Măsurarea forţelor de interacţiune prin intermediul microscopiei de forţă atomică. Proprietăţi mecanice locale Drd. Stoica Iuliana.

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
D. DINAMICA D.1. Principiul I (principiul inerției)
Advertisements

Ce am invatat in cursul trecut ?
Producerea curentului electric alternativ
Suport de curs Stud. Management economic 28 martie 2009
Curs 4 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Curs 2 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
COMPUNEREA VECTORILOR
Proiect Titlu: Aplicatii ale determinanatilor in geometrie
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
Profrsor, Spina Mihaela Grup Scolar „ Alexandru Odobescu“, Lehliu Gara
MASURAREA TEMPERATURII
Oscilatii mecanice Oscilatorul liniar armonic
Student: Marius Butuc Proiect I.A.C. pentru elevi, clasa a XI-a
CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOMOBILELOR -I-
Analiza distribuţiei dimensionale si mărimii nano- si micro-particulelor prin tehnici de difracţie si difuzie laser. Metode şi aplicaţii Loredana Elena.
Curs 21 Pirometrie optica.
Legea lui Ohm.
MASURAREA TEMPERATURII
Corpuri geometrice – arii şi volume
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
UNDE MECANICE.
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
MĂSURAREA ŞI ANALIZA VIBRAŢIILOR STRUCTURILOR
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Electromagnetismul Se ocupă de studiul fenomenelor legate de:
4. Carbonizarea la 1500 oC in atmosfera inerta
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
4. TRANSFORMARI DE IMAGINI 4.1. Introducere
Sarcina electrică.
Dizaharide Dizaharide Grama Andrei Cruceru Robert Cls. 11A.
Metode experimentale de studiu a suprafeţelor si interfeţelor
Caracterizarea fizica a interfetelor utilizand tensiometria
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
G. Gazul ideal G.1. Mărimi ce caracterizează structura materiei
,dar totusi suntem diferite?
Ciematica punctului material
Legea atracţiei universale a lui Newton
COMPUNEREA VECTORILOR
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Sisteme de achizitii, interfete si instrumentatie virtuala
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
Sarcina electrică.
In sistemele clasice, fara convertoare de putere se datoreaza:
Lentile.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Cum se măsoară interacţiunea dintre corpuri?
Test.
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Reflexia şi refracţia undelor mecanice
Miscarea ondulatorie (Unde)
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
Aplicaţiile Efectului Joule
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
Aparate Electrice Speciale
Oferta Determinanţii principali ai ofertei Elasticitatea ofertei
Metode si sisteme de analiza si interpretare a imaginilor
Teoria ciocnirilor si a imprastierii particulelor
APLICAŢII ALE FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE ÎN ELECTROTEHNICĂ CURENTUL ALTERNATIV Mariş Claudia – XI A Negrea Cristian – XI A.
CNSEM - CURS 71 PROGRAMAREA DATELOR REFERITOARE LA SCULA CORECTIA DE SCULA  Permite elaborarea unor programe cu caracter general  Corectii:  De lungime:
Μεταγράφημα παρουσίασης:

Măsurarea forţelor de interacţiune prin intermediul microscopiei de forţă atomică. Proprietăţi mecanice locale Drd. Stoica Iuliana

Analiza curbelor de forţă: Analiza curbelor de forţă: Conversia curbelor de forţă şi problema distanţei de zero Tehnicile microscopiei de forţă atomică Rezultatul direct al măsurării forţei este reprezentarea curentului fotodiodei IPSD în funcţie de poziţia elementului piezoelectric Zp. Pentru obţinerea curbelor forţei în funcţie de distanţă, IPSD şi Zp trebuie să fie convertite în forţă şi distanţă. Pentru diferite tipuri de curbe de forţă se pot determina doi parametri utilizaţi pentru interpretarea lor: distanţa zero – partea liniară a “regimului de contact” din curba de forţă sensibilitatea – panta acestei regiuni

Analiza curbelor de forţă: Analiza curbelor de forţă: Conversia curbelor de forţă şi problema distanţei de zero (a) Materiale foarte dure, fără forţe superficiale (b) Materiale foarte dure, dar cu repulsii la mare distanţă

Analiza curbelor de forţă: Analiza curbelor de forţă: Conversia curbelor de forţă şi problema distanţei de zero (c) Materiale deformabile, fără forţe superficiale. (d) Materiale deformabile cu forţă de atracţie şi adeziune

Analiza curbelor de forţă: Diferenţa dintre apropierea vârfului de probă şi retragerea lui ulterioară Forţele de adeziune în microscopia de forţă atomică Forţele de extracţie obţinute din măsurătorile forţă – deplasare pot fi legate de lucrul mecanic de adeziune şi energiile libere superficiale corespunzătoare legea lui Hooke R → raza sferei W12 → lucrul mecanic de adeziune γ 1 → energia liberă a vârfului γ 2 → energia liberă a probei γ12 → energia liberă interfacială F → forţa Δz → devierea cantileverului k → constanta de elasticitate

Forţele de adeziune în microscopia de forţă atomică Fad – forţa de adeziune Fel – forţa electrostatică FvdW – forţa van der Waals Fcap – forţa capilară Fchem – forţele datorate legăturilor chimice sau interacţiunilor acid-bază

Legile interacţiunii van der Waals pentru cele mai utilizate geometrii AFM pe unitatea de arie Două suprafeţe netede Două sfere Sferă – suprafaţă netedă Con – suprafaţă netedă Paraboloid – suprafaţă netedă AH – constanta Hamaker D – distanţa R – raza sferei sau a cilindrului θ – semi-apertura conului l – semi-axa paraboloidului Cilindru – suprafaţă netdă

Influenţa rugozităţii (suprafeţei de investigat sau a sondei de scanare) asupra forţelor de adeziune R – raza particulei r – raza asperităţii AH – constanta Hamaker D0 – distanţa minimă dintre sferă şi asperitate (spaţiul interatomic) rms – rogozitatea a – raza de contact (calculată folosind unul din modelele mecanicii de contact) x – distanţa dintre asperităţi

Măsurarea forţei de interacţiune dintre o microsferă solidă şi o picătură de lichid nemiscibil sau o bulă din mediul acvatic Fcap – forţa capilară R – raza particulei γ – tensiunea superficială a lichidului α – unghiul de imersare θr – unghiul de contact de revenire a lichidului pe sferă Pentru Fcap= 0 rezultă α = θr Dr – adâncimea imersiei particulei în bulă Fdet – forţa de detaşare a particulei de pe bulă θa – unghiul de contact de înaintare a lichidului pe sferă

Spectroscopia de forţă atomică pentru o singură moleculă Spectroscopia de forţă atomică pentru o singură moleculă Elasticitatea lanţurilor polimerice Spectroscopia de forţă pentru o singură moleculă permite măsurarea elasticităţii lanţurilor polimerice prin apropierea bazată pe microscopia de forţă atomică alungirea moleculelor individuale prinse la un capăt de cantilever şi observarea forţei rezistive ca o funcţie de elongaţie indicarea deformării în polimer a unei suprastructuri

Măsurătorile de amprentare în microscopia de forţă atomică → Măsurătorile forţei de amprentare utilizează partea de apăsare din curba forţă – deplasare → probele flexibile→ panta este mai mică ca 1→ poate fi folosită pentru obţinerea modulului de elasticitate al probei → suprafeţe neflexibile → vârful nu amprentează semnificativ proba → curba obţinută din reprezentarea devierii vârfului în funcţie de poziţia elementului piezo, în regiunea de contact, prezintă panta 1 Curbele forţă-deplasare măsurate pe polibutadienă înainte şi după reticulare

Litografii – Staniu

Litografii – Poliimide

Litografii – Poliimide

Forţe laterale FL → forţa de frecare VL → valoarea torsiunii, exprimată în volţi SL → constanta laterală a fotodetectorului KL → constanta de elasticitate a cantileverului H → diametrul particulei coloidale