CNSEM - CURS 71 PROGRAMAREA DATELOR REFERITOARE LA SCULA CORECTIA DE SCULA  Permite elaborarea unor programe cu caracter general  Corectii:  De lungime:

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
Producerea curentului electric alternativ
Advertisements

Suport de curs Stud. Management economic 28 martie 2009
COMPUNEREA VECTORILOR
Proiect Titlu: Aplicatii ale determinanatilor in geometrie
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
ELEMENTE DE STATISTICA MATEMATICA
Profrsor, Spina Mihaela Grup Scolar „ Alexandru Odobescu“, Lehliu Gara
PROGRAMAREA COMENZII NUMERICE
Proiectarea Microsistemelor Digitale
MASURAREA TEMPERATURII
Student: Marius Butuc Proiect I.A.C. pentru elevi, clasa a XI-a
Sistemul informaţional economic – sistem cibernetic
Curs 21 Pirometrie optica.
MASURAREA TEMPERATURII
Corpuri geometrice – arii şi volume
Miacarea in Camp Central de Forte
RETELE ELECTRICE Identificarea elementelor unei retele electrice
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
RETELE ELECTRICE Identificarea elementelor unei retele electrice
INSTRUMENTATIE DE BORD PENTRU AUTOVEHICULE
MĂSURAREA ŞI ANALIZA VIBRAŢIILOR STRUCTURILOR
4. TRANSFORMARI DE IMAGINI 4.1. Introducere
Rotatie bidimensionala
Intrarile de zone Tipuri de conexiuni Exemplu: PIR Z - Conexiunea EOL
TRANSFORMATA FOURIER (INTEGRALA FOURIER).
Noţiuni de mecanică În mecanica clasică, elaborată de Isaac Newton ( ), se consideră că timpul curge uniform, într-un singur sens, de la trecut,
OpenMP OpenMP : API (Application Program Interface) utilizat pentru a controla explicit paralelismul cu memorie partajata si fire multiple de executie.
Scule aşchietoare folosite la centre de prelucrare Generalităţi
8. STABILIZATOARE DE TENSIUNE 8. 1
Proiectarea sistemelor digitale
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
G. Gazul ideal G.1. Mărimi ce caracterizează structura materiei
,dar totusi suntem diferite?
Ciematica punctului material
TRIUNGHIUL.
COMPUNEREA VECTORILOR
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
I. Electroforeza şi aplicaţiile sale pentru diagnostic
TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
SISTEM DE DEZVOLTARE CU MICROCONTROLER PIC
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
In sistemele clasice, fara convertoare de putere se datoreaza:
Lentile.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Cum se măsoară interacţiunea dintre corpuri?
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Reflexia şi refracţia undelor mecanice
Miscarea ondulatorie (Unde)
Serban Dana-Maria Grupa: 113B
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Aplicaţiile Efectului Joule
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
Aparate Electrice Speciale
CURS 5 COMANDA IN SISTEME FLEXIBILE DE FABRICATIE
CUPLOARE.
Metode si sisteme de analiza si interpretare a imaginilor
Transfigurarea schemelor bloc functionale
Teoria ciocnirilor si a imprastierii particulelor
APLICAŢII ALE FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE ÎN ELECTROTEHNICĂ CURENTUL ALTERNATIV Mariş Claudia – XI A Negrea Cristian – XI A.
Μεταγράφημα παρουσίασης:

CNSEM - CURS 71 PROGRAMAREA DATELOR REFERITOARE LA SCULA CORECTIA DE SCULA  Permite elaborarea unor programe cu caracter general  Corectii:  De lungime:  adaptarea programului din punctul de vedere al lungimii sculei  face posibila descrierea deplasarii axiale a sculei in sistemul de coordonate al piesei  De raza:  adaptarea programului din punctul de vedere al diametrului sculei  Se utilizeaza in cazul conturarii  Corectia paraxiala

CNSEM - CURS 72 Traiectoria sculei Contur rezultat 1 Contur rezultat 2 Contur rezultat Traiectoria sculei 1 Traiectoria sculei 2

CNSEM - CURS 73 Registrii pentru corectii:  Contin informatiile asupra corectiilor de scule  Continutul lor este functie de varinta constructiva a echipamentului  Echipamentele CNC permit memorarea in plus a unor functii:  Directia punctului caracteristic  Uzura (planificata sau reala)

CNSEM - CURS 74 PROGRAMAREA SCULEI  Codificare: T_ _ sau T_ _ _ _ Numarul sculei (pozitia in magazia de scule) Registru de corectie T – la strunguri Numarul sculei Numar registru de corectie T 1 D1 – la freze Numarul sculei Registru de corectie asignat sculei 1 T0 – deselectare scula (anulare corectie scula activa) M06 – schimbare scula, dupa care scula T si offsetul D devin active

CNSEM - CURS 75  Mod de selectare:  Fara managementul sculei: fiacarei scule ii este asignat un bloc de compensare  Selectare libera offseturilor: T _ _ _ _ _ _ _ _ cu D de la 1 la  Selectare tabelara: cu D de la 1 la maxim 12, fiecarei scule ii sunt asignate tabelar anumite offseturi  Cu managementul sculei:  Selectare libera a offseturilor, cand managementul sculei este implementat in afara CN ( nu este legatura intre numarul sculei si offset)  Atribuire fixa a offsetului pentru o anumita muchie aschietoare

CNSEM - CURS 76  Modalitati de memorare Nr.Valoare …  Offseturile au inregistrata o singura valoare.  Compatibila cu alocarea libera a offseturilor, fara a fi legate de o anumita scula.

CNSEM - CURS 77 Nr.LungimeRaza Lungime Raza  Este specifica centrelor de prelucrare prin frezare  Fiecare numar offset reprezinta doua valori  Este specifica asigurarii offsetului unei anumite scule

CNSEM - CURS 78 Nr.XZ Z X  Este specifica centrelor de prelucrare prin strunjire

CNSEM - CURS 79 CORECTIA DE LUNGIME  Este utilizata in mod curent la prelucrarile pe centre de prelucrare  Permite utilizarea unor scule de lungimi diferite, fara a fi nevoie sa se schimbe programul  Declararea originii este diferita pentru axele X si Y fata de axa Z. Originea se declara prin una din adresele G54…G59, pentru punctul caracteristic alsculei, plasat pe axa acesteia, univov determinat Deplasarea pe axa Z este evidentiata de catre traductoarele de deplasare prin pozitia suprafetei frontale a arborelui principal, si lungimea diferita a sculelor.

CNSEM - CURS 710 Masa MU Piesa OM OP ZM ZP XP ZM=0 Z nul L1 T1 CL1CL2 CL3 ΔL2<0 ΔL3>0 L2 L3 T2T3

CNSEM - CURS 711  Modalitati de prereglare:  Inainte de prelucrare cu fiecare scula se declara originea astfel incat varful sculei sa fie adus in ZP=0  Declarea originii intr-o pozitie convenabil aleasa,ZM=0 si apelarea la corectia de lungime prin care varful se aduce in ZP=0. VD=VP±VC Valoarea deplasarii Valoarea programata Valoarea corectiei

CNSEM - CURS 712  Determinarea valorii corectiei de lungime  Pe masina, cu scula in arborele principal : se declara originea piesei pe axa Z prin pozitionarea sculei la o distanta de piesa mai mare decat lungimea sculei cele mai lungi  Utilizand aparate de masurat scule Z NUL=HP+CLi+Li Inaltimea piesei si a dispozitivului

CNSEM - CURS 713  Exemple de programare a corectiei de lungime  Echipamente NC clasice cu functiile G43 si G44 implementate N60T1S12M3M6LF schimbare scula N65G00G44Z1000D1LF corectia D1 activa  Echipamente NC clasice fara a avea functiile G43 si G44 implementate N60T1S12M3M6LF schimbare scula N65G00Z1000D1LF corectia D1 activa

CNSEM - CURS 714 CORECTIA PARAXIALA  Programand conturul piesei se obtine deplasarea centrului sculei dupa curba echidistanda la contur  Programarea:  Prin programarea unor adrese (G43 si G44) se comanda deplasarea sculei intr- un punct situat, fata de cel programat, la o distanta egala cu ±Rs – raza sculei (deplasari paralele cu axele)  La unele echipamente se programeaza prin adrese tip M, si apare sub forma unui decalaj masa-piesa  La echipamentele CNC poate fi programata in plan dupa directii liniare de orice panta sau arce de cerc  Programarea se face prin plasarea, inaintea axei corectate, a adresei G43/G44 si a registrului de corectie corespunzator  Are caracter modal

CNSEM - CURS 715 N15 N20 N25 N30 N35 N40 N45 N50 N55 N60 N X Y Corectie axa X

CNSEM - CURS 716 N5G90G17S800M3LF N10G00G44D10Z20LF corectie de lungime N15G44D01X50Y30LF corectata axa X N20G01G43D01Y50F200LFcorectata axa Y N25G44D0X50LFanulare corectie axa X N30G03G44D01Y90I0J20corectare axa X si parametri de interpolare N35G01G44D01X50LFactivare corectie axa X N40G43D01Y110LF N45G43D02X130LF N50D01X170G43D02Y70LF N55G44D01Y30LF N60G44D01X5000LF N65G00D0 X0D0 Y0LFanulare corectie paraxiala N70M30

CNSEM - CURS 717  Programarea: G41, G42, G40 G41 G42 G40 – anularea corectiei de raza  Tipuri:  Corectie negativa de raza:R ’ s -R s <0  Corectie pozitiva de raza:R ’ s -R s >0

CNSEM - CURS 718  Corectia de raza la echipamente NC V CR Traiectoria corectata Traiectoria programata V CR Traiectoria corectata Traiectoria programata piesa Y X Axa #1 Axa #2  Informatii necesare:  Sensul de deplasare a sculei pe axa #1  Pozitia sculei fata de suprafata de prelucrare, G41 sau G42  Valoarea offsetului inscrisa in registrul de corectie D10  Programarea in sistem incremental

CNSEM - CURS 719  Corectia de raza la echipamente CNC  Traiectoria sculei este determinata de modul de setare sau de valoarea unor constante de masina  Adresa G42/G41 se poate modifica pe parcursul unui program  Corectia de raza are loc in planul X-Y, iar corectia de lungime este compensata dupa axa Z Y X 50 N10 N20Compensare pe Y Compensare pe X N10G0X50T1D1 N20G1G41Y70F200 N30Y100 Activarea corectiei de raza este programata pentru o singura axa Activarea corectiei de lungime * Echipamentul considera ultima pozitie a celei de-a doua axe astfel incat activarea corectiei are loc dupa doua axe.

CNSEM - CURS P=S X Z P- varful teoretic al sculei S- centrul varfului sculei  La strunguri, se poate programa conturul piesei, facandu-se apel la corectia de raza: X PT, Z PT  Are la baza utilizarea unui cod (cifre de la 1 la 9) care indica pozitia punctului imaginar P in raport cu S.