BIOSTATISTICA REZIDENTIAT ORTO I Meta-analiza

Introducere Definiţie: Un tip particular de studiu care integrează rezultatele mai multor studii considerate ca fiind “combinabile”. Inventată de cercetători din domeniul educaţional – psihologie la începutul anilor 1970. Termenul a fost creat de Glass în 1976 care adaptează “analiza analizei” în “meta – analiză”. În domeniul medical a fost implementat de colectivul Peto din Oxford. Este practic un procedeu sistematic de combinare a rezultatelor unor cercetări diferite, folosind metoda statistică pentru estimarea rezultatelor.

Introducere Scop Motivaţie Scopul: Clarifică concluziile discordante Creşte puterea pentru studiile evenimentelor majore folosind subgrupuri Creşte puterea studiilor afectate de talia redusă a eşantioanelor Răspunde la probleme noi Motive de folosire a meta – analizei Obţinerea unor estimări mai corecte asupra efectului unor medicamente Foloseşte la interpretarea “generalizabilităţii” rezultatelor Permite analiza pe subgrupuri Ajută la planificarea probelor clinice Contrabalansează excesul de entuziasm

Scop Clarifică concluziile discordante Creşte puterea pentru studiile evenimentelor majore folosind subgrupuri Creşte puterea studiilor afectate de talia redusă a eşantioanelor Răspunde la probleme noi

Motivaţie Obţinerea unor estimări mai corecte asupra efectului unor medicamente Foloseşte la interpretarea “generalizabilităţii” rezultatelor Permite analiza pe subgrupuri Ajută la planificarea probelor clinice Contrabalansează excesul de entuziasm

Modele de abordare a meta – analizei Modelul calitativ Acordă importanţă diferită studiilor în funcţie de calitatea lor metodologică Modelul cantitativ Este practic un rezumat cantitativ al rezultatelor mai multor studii

Modelul calitativ Scopul Bazele modelului Etapele modelului Scopul unei astfel de metode de meta – analize este de trage concluzii din studii considerate metodologic superioare. Studiile luate în calcul sunt evaluate după un ansamblu de criterii care permit judecarea validităţii ştiinţifice şi a posibilităţii de aplicare clinică a rezultatelor

Modelul calitativ Etapele modelului calitativ Formularea problemei de studiat Căutarea de studii pe problema enunţată Definirea criteriilor de apreciere a validităţii ştiinţifice a fiecărui studiu Aplicarea acestor criterii fiecărui studiu Analiza putere/credibilitate ştiinţifică a fiecărui studiu

Modelul cantitativ Scopul Bazele modelului Etapele modelului Urmăreşte mai multe etape combinând adesea abordarea calitativă cu cea cantitativă

Modelul cantitativ Etapele modelului cantitativ Formulare ipotezei de studiu Cercetarea bibliografică Elaborarea de criterii de selecţie Clasificarea şi codificarea studiilor selectate Definirea criteriilor de apreciere a validităţii ştiinţifice a fiecărui studiu

Modelul cantitativ Etapele modelului cantitativ Studiul calităţii studiilor Comasarea datelor Analiza statistică a datelor Formularea rezultatelor Interpretarea rezultatelor şi concluziilor precum şi prezentarea lor

Etapele principiale ale meta - analizei Obiectivul Studiul bibliografic Extragerea datelor Evaluarea calităţii studiilor incluse Regruparea datelor Analiza sensibilităţii Elaborarea şi prezentarea concluziilor

Etapele principiale ale meta - analizei Obiectivul Clar precizat Protocol de studiu Precizarea ipotezelor de lucru Criteriile de includere a studiilor Definirea evenimentelor Analiza omogenităţii Metoda statistică

Etapele principiale ale meta - analizei Studiul bibliografic Etapa fundamentală Documentare simultană din mai multe surse Aplicarea criteriilor de includere Planul de studiu Talia studiului Evenimentul studiat Studiul bibliografic presupune o cercetare aprofundată a literaturii de specialitate. În acest sens documentarea trebuie să includă toate metodele aplicate simultan (internet, cărţi, reviste, articole publicate, rezumate de la congrese, etc.).

Etapele principiale ale meta - analizei Extragerea datelor Date individuale Rezultate extrase din publicaţii Rezultate ale sub grupelor de studiu Datele individuale se referă la preluarea indivizilor investigaţi din mai multe studii care se referă la aceeaşi problemă. Gruparea în acest mod a datelor poate să crească semnificaţia statistică a efectului studiat. Dacă şase studii separate nu pot demonstra semnificativ statistic un efect atunci prin gruparea datelor se creşte puterea statistică. Cel mai frecvent procedeu. Este însă frecvent biasat de lipsa datelor din studiu (se publică numai rezultatele finale p şi IC) Se aplică când din publicaţia studiată sau din publicaţii ulterioară se cunosc date legate de împărţirea pe sub grupuri (sex vârstă, etc.).

Etapele principiale ale meta - analizei Evaluarea calităţii studiilor incluse Scor de calitate acordat fiecărui studii Poate fi ca un prag de includere sau neincludere Poate să se acorde o pondere fiecărui studiu Poate să compare rezultatul studiului cu scorul său de calitate

Etapele principiale ale meta - analizei Regruparea datelor Este etapa care distinge cel mai bine meta – analiza de celelalte metode de sinteză a datelor Verificarea heterogenităţii Aplicarea metodelor statistice

Etapele principiale ale meta - analizei Verificarea heterogenităţii Analiza grafică Utilă, frecvent folosită datorită capacităţii de informare vizuală Analiza statistică (χ2) Limitată, folosită ca şi completare la metoda grafică Analiza grafică a omogenităţii

Etapele principiale ale meta - analizei Regruparea datelor Datele pot fi regrupate în patru categorii: Prin combinarea valorilor p Prin combinarea valorilor testelor statistice (z, t) Prin metode fondate pe modele Prin metode de regresii Limitată, nu furnizează foarte multe multe date utile Cea mai veche şi cea mai simplă, metoda este foarte limitată Pentru variabile sau evenimente binare: logaritmarea raţiilor, diferenţa proporţiilor, metoda Mantel Haenszel, Peto sau Cochran, iar pentru variabile cantitative se face analiza varianţei. Regresiile pot fi făcute prin două metode: regresia lineară multiplă, sau regresia logistică)

Etapele principiale ale meta - analizei Analiza sensibilităţii Este necesară luarea în discuţie a sensibilităţii meta – analizei efectuate Includerea de studii randomizate sau nerandomizate Heterogenitatea studiilor incluse Deşi puterea cumulată creşte trebuie să se păstreze circumspecţie la interpretarea rezultatelor meta – analizei.

Etapele principiale ale meta - analizei Elaborarea şi prezentarea concluziilor Prezentarea datelor se face sub forma unui tabel unde se prezintă grafic mediile studiilor incluse în meta – analiză împreună cu intervalele de confidenţă

Concluzii privind meta - analiza Trebuie văzută ca o structurare a proceselor prin care date provenite din studii anterioare sunt folosite împreună. Trebuie însă suspiciuni privind rezultatele meta – analizei. Oare sunt ele cu adevărat importante pentru lumea medicală? Vom mai consulta în viitor şi alte articole pe aceeaşi temă?

Referinţe bibliografice Egger M- Metaanalysis: principles and procedures.