de Pântea Antonela, 11 E C.N. “A.T.Laurian” Puţin despre bionică de Pântea Antonela, 11 E C.N. “A.T.Laurian”

Originea cuvântului Cuvântul bionica a fost inventat de Jack E. Steele în 1958, avându-şi originea în cuvântul grec  βίον, bíon, care înseamnă “unitate de viaţă”, cu sufixul -ic care înseamnă “ca” sau “asemănător cu”, rezultând expresia semantică “asemănător cu viaţa”. Unele dicţionare spun că termenul s-a format din combinarea cuvintelor biologie + electronica.

Definiţie Bionica, numită și biomimetică, este un domeniu de cercetare-dezvoltare în plin avânt. Wikipedia ne dă o definiție simplă a bionicii: „aplicarea metodelor și a sistemelor biologice aflate în natură la studierea și proiectarea de sisteme artificiale și la tehnologia modernă.”

Cu ce scop? În domeniul medicinei, bionica se referă la înlocuirea sau îmbunătățirea unor organe sau părți ale corpului cu versiunile lor mecanice. Spre deosebire de proteze, părțile bionice imită efectiv funcționalitatea părții originare.

Glezna robotică În iulie 2007, biomecatronicianul Hugh Herr și echipa lui de la laboratorul media MIT au reușit să creeze o gleznă robotică adaptabilă în funcție de utilizator și de teren. Creată în trei ani, această gleznă robotică folosește senzori și microprocesoare pentru a determina cantitatea necesară de energie pentru ca glezna protetică să împingă omul spre înainte.

Plămânul bionic Robert H. Bartlett, profesor de chirurgie la Universitatea din Michigan, a creat, împreună cu colegul lui, Ronald Hirschl, un plămân artificial care acum este testat pe oi. Cunoscut sub numele de MC3 Biolung, dispozitivul se atașează la artera pulmonară și preia 100% funcționalitatea plămânului normal.

Ficatul şi rinichii artificiali Bartlett și echipa lui de cercetători lucrează acum la un ficat artificial, un sistem de menținere a vieții care ar putea ajuta la prelungirea vieții a aproximativ 18 000 de americani cu boli hepatice în ultimul stadiu, care așteaptă un transplant. Între timp, colegul David Humes, doctor în medicină, profesor de medicină internă, este preocupat de crearea unui rinichi artificial pornind de la celule vii, un rinichi care va ajuta oamenii cu boli renale să se elibereze de mașinile de dializă renală, care au pe termen lung efect dăunător.

Retina artificială În 2011, un implant retinal artificial numit Argus II a fost aprobat pentru uz comercial în Europa. Pacienţii ce vor folosi acest implant retinal nu îşi vor recăpăta integral vederea, ci vor putea să vadă forme, lumina şi limitele obiectelor. Imaginea este neclară deoarece are echivalentul a 60 de pixeli, în comparaţie cu milioanele de pixeli pe care o retină sănătoasă îi oferă creierului. Implantul permite un câmp de vedere de 20 de grade.

Un aspect inedit al implantului retinal este faptul că nu se foloseşte de ochi pentru a vedea, ci apelează la o cameră. De aceea, acest implant reprezintă primul ochi bionic din istoria omenirii.

Mâna bionică de la Iaşi Un student de la Facultatea de Electronică din Iaşi a prezentat la lucrarea sa de licenţă o mână bionică. Aceasta poate fi folosită atât în bucătărie, cât şi pentru operaţii chirurgicale complicate, deoarece este foarte stabilă "Proiectul constă într-o mănuşă, o aplicaţie pe calculator şi bratul robotic în sine. Ideea a fost concepută pe la mijlocul semestrului şi timpul de lucru a fost de 2-3 luni, aproximativ", a spus Adrian Ursu, studentul care a realizat mâna bionică.

"Există astfel de sisteme făcute pentru braţe amputate "Există astfel de sisteme făcute pentru braţe amputate. Poate să se îmbrace, să ia un pahar cu apă", explică conf. dr. ing. Dan Dobrea, coordonatorul proiectului. Tânărul vrea ca în scurt timp să aducă şi îmbunătăţiri mâinii bionice, ca aceasta să poată ridica şi obiecte grele. Mâna bionică realizată de studentul ieşean costă aproape 1.500 $.

Bebeluşul-robot Un specialist în efecte vizuale a creat un robot care imită perfect mişcările şi plânsul unui bebeluş. Chris Clarke a realizat prototipul în aşa fel încât să copieze şi reflexele subconştiente ale unui bebeluş. Robotul a fost creat pentru o telenovelă britanică. "Am proiectat mecanismele în aşa fel încât robotul să se mişte precum un copil", a declarat Chris Clarke.

În viitor Julian Vincent, profesor la Facultatea de inginerie mecanică a Universitatăţii din Bath (echipa de biomimetică) a estimat că “în prezent există o suprapunere de doar 10% între biologie şi tehnologie din punctul de vedere al mecanismelor folosite”. Pe viitor, ne putem aştepta la apariţia unor sisteme bionice din ce în ce mai spectaculoase.