaţiei sunt:
1. Cetoza ( acetonemia) este o tulburare metabolică a vacilor pentru lapte, care apare, când necesarul de energíe ușor metabolizabilă a organismului, nu este complet acoperit prin alimentație. Acidoza ruminală incepe când se pune la dispoziție prea mult furaje concentrat, de exemplu pentru a evita un deficit de energie, sau in condițiile reducerii proporției de nutrețuri voluminoase. 3. Paraplegia post partum (Paralizie) se declansează că urmare a lipsei de calçiu după fătare.

8 40 % din efectivele de vaci au cetoză subclinică
Consum redus de furaje a.p. Producţia de lapte ridicată > 30 kg / zi Raţie inadecvata Deficít de energíe Ridicata ingrăşare corporală inainte de fatare Reducerea puternică a grăsimii corporale, Supraproducţie de acetonă (otravitoare) în ficat : Cetoză Cerc vicios Diminuarea apetitului În special, vacile cu producţie ridicată , de exemplu cu mai mult de 30 kg lapte pe zi, sunt dispuse la cetoză. Unele comentarii cu privire la cetoză: Deficitul de energie duce la o reducere puternică a grăsimii corporale. Acest lucru creează o supraproducţie de acetonă în ficat. Excesul de acetonă duce la diminuarea apetitului. Se naste astfel un Cerc vicios: Diminuarea apetitului accentueasă deficitul de energie. Consecinţele sunt: Productia de lapte scade si În lapte, concentraţiile de grăsime si acetonă cresc Çerçetările efectuate în fermele de vaci din Germania au dovedit că, 40 % din efectivele de vaci suferă de cetoză subclinică. Producţie de lapte redusă Grasime si acetonă excesive în lapte 40 % din efectivele de vaci au cetoză subclinică

9 30 % din efectivele de vaci au acidoză subclinică
Excesul de concentrate reduce cunsumul de furaje voluminoase Prea putină celuloză brută în rumen Prea mult amidon si zaharuri în rumen Scăderea % de grăsime în lapte Cresterea % de proteine în lapte Câteva comentarii cu privire la açidoza ruminală: Pentru a satisface necesarul mărit de energie, care apare la începutul lactaţiei de multe ori, se adăugă prea multe concentrate în furaje. Excesul de concentrate reduce consumul de furaje voluminoase si aceasta poate duce la un deficit de celuloză si la un exces de amidon si zaharuri in rumen. Consecinţele sunt: Scăderea conţinutului de grăsime în lapte sub 3,7 % Cresterea conţinutului de proteine în lapte peste 3,6 % În acelaşi timp se produc perturbări în funcţiunile rumenului cu toate consecinţele negative ale acestora. Cercetările efectuate in Germania au dovedit că 30 % din efectivele de vaci suferă de açidoză subclinică. 30 % din efectivele de vaci au acidoză subclinică

10 5 - 15 % din efectivele de vaci au febra puerperală clinică
Prea mult Ca si K în raţie înainte de fătare Hipocalcemíe după fătare Şi acum explicaţii mai detaliate la paraplegia: La vaca, masa totală de sânge, conţine 7-8 gramme de calciu. Prin secreţia colostrului, vaca pierde zilnic între 30 si 60 de gramme de calciu care se extrage din masa osoasă. Dacă extractia nu are loc, apare o carenţă de calciu în sânge. Aceasta duce la paralizie musculară. Intre % din efectivele de vaci suferă de febra puerperală clinică. Paralizie musculară % din efectivele de vaci au febra puerperală clinică

11 CETOZA ACIDOZA PARAPLEGIA Toate cele trei principale pericole Cetoza
Acidoza si Paraplegia de la începutul periodei de lactaţie au aceleaşi efecte: Scăderea productiei de lapte Declinul performanţelor reproductive Provoacă multe boli Acestea pot fi evitate respectiv prevenite prin optimizarea raţiei furajere.

12 Regulamentul EC 853/2004 si 854/2004 CERINŢE DE SĂNĂTATE ANIMALĂ
CARE SE APLICĂ PRODUCŢIEI DE LAPTE CRUD..... . ......Este necesar ca laptele crud.... să provină de la animale în bună stare de sănătate și care nu prezintă nici un semn de boală care ar putea duce la contaminarea laptelui..... care nu suferă de o infecție a aparatului genital, de enterită cu diaree și febră sau de o inflamație vizibilă a ugerului Privitor la boli: In cadru igienei laptelui trebuie să respectam regulamentul EC 853 si 854 din 2004. Este interzisă livrarea spre prelucrare, a laptelui provenit de la vacile care nu se încadrează în cerinţele enunţate. Laptele de vacă, care nu pot îndeplini aceste condiţii, nu este aprobate pentru consum uman.

13 Hranirea şi reproductia
Reproducţia este influenţată de hrănire, management, stress si genetică. Dar hrănirea are cea mai mare influenţă asupra reproducţiei : 50 % . Managementul 30%, Stressul 15%, Genetica 5%. Optimizarea hrănirii este, prin urmare, o condiţie hotărâtoare pentru performanţele optime de reproduducţie.

14 2. Cheltuieli per kg lapte
referitor la: Asigurarea substanțelor nutritive necesare pentru întreținerea consumului zilnic corporal şi pentru producţia de lapte 2. Cheltuieli per kg lapte Optimizarea furajării vizează două aspecte: 1. Asigurarea substanțelor nutritive necesare pentru întreținerea consumului zilnic corporal şi pentru producţia de lapte şi 2. Cheltuieli per kilogrammul de lapte.

15 Ce elemente sunt necesare , să cunoaștem, pentru optimizarea unei raţii furajere?
1. Obiectivul de productie, în casul nostru o anumită cantitate de lapte 2. Greutatea corporală 3. Faza de lactaţie 4. Datele din analiza laptelui 5. Substanţele nutritive ale furajelor 6. Preţul furajelor Sa începem cu obţinerea de informaţii despre substantele nutritive ale furajelor.

16 conținutul de substanțe nutritive ale furajelor
Datele privind conținutul de substanțe nutritive ale furajelor Există două opţiuni pentru aflarea valorilor nutritive ale furajelor 1. Valorile nutritive ale componentelor furajere pot fi extrase din tabelele de specialitate ce cuprind astfel de valori pentru furaje româneşti. Acestea reprezintă valori medii, rezultate în urma mai multor analize. Desigur că utilizând aceste valori medii, calculul de optimizare nu poate fi exact. Rezultatul relativ al optimizării, bazate pe valorile estimative din tabele, reprezintă totuşi un progres faţă de procedeul de hrănire empiric. 2. A doua posibilitate constă în supunera furajelor din producţia proprie unei analize de laborator. Pentru determinarea cu exactitate a valorilor nutritive ale furajelor, Agro – Consult vă recomandă analizarea într-un laborator german. Doar pe baza rezultatelor exacte ale analizelor de laborator, vă putem oferi soluţii corecte de optimizare a raţiilor furajere.

17 Aici puteţi vedea un exemplu de analiză cu toate valorile necesare pentru o raţie furajeră optimă.
Analiza este facută în cadrul unei proceduri strict normate, bazată pe regulamentele EC într-un laborator accreditat din Germania. În activitatea de consultanţă , pe care o desfăşor în Romania, includ analizele probelor de furaje din producţia proprie. În functie de rezultatele obţinute, vă putem oferi, căi de optimizare a raţiilor furajere prin adăugarea elementelor insuficiente în furajul de bază.

18 UNL MJ NEL Unitatea Nutritivă Lapte
Echivalentul energetic al unui kg ovăz de referinţă : kcal Cerințele pentru 25 l lapte cu 4% grăsime sunt de 18,14 UNL Mega Joul Energie Netă Lactaţie Cerinţele pentru 25 l lapte cu 4% grăsime sunt 120 MJ NEL Pe plan mondial există diferite sisteme de evaluare a energiei din furaje. În Romania se folosește un sistem, adaptat mai demult după cel francez, ce utilisează „unitatea nutritivă lapte”. Nu putem aprecia cât de actual si cât de corespunzător este acest sistem. Agro-Consult lucrează cu sistemul german „MJ NEL“ Acest sistem este desvoltat pe baza celor mai noi cercetări din domeniu pe plan mondial. Germania are o comisie de lucru permanentă, care se ocupă de actualizarea continuuă si de verificarea in practică a calculelor privind raportul dintre energia din furaje si productia de lapte.

19 Valori optimale / kg substanţă uscată necesare pentru 30 kg lapte / zi
MJ NEL (energie) 6,8 - 7,0 Proteină digestibilă 150 g Fibre brute 160 ≈ 200 g Amidon (XS)+ Zaharuri (XZ) max. 300 g Amidon (bXS) stabil 20 ≈ 60 g RNB ( Ruminala - N – Balance) 0 ≈ + 50 DCAB (Diatary- Cation –Anion- Balance) +100 ≈ meq ADF (Acid Detergent Fibre) 200 g NDF (Neutral Detergent Fibre) 300 g Valoare structurală (SW) > 1,2 Und exemplu pentru valori optimale / kg subanţa uscata necesare pentru 30 kg lapte / zi: În coloana din stânga veţi vedea datele, care sunt identificate în analiza de furaje. În coloana din dreapta sunt condiţiile obligatorii pentru o raţie furajeră, necesară pentru o producţie zilnică de 30 litri de lapte. Acestea sunt datele cu ajutorul cărora realizez optimizarea.

20 Ultima fază de lactaţie si faza de „tranzit“

21 Cerinţele energetice si consum
Consumul de energíe În ultima fază de lactaţie, aportul energetic al furajării este, de obicei, peste limita nevoilor. Drept urmare, vaca se va îngrasa excesiv, cu consecinţe negative pentru fătare si pentru începerea urmatoarei lactaţii.

22 Fătare Perioada Zilele de lactatie: 200 - 300 Înţărcare Înţărcare/
a.p. Zilele p.p. Condiția corporală Body Condition Scoring 3,0 (3,5) Conținutul de energie / kg SU 6,5 – 5,2 MJ NEL 5,1 - 5,2 6,5 – 6,7 ≈ 6,7 - 6,9 Cerința de energie / zi 65 MJ NEL 75 MJ NEL Profilaxia împotriva hipocalcemiei / paraplegia DCAB: 150 mEq / kg SU g Zeolith A / zi (Na - Al - Silikat) Fătare Alimentaţia din perioada de la sfârsitul lactaţiei , din perioada de înţărcare respectiv de tranzit, pâna la ca. 4 săptămâni dupa fătare, este decisivă pentru următoarea lactaţie. Am elaborat aiçi condiţiile unei furajări corespunsătoare, care trebuie respectate pentru optimizarea raţiei dupa cum urmează: Condiţia corporala (Body Condition Scoring of dairy cows). Vaca trebuie să fie „fit not fat“. Există un sistem de evaluare în 5 trepte: 1 reprezintă slab, 5 reprezintă gras. Nota 3 sau 3,5 reprezintă optim. Conţinutul de energie / kg SU Cerinţa de energie / zi Profilaxia împotriva hipocalcemiei Explicaţii mai detaliate ar excede cadrul aceste presentări.

23 Un alt punct de vedere important în furajarea vacilor de lapte este calitatea furajelor de bază.

24 Aici se pot vedea rezultatele analizelor privind conținutul de energie MJ NEL / kg SU la siloz de porumb din 20 de ferme din Romania. Resultatele fluctuează între 5,6 și 6,9 MJ NEL / kg SU. Valoarea medie este 6,3.

25 Înfluenţa calităţii silozului de porumb în producţia de lapte la ha
Calitatea silozului de porumb inferior superior MJ NEL / kg SU 5,6 6,9 SU t / ha 13 15 MJ NEL / ha 72.800 MJ NEL / kg lapte 5,0 kg lapte / ha 14.560 20.700 Lei / kg lapte 1,2 Venituri lei/ha 17.472 24.840 Diferenţa lei/ha 7.368 O calitate superioară a silozului de porumb, exprimată în MJ NEL / kg SU, asigură o producţie ridicată de lapte per ha. Pentru exemplificare comparativă arătăm ca : Prin consumul unui siloz de calitate inferioară – 5,6 MJ - obţinem kg lapte per ha. Cu un siloz de calitate superioară - 6,9 MJ - obţinem kg lapte per ha. Dacă valorificăm laptele cu 1,20 leu pe kilogramm, inseamnă ca utilizând silozul de calitate superioară „am recoltat“ lei pe ha în plus.

26 Acidoză ruminală Presentăm comparativ două raţii de hrănire pentru două vaci, plecând de la următoarele premise: Ambele vaci produc 30 litri de lapte si consumă 21 kg SU pe zi, însumând 140 MJ NEL ( Unitate de măsură energie consumată). 2. SU conţinută în furajele concentrate costă 21 cenţi pe kg, iar SU, conţinută în furajul de bază costă 11 cenţi pe kg. Pentru realizarea bilanţului de 140 MJ energie din 21 kg SU ne trebuie : 1. În cazul furajului de bază, ce conţine 5,6 MJ avem nevoie de 13 kilogramme de concentrat. Rezultă un cost de furaje de 11,7 cent pe kilogrammul de lapte. Si atenţie !! În aces caz vom inbolnăvi vaca de açidoză ruminala 2. În cazul furajului de bază, ce conţine 6,4 MJ avem nevoie numai de 8 kilogramme concentrat. Rezultă un cost de furaje de 9,9 cent pe kilogrammul de lapte. Deci, cu 1,8 cenţi mai puţin. În cazul unei producţii anuale de de kilogramme de lapte rezultă o economie de costuri de de EURO. În concluzie: Raţia furajeră conţinânt furaje de bază de calitate superioară reduce costurile de furaje pe kilogramm de lapte.

27 Premisă importantă pentru realizarea unui consum maximal de furaje o reprezintă calitatea furajului de bază. Aceasta este o condiţie foarte importantă pentru producţia ridicată de lapte. Doar printr-o calitate superioară a furajului putem să obţinem consumul maximal de furaje la vacile de lapte. Consumul maximal de furaje constituie condiţia de bază pentru o producţie ridicată de lapte.

28 O unitate de siloz, care îndeplineşte cerinţele tehnice pentru producerea unui siloz de calitate superioară. De remarcat: modul “curat” de tăiere a suprafeţei frontale de extragere care reprezintă o condiţie obligatorie pentru o bună igienă a hranei.

29 O unitate de siloz poate fi realizată şi cu mijloace mai puţin costisitoare, care oferă totuşi rezultate bune. Nici această metodă nu pune în pericol a mediul ambiant prin eventuale infiltraţii în subsol. De altfel, fotografia a fost făcută în Germania.

30 Igienă în iesle pentru consum maxim
Aici se pot vedea condiţiile optime pentru consumul maxim de furaje: 1. Grilaje de furaje 2. Iesle din material special: substanţele corosive din furaje nu le pot deteriora 3. Furaje mereu proaspete

31 Pentru optimizarea hrănirii mai sunt însă necesare şi date suplimentare rezultate din analiza laptelui.

32 Pentru acesta este necesar ca ferma să fie cuprinsă în sfera de controlul oficial al productiei de lapte.

33 Urmatoarele informații din controlul productiei de lapte si din analiza laptelui sunt necesare pentru managementul optim al furajelor: Cantitatea de lapte Grasime: % Proteine: % Celule somatice: n Uree Acetonă

34 Interpretarea rezultatelor din controlul laptelui
Raport G/P < 1,0 Indicator ptr. acidoză Raport G/P > 1,5 Indicator ptr. cetoză Acetona > 15 mg/l Proteina > 4,0 % prea multă energie in raţie Proteina < 3,3 % prea puţină energie in raţie Urea > 300 mg/l prea multă proteină in raţie Urea < 200 mg/l prea puţină proteină în raţie Interpretarea datelor resultate din analiza laptelui permit tragerea de concluzii privind greşelile de furajare. De exemplu un raportul grasime / proteine subunitar în lapte este un indicator pentru acidoză. D.e. grasime 3% / proteina 3,5% = raportul grasime/proteine 0,86) : Prea puţină celuloză în raţie. Un alt exemplu: Daca proteina din lapte este mai mica de 3,3 %, ratia este hipoenergetică. Un deficit de ernergie reduce desvoltarea microorganismelor in rumen, deci oferta de proteina digestibilă in duoden scade. Privitor la uree care este produsul final al metabolismului proteic, trebuie să mentionăm că o valoare ce depăşeste 300 mg pe litru de lapte, ne indică o raţie cu prea multă proteină. Daca urea scade sub 200 mg pe litru, avem o raţie cu prea puţină proteină.

35 Analiză Lapte Analiză Raţie
Furaj Energie (NEL) Proteina digestib. Amidon Lapte Grăsime Proteină Uree Acetonă Celule somatice Analiză Furaj Raţie optimizată Costuri Fiziologic Lapte Conclusie: Analiza furajelor si a laptelui sunt necesare pentru optimizarea raţiei furajere, respectiv pentru o utilizare corespunzătoare a furajelor.

36 Aici puteti vedea un exemplu de raţie, optimizată pentru 30 kg de lapte, calculată cu programul şi baza de date pe care le utilizez. Dupa introducerea datelor necesare, a parametrilor propuşi si al altor date țintă, programul ne poate oferi printre altele şi urmatoarele: Consumul maxim de SU Preţul de cost pe kg lapte, pentru furaje voluminoase si pentru concentrate Aportul energetic şi al proteinelor digestibile la producţia de lapte Bilanţul energetic şi furajer Alte date importante

37 Nu numai raţiile pentru vacile de lapte , çi şi cele pentru tineretul de prăsilă trebuie optimizate,
deoarece o hrănire inadecvată duce la pierderi economice.

38

39 Creșterea unei juninci costă aproximativ 1.500 EURO.
Până la fătare, juninca produce doar costuri pe care începe să le plătească odată cu primul litru de lapte. După aproximativ două lactaţii vaca trebuie să intre în zona de profit, adică vom avea un bilanţ economic pozitiv. În cazul unei fătări întârziate, profitul apare numai în perioada celei de-a treia lactaţii. Daca vacile nu sunt furajate și întreţinute cum trebuie, acestea vor ajunge la reformare înainte de-a atinge întregul potențial productiv.

40 Σ > 25.000,-- € 1 2 3 4 5 Optimizarea hrănirii
>1 € Cent / kg lapte , kg lapte p.a. > 5000,-- € 2 Realizarea silozului furajer > ,--€ 3 Prima fătare a junincilor la vârsta de luni 4 Reproducţia: Repetare a ciclului, (una montă infertilă) = cca. 100 € pierderea 5 Sanatatea animalelor ?????? € Σ > ,-- € Ca urmare a celor arătate pînă în prezent putem identifica următoarele posibilităţi de reducere a costurilor: 1. Prin optimizarea furajării, putem obţine o reducere a costului pentru un kilogramm de lapte cu un cent sau mai mult. La o productie anuală de kilogramme de lapte rezultă un potenţial de economisire de cel putin EURO. 2. Îmbunătaţirea calităţii nutritive a silozului ne oferă posibilităţi de economisire de peste de EURO. 3. Prin optimizarea furajării tineretului de prăsilă se poate scădea vărsta medie de fătare si realiza o economie în funcţie de efective de cel putin de EURO. 4. O montă infertilă,( repetarea ciclului), costă aproximativ 100,-- de EURO. Îmbunătaţirea fertilităţii prin furajare optimă, poate duce la economisirea a peste de EURO. 5. Printr - o furajare îmbunătăţită obţinem o stare de sănatate crescută a cirezii, ceea ce reprezintă încă o posibilitate de economisire remarcabilă. Concluzia este: În funcţie de efective pot intra în joc sume extrem de mari, care depind de management-ul aplicat.

41 AGRO – CONSULT INTERNATIONAL Programul de consultanţă
1 Informații actualizate privind hrănirea vacilor de lapte 2 Optimizarea /calcularea raţiei furajere 3 Analiza furajelor ( silozul de porumb.....) efectuată în laboratoare germane. 4 5 Elaborarea unui catalog de măsuri pe baza analizei sistemului de hrănire Cei interesaţi pot beneficia de consultanţă în următoarele domenii: 1. Informații actualizate privind hrănirea vacilor de lapte 2. Optimizarea /calcularea raţiei furajere Analiza furajelor ( silozul de porumb.....) efectuată în laboratoare germane. Analiza sistemului de hrănire existent pentru identificarea surselor de greseli 5. Elaborarea unui catalog de măsuri pe baza analizei sistemului de hrănire. Aceasta activitate de consultanţă nu poate fi desfaşurată fără o acoperire corespunsătoare a costurilor. Analiza sistemului de hrănire existent pentru identificarea surselor de greşeli

42 La începutul expunerii am pus întrebarea referitoare la profitabilitatea producţiei de lapte.
Pentru că dumneavoastră aţi investit în producţia de lapte spre a face un profit. Pentru asigurarea profitului trebuie să optimizaţi continuu procesul de producţie. Din acest motiv ar trebui să utilizaţi ofertele de consultanţă. Şi AGRO-CONSULT vă poate oferi asistenţă pentru optimizarea producţiei de lapte. Este rentabilă consultanţa? Costurile asistenţei de specialitate se justifică în orice caz, deoarece prin consultanţă se reduc sau se elimină pierderi materiale şi se influenţează în mod pozitiv profitul.

43 Făra o furajare optimă nu poate exista profit
si conditii de întreţinere corespunzătoare , nu poate exista profit chiar dacă preţurile la lapte ar fi ridicate.