Genul Bacillus

pe medii solide formează Bacillus antracis bacili Gram pozitivi, 3-10μ lungime, asezati in lanturi,cu capete drepte In prelevatele clinice- nesporulati, capsulati, izolati sau in lanturi scurte In culturi – sporulati(spor ovalar, central, nu deformeaza bacilu), necapsulati, formeaza lanturi lungi Imobili Caractere de cultură bacterie aerobă facultativ anaerobă, nepretenţioasă nutritiv, se dezvoltă pe medii simple, la temperatura 35-37oC. limitele de temperatură la care se poate dezvolta sunt foarte largi: 12-45oC. sporularea are loc la temperatura camerei pe medii solide formează colonii relativ mari 2-4 mm,– alb-cenuşii,de tip R, rugoase (cu prelungiri=cap de meduza). • geloza sage - nu produce hemoliză(dupa 24h unele tulpini pot produce hemoliza β)

B. cereus B.anthracis B. anthracis pe g-s. Coloniile mari, neregulate, opace , granulare, cu margini neregulate. Caracteristici valabile si pentru multe alte specii din Genul Bacillus colonies are larger, more mucoid, and this strain exhibits a slight zone of hemolysis on blood agar

Actiunea agentilor chimici, fizici si biologici Rezistenţa formelor vegetative este similară cu a celorlalte bacterii – distruse de exemplu in 30 minute la 60oC căldură umedă, 3h in caldura uscata la 140oC, in 2h la 160oC • Sporii sunt deosebit de rezistenţi la acţiunea – acizilor, – dezinfectantilor – formol 5-10% ii distrug in 10-15 min, fenol 5%- doua zile, alcool 50-70%-5 zile – radiaţiilor, – temperaturilor inalte la temperaturi de -5oC-10oC pot rezista pana la 10 ani lumina solara distruge sporii in 3-4zile, formele vegetative in 6-15h -pe frotiuri fixate şi colorate nu isi pierd viabilitatea Structură antigenică Capsula- polipeptid Corpul bacterian–proteine si polizaharide somatice

patogen prin virulenţă – capsula (actiune antifagocitara) Patogenie patogen prin virulenţă – capsula (actiune antifagocitara) in primele faze ale constituirii focarului infecţios toxigeneză - exotoxina cărbunoasă (cresterea permeabilitatii vasculare – duce la soc) in fazele avansate şi terminale ale bolii la om- 2 forme: – antrax cutanat (pustula maligna)- apare după contactul direct cu animalul bolnav, obiecte contaminate (bola profesionala) Sporii bacterieni ajung pe: faţă, gat, membre superioare germinează celulele vegetative se multiplică rezultand o papula in 12-36h care se transformă in veziculă- pustula- ulceratie acoperita de crusta neagra periferia crustei este incojurată de o coroană de noi vezicule cu lichid seros, edem, indurarea zonei – bacilii trec in sange septicemie carbunoasa – antrax intern (pulmonar- inhalarea sporilor pneumonie, septicemie carbunoasa digestiv- consum carne infectata – diaree hemoragica,meningita carbunoasa septicemie, moarte rapida)

Epidemiologie Zoonoza raspandita pe tot globul, apare la ierbivorele domestice (bovine, ovine, cabaline, caprine) Imunitate. Profilaxie La om vaccinarea nu este obligatorie (doar persoanelor cu risc profesional) Nu se foloseste vaccin viu atenuat ci toxoidul absorbit pe hidroxid de aluminiu Tratament sensibil la : penicilină, eritromicină, tetraciclină. antibioticoterapia trebuie să fie precoce şi asociată in formele severe cu serul anticărbunos Diagnostic de laborator Prelevate - lichid sau puroi din leziuni, sange, sputa Frotiuri –baciligram pozitivi Cultivare – g.s-colonii nehemolitice gri Bacillus cereus Gram pozitiv, necapsulat ,mobil Boli- toxiinfectii alimentare si enterita

Antrax cutanat