FACULTATEA DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ ANUL III GENERALĂ 1

CONTAMINAREA AERULUI AEROMICROFLORA

Caracteristici generale Atmosfera, desi nu dispune de o microflora proprie, care sa creasca si sa se dezvolte in aer, contine permament microorganisme. Doua grupe de microorganisme : - flora din natura – rol in procese biologice (fermentatii, biodegradare) - flora de origine animala sau umana (saprofite, conditionat patogene, patogene)

Consideratii generale Din punct de vedere al naturii lor sunt virusuri, bacterii, paraziti, fungi. Virusuri : contamineaza celulele vii; se transmit agentii etiologici ai gripei, racelilor comune, rujeolei, varicelei, variolei. In 1980 s-a contactat hep. B de catre 2 cercetatori expusi la o concentratie ridicata de aerosoli contaminanti, in urma unui accident de laborator.

Consideratii generale Bacterii – atasate de aerosoli lichizi si pe particule de praf organic;Boli bacteriene cu transmitere aerogena : legioneloza, tuberculoza, antraxul, bruceloza. Paraziti – cea mai mare parte sunt saprofiti, cei conditionat patogeni produc boala la om cand apararea imunitara este compromisa (boli, medicatie etc.). Ex. Pneumocystis carinii, Acanthamoeba.

Consideratii generale Fungii – produc spori intr-o anumita etapa a ciclului lor de viata. Pe langa spori, miceliile si compusii organici eliberati de fungi, sunt daunatori sanatatii. Ex. Cladosporidium, Aspergilius, Penicilium etc.

Conditii necesare pentru dezvoltarea microorganismelor Prezenta suportului nutritiv – materiale din lemn, carton, hartie, piele, produse adezive, materiale textile sau plastice etc. Aport de oxigen Temperatura si umiditate (igrasia sau condensul) Absenta oricarui element toxic.

Efecte asupra sanatatii Simptome iritative nespecifice – oculare si respiratorii Bolile copilariei – rujeola, varicela etc. Infectii respiratorii – virusuri, bacterii - legioneloza – Legionella pneumophila – rezervorul este apa stagnanta, nedezinfectata, de la nivelul instalatiilor de aer conditionat sau din instalatiile sanitare, precum si infectii nosocomiale.

Efecte asupra sanatatii Legionella isi mentine bine viabilitatea in aerosoli daca umiditatea relativa a aerului este >65%, temperatura mai mare de 180C, iar microorganismul se afla intr-o faza stationara de dezvoltare. - Actinomicoza – la nivel pulmonar, la nivelul sinusurilor paranazale. Suprainfecteaza plagile si poate produce chiar infectii uterine in cazul folosirii dispozitivelor anticonceptionale intrauterine.

Efecte asupra sanatatii - Aspergiloza – bronhii, sinusuri paranazale, plagi postoperatorii. Aspergiloza invaziva este rara la indivizii sanatosi, dar are caracterul unei infectii oportuniste la pacientii cu transplant de organ, la pacientii cu imunosupresie si la bolnavii HIV. Alergii – respiratorii si oculare. Sunt vegetali (polenuri, fungi, bumbac, ricin, ierburi, resturi domestice), animali si sintetici (coloranti, medicamente, cosmetice, detergenti).

Efecte asupra sanatatii Pneumonia de hipersensibilizare (alveolita alergica) – data de fungi si de actinomicete termofile, este o reactie alergica mediata celular care determina cresterea numarului de Ly la nivel bronho-alveolar si leziuni tisulare pulmonare. Este asociata frecvent cu expunerea profesionala – plamanul fermierului, lucratorii din sere, fabrici de cherestea etc. Simptomatologie: febra, frisoane, dispnee, Rx> - zone cu densitate crescuta – pneumonie.

Analiza bacteriologica a aerului Se realizeaza , in mediul spitalicesc, in unitatile de copii, in ind.farmaceutica, ind.alimentara, laboratoarele in care se lucreaza cu produse patologice. Scop: analiza nu are scop epidemiologic, ci scop sanitar – pe baza analizelor se caracterizeaza conditiile de igiena din spatiile respective.

Analiza bacteriologica a aerului Se determina anumiti indicatori bacteriologici de contaminare a aerului, pe baza carora se apreciaza conditiile de igiena existente. Pentru ca un germene sa fie ales indicator sanitar (bacteriologic), acesta trebuie sa fie de provenienta umana, sa fie saprofit, sa se gaseasca in nr. f.mare la omul sanatos si sa nu sufere fenimene de variabilitate microbiana in mediu.

Indicatorii bacteriologici de contaminare a aerului Nr. total de germeni care se dezv. la 37ºC Nr. de streptococi viridans (α-hemolitici) – saprofiti ai cailor respiratorii, eliminati in aer sub forma de picaturi Pflügge, in suspensie (nuclei de picatura– isi pierd invelisul hidric exterior, au o contagiozitate mai mare) sau praful bacterian sedimentat pe suprafete. – indicator de contaminare a aerului cu flora nazofaringiana si bucala.

Indicatorii bacteriologici de contaminare a aerului 3. Nr. de Stafilococi – se gasesc in nr.mare in caile respiratorii sau pe tegumente; majoritatea sunt tulpini nepatogene. 4. Nr. de germeni coliformi – germeni de origine intestinala, prezenta lor in aer indica un grad ridicat de insalubrizare a mediului din incapere.

Metode de determinare a florei microbiene in aer Recoltarea probelor – exista 3 metode: Metoda de sedimentare (metoda Koch); Metoda de aspiratie; Recoltare de pe suprafete.

Recoltarea probelor de aer Metoda de sedimentare: se expun placi Petri cu medii de cultura (5-15 min.), notandu-se pe placa timpul de expunere. se incubeaza la 37ºC, 48 ore. Nr. total germeni la 37ºC (NTG 37ºC/mc) = nr. colonii x 10000 nr. placi x T 5

Recoltarea probelor de aer Metoda de aspiratie: se determina germeni care se gasesc in suspensie in aer se foloseste un sistem de aspirare a aerului prevazut cu un filtru steril; germenii sunt retinuti pe filtru, care se introduce in lichid izotonic steril, apoi se insamanteaza pe medii de cultura. Nr. total germeni la 37ºC (NTG 37ºC/mc aer) = nr. colonii x 100 Volum aer aspirat (litri)

Recoltarea probelor de aer Recoltarea de pe suprafete: Metoda sablonului – se sterge suprafata din interiorul sablonului, se introduce tamponul intr-un lichid izotonic steril si se fac dilutii zecimale Benzile adezive sterile – au trecuta suprafata (cm patrati), se lasa cateva minute pe suprafata, apoi se aseaza pe mediul de cultura si se incubeaza la 37ºC Metoda amprentei – se pune amprenta / instrumentarul direct pe mediul de cultura

Recoltarea probelor de aer Recoltarea de pe suprafete: Imersie in lichid izotonic steril Nr. total de germeni / cm patrat = Σ n x d , unde N x S n = nr. colonii d = inversul dilutiei N = nr. placi S = suprafata de pe care s-a recoltat

Recomandari sanitare privind incarcatura cu germeni in medii spitalicesti In sali de operatii: NTG <300 germ/mc, <2 germ/cm2 In sali de transplant: NTG <10 germ/mc, 0 germ/cm2 In sali speciale (reanimare, sali de pansamente, ATI, saloane de copii prematuri, bucatarii dietetice, biberonerii): NTG <500 germ/mc, <3 germ/cm2 In saloane: NTG <600 germ/mc, <5 germ/cm2 Pe suprafata cutanata a mainii se accepta: max. 10 germ.37ºC/ cm2 pentru chirurgi max. 40 germ.37ºC/ cm2 pentru personalul medical ce efectueaza diverse manopere pe pacienti (injectii, perfuzii) !!! Germenii coliformi si flora hemolitica trebuie sa fie absenti in toate incaperile de spital.

Masuri de combatere si profilaxie a contaminarii aerului Ventilatia – asigurarea cubajului de aer necesar in incaperi si aplicarea masurilor de ventilatie naturala si artificiala in vederea realizarii unui schimb suficient de aer (30 mc/ora pentru un adult si 16 mc/ora pt copil) realizeaza protectia fata de infectiile aerogene. Curatenia – indepartarea corecta a prafului, asigurarea unui circuit local al rufariei. Dezinfectia aerului – prin metode fizice (radiatii ultraviolete) sau chimice (pulverizare cu solutii apoase cu glicoli sau substante clorigene)