TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
Νόμοι αερίων.
Advertisements

Νόμος Boyle π ί ε σ η (P) ό γ κ ο ς (V) Μικρός όγκος, Μεγάλη πίεση Μεγάλος όγκος, Μικρή πίεση (θερμοκρασία σταθερή)
D. DINAMICA D.1. Principiul I (principiul inerției)
Ce am invatat in cursul trecut ?
Θερμοδυναμικό σύστημα – Μακροσκοπικές μεταβλητές
Σωκράτης Τουμπεκτσής users.sch.gr/stoumpektsis
Η ΔΟΜΗ ΤΗΣ ΥΛΗΣ ΤΟ ΗΛΕΚΤΡΙΚΟ ΦΟΡΤΙΟ.
Ισόθερμες μεταβολές Ισόχωρες μεταβολές Ισοβαρείς μεταβολές
Curs 4 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
COMPUNEREA VECTORILOR
Proiect Titlu: Aplicatii ale determinanatilor in geometrie
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
ENERGIA.
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
LB. gr.: Φιλο-σοφία Philo-sophia Iubirea-de-înțelepciune
MASURAREA TEMPERATURII
Oscilatii mecanice Oscilatorul liniar armonic
Interferenta si difractia luminii
Θερμοδυναμικό σύστημα – Μακροσκοπικές μεταβλητές
Curs 21 Pirometrie optica.
Legea lui Ohm.
MASURAREA TEMPERATURII
ENERGIA.
Curs 8 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Teorema lui Noether (1918) Simetrie Conservare
4. Carbonizarea la 1500 oC in atmosfera inerta
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
MASURAREA TEMPERATURII
4. TRANSFORMARI DE IMAGINI 4.1. Introducere
Rotatie bidimensionala
Sarcina electrică.
Dioda semiconductoare
TRANSFORMATA FOURIER (INTEGRALA FOURIER).
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
G. Gazul ideal G.1. Mărimi ce caracterizează structura materiei
,dar totusi suntem diferite?
Prof. Mureşan Carmen Silvia
Ciematica punctului material
Legea atracţiei universale a lui Newton
TRIUNGHIUL.
COMPUNEREA VECTORILOR
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
Tipuri de legătură chimică:
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
Unităţile de măsură fundamentale (de bază ) în Sistemul Internaţional (SI)
Sarcina electrică.
Lentile.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Test.
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Teoria micilor oscilatii
Miscarea ondulatorie (Unde)
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
CUPLOARE.
Oferta Determinanţii principali ai ofertei Elasticitatea ofertei
Teoria ciocnirilor si a imprastierii particulelor
APLICAŢII ALE FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE ÎN ELECTROTEHNICĂ CURENTUL ALTERNATIV Mariş Claudia – XI A Negrea Cristian – XI A.
Онтологи ба сайэнс “Сайэнсийн тэори” Проф. С. Молор-Эрдэнэ Лэкц 4
Μεταγράφημα παρουσίασης:

TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI

1. Transformarea izotermă (Legea Boyle – Mariotte) Transformarea izotermă este transformarea în care temperatura şi masa gazului rămân constante. T = constant şi m = constantă Legea transformării izoterme (Legea Boyle-Mariotte) Enunţ: Într-o transformare izotermă, presiunea gazului variază invers proporţional cu volumul gazului. p ∙ V = constant Considerând două stări, iniţială 1 şi finală 2, transformarea izotermă (legea Boyle – Mariotte) poate fi rescrisă sub forma: p1 ∙ V1 = p2 ∙V2

Reprezentare grafica - Transformarea izotermă a) Coordonatele (p, T) p c) Coordonatele (p, V) p1 2 p p2 1 p1 T T T - constant b) Coordonatele (V, T) V p2 V2 2 V1 V2 V V1 1 T T

2. Transformarea izobară (Legea Gay – Lussac) Transformarea izobară este transformarea în care presiunea şi masa gazului rămân constante. p = constant şi m = constantă Legea transformării izobare (Legea Gay – Lussac) Enunţ: Variaţia relativă a volumului unui gaz încălzit la presiune constantă este direct proporţională cu temperatura. (V – V0)/V0 = α ∙ t unde: - V0 este volumul iniţial al gazului - V este volumul final al gazului - α este coeficient de dilatare izobară,  = (1/273,15) grad-¹ = 1/T0 (2) Volumul unui gaz încălzit la presiune constantă creşte liniar cu temperatura. V = V0(1 + α ∙ t) (3) Volumul unui gaz încălzit la presiune constantă este direct proporţional cu temperatura absolută. V1/T1 = V2/T2

Reprezentare grafica - Transformarea izobară a) Coordonatele (p,V) – p constanta b) Coordonatele (p, T) – p constanta p p 1 1 2 2 p p V1 V2 V T1 T2 T d) Coordonatele (V, T) c) Coordonatele (V, t) V V V = V0/T0 ∙T V = V0(1+αt) V0 t -1/α T

3. Transformarea izocoră (Legea lui Charles) Transformarea izocoră este transformarea în care volumul şi masa gazului rămân constante. V = constant şi m = constantă Legea transformării izocore (Legea lui Charles) Enunţ: Variaţia relativă a presiunii unui gaz încălzit la volum constant este direct proporţională cu temperatura. p – p0/p0 = β ∙ t unde: - p0 este presiunea iniţială a gazului - p este presiunea finală a gazului - β este coeficient termic al presiunii β = (1/273,15) grad-¹ = 1/T0 (2) Presiunea unui gaz încălzit la volum constant creşte liniar cu temperatura. p = p0(1 + β∙t) (3) Presiunea unui gaz încălzit la volum constant este proporţională cu temperatu- ra absolută. p1/T1 = p2/T2

Reprezentare grafica - Transformarea izocoră a) Coordonatele (p, V) – V constant b) Coordonatele (V, T) – V constant V p p2 2 1 2 p p1 1 T V V T1 T2 c) Coordonatele (p, t) d) Coordonatele (p, T) p p p = p0(1+β ∙ t) p = (p0/T0) ∙ T p0 -1/ t T

4. Transformarea generală (Ecuaţia Clapeyron – Mendeleev) Transformarea generală este transformarea în care masa gazului rămâne constantă, iar temperatura, presiunea şi volumul se modifică. (p ∙ V)/T = constant => (p1 ∙ V1)/T1 = (p2 ∙ V2)/T2 Observaţie: Legile gazului studiate până aici se pot aplica numai atunci când cantitatea de gaz este constantă! Atunci când cantitatea de gaz se modifică în procesul considerat nu se pot folosi aceste legi.

Ecuaţia termică de stare (Ecuaţia Clapeyron – Mendeleev) Se poate folosi atunci când cantitatea de gaz variază. Ea stabileşte o legătură între parametrii de stare ai gazului ideal: p, V,μ, T şi υ. Se consideră un mol de gaz ideal aflat în condiţii normale de presiune şi tempera- tură: υ – moli (kmoli) de gaz p0 = 1,013 ∙10 N/m² T0 = 273,15 K Vμ0 = 22,43 m³/kmol => p0 Vμ0 = R T0 R – este constanta universală a gazelor pV = υRT = mRT/μ