Morfologie bacteriana FORMATIUNI FACULTATIVE Dr. Carmen Costache

FORMATIUNI FACULTATIVE Conferă bacteriilor proprietăţi importante în natură aderenţa, rezistenţă la fagocitoză ( unele fiind factori de patogenitate.) CAPSULA strat amorf de înveliş 3 structuri : Capsula microscopică : poate înconjura 1-2 bacterii. Ex. Pneumococi, Meningococi, Hemofili, Bacilul cărbunos, Klebsiella, Clostridium perfringers. Microcapsulă: antigenul K / antigen Vi la Salmonella. se evidenţiază doar în microscopie electronică poate înconjura doar parţial peretele celular. Stratul mucos produs doar în condiţii naturale =>patogene

Capsula se evidenţiază 1. În frotiuri prin: coloraţii negative, nu colorează capsula, vizibilă ca un halou alb în jurul bacteriilor: coloraţia Gram (prod. patologic), Burri (culturi pure) coloraţii pozitive: coloraţia Muir 2. Prin reacţii antigen - anticorp: reacţia de precipitare şi reacţia de umflare a capsulei 3. După aspectul coloniilor pe medii de cultură: foarte mucoase

CAPSULA

Compoziţie chimică polizaharidică, polipeptidică: proteică majoritatea bacteriilor capsulate (Pneumococ, Meningococ, Hemofili). polipeptidică: polimer al acidului D - Glutamic, la bacilul cărbunos. proteică Yersinia pestis, polimer de acid hialuronic la Streptococ β - hemolitic. Rol 1. antigen bacterian. 2. factor de patogenitate bacterian: se opune fagocitării bacteriilor.

GLICOCALIXUL strat de suprafaţă sintetizat de bacterii în mediul lor natural. structurat, fibre polizaharidice lungi (dextran sau levan) se poate evidenţia doar în microscopie electronică Rol 1.adezina polizaharidică 2.factor de colonizare Ex. Mutanul ( Streptococus mutans) - aderă de smalţul dentar cu formarea cariei dentare. Bacteriile produc metaboliţi acizi, care atacă smalţul dentar.

PILII COMUNI (FIMBRII) Pleacă din membrana citoplasmică, străbat PC formaţiuni filamentoase, tubulare scurte număr mare (aproximativ 100 - 200 pili). natură proteică (pileină ). determinism cromozomial mai rar determinism plasmidic. întâlniţi la bacteriile Gram negative

PILII Rol 1. adezinele proteice ale bacteriilor: aderarea nespecifică pe suprafeţe inerte, aderarea specifică pe mucoase, epitelii, endotelii, hematii, fagocite. 2. factor de patogenitate Gonococii, E. coli- (ETEC), 3. antigene posibilitatea modificarea structurii antigenice

PILII DE SEX formaţiuni tubulare lungi număr mic (1-4 ) prezenţi la bacteriile G negative au determinism extracromozomial (plasmidic) Rol: conjugarea bacteriană

FLAGELI (CILI) formaţiuni tubulare lungi aprox. 20 m lungime/20 nm lăţime. organite de locomoţie ale bacteriilor Structură proteică = flagelină Ultrasctructura la ME: corpuscul bazal ş cilindru proteic (filament axial). Evidentierea cililor : în preparate microscopice: coloraţii speciale indirect în preparate native (mobilitatea bacteriană) . pe medii de cultură, prin însămânţarea bacteriilor prin înţepare: bacteriile imobile se dezvoltă doar pe traiectul de înţepare, cele mobile se dezvoltă în tot mediul.

1. mobilitate, spre locurile unde există atractanţi: Rol: 1. mobilitate, spre locurile unde există atractanţi: chimiotaxie (deplasarea spre substanţe chimice); fototaxie (deplasare spre locurile cu lumină); etc 2.antigen bacterian - antigenul “H”, Weil - Felix a evidenţiat la Proteus, însămânţată într-un punct dintr-un mediu, se dezvoltă pe tot mediul sub forma unor văluri concentrice (hauch).

SPORII forme de rezistenţă - condiţii nefavorabile de temperatură, nutriţie, pH, oxigen, formă primitivă de diferenţiere celulară la bacterii. Sporularea: iniţial endospori ulteior - spori liberi = exospori Germinare Revenire la forma vegetativă când întâlnesc condiţii favorabile

SPORII Evidenţierea sporilor coloraţii negative: Gram (formaţiuni ovalare, necolorate, în interiorul bacteriilor). coloraţii pozitive: verde – malachit şi safranină Ultrastructura sporilor (ME) din interior spre exterior: Protoplastul sporal Peretele sporal Cortexul Învelişurile sporale si exosporium

SPORII Rol: 1. Forma de rezistenţă pentru bacterii 2. identificarea bacteriilor. 3. alegerea metodelor de sterilizare şi dezinfecţie capabile să distrugă sporii

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase - examenul microscopic = singura posibilitate diagnostică. Ex. Sifilis - Treponema pallidum NU creşte pe mediile de cultură => evidenţierea şi identificarea în preparat nativ sau în frotiuri

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infectioase - examenul microscopic oferă informaţii preţioase gonoree - Neisseria gennorhoeae (gonococ) imaginea microscopică: diplococi intra şi extracelulari.

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infectioase - examenul microscopic oferă informaţii preţioase - tuberculoză, bacilul Koch se dezvoltă lent frotiu din produs patologic: bacili acido – alcoolorezistenţi, coloraţia Ziehl - Neelsen

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din puroi, colorat Gram: coci Gram pozitivi dispuşi în grămezi - infecţie stafilococică

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din puroi, colorat Gram: coci Gram pozitivi, dispuşi în lanţuri - infecţie streptococică

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din spută: diplococi Gram pozitivi capsulaţi - pneumonie pneumococică

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din spută: bacili Gram negativi capsulaţi – Klebsiella

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din LCR: diplococi G negativi - etiologie meningococică.

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din LCR: diplococi G pozitivi capsulaţi - etiologie pneumococică.