Îndrumător de proiect: Conf. dr. ing. Ştefan Stăncescu Student:

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
Informatica industriala
Advertisements

TEORIA ŞI INGINERIA SISTEMELOR
Sisteme de operare Real-Time; Planificarile in Real-Time
COMPUNEREA VECTORILOR
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
Proiectarea Microsistemelor Digitale
Retele induatriale de comunicatii
LB. gr.: Φιλο-σοφία Philo-sophia Iubirea-de-înțelepciune
FLUXUL INFORMATIONAL IN CADRUL SISTEMELOR DE COMANDA NUMERICA
lectronică pentru utomobile E A
PROGRAMAREA MULTICALCULATOARELOR
Sistemul informaţional economic – sistem cibernetic
Biblioteci digitale pe structuri GRID
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
Informatica Industriala
Proiect de licenţă Robot Autonom
Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
ENERGIA.
Retele induatriale de comunicatii (continuare)
RETELE ELECTRICE Identificarea elementelor unei retele electrice
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
Lasere cu Corp Solid Diode Laser cu Semiconductor
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
MĂSURAREA ŞI ANALIZA VIBRAŢIILOR STRUCTURILOR
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
3 MULTICALCULATOARE ORGANIZARE GENERALĂ
Teorema lui Noether (1918) Simetrie Conservare
RETELE ELECTRICE Identificarea elementelor unei retele electrice
INSTRUMENTATIE DE BORD PENTRU AUTOVEHICULE
Rata Daunei - o alta perspectiva -
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
4. TRANSFORMARI DE IMAGINI 4.1. Introducere
Intrarile de zone Tipuri de conexiuni Exemplu: PIR Z - Conexiunea EOL
TRANSFORMATA FOURIER (INTEGRALA FOURIER).
Informatica industriala
Noţiuni de mecanică În mecanica clasică, elaborată de Isaac Newton ( ), se consideră că timpul curge uniform, într-un singur sens, de la trecut,
Calculatoare si sisteme de operare Curs 6
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT- Bucuresti) MICROSISTEME INTEGRATE DE TIP RF MEMS REALIZATE PE SILICIU,
OpenMP OpenMP : API (Application Program Interface) utilizat pentru a controla explicit paralelismul cu memorie partajata si fire multiple de executie.
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
G. Gazul ideal G.1. Mărimi ce caracterizează structura materiei
COMPUNEREA VECTORILOR
LABORATOR TEHNOLOGIC CLASA a X-a
I. Electroforeza şi aplicaţiile sale pentru diagnostic
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
SISTEM DE DEZVOLTARE CU MICROCONTROLER PIC
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Sisteme de ordinul 1 Sisteme si semnale Functia de transfer Fourier
In sistemele clasice, fara convertoare de putere se datoreaza:
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Test.
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Proiect de Diploma -1 Iunie 2005
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
Aplicaţiile Efectului Joule
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
CURS 5 COMANDA IN SISTEME FLEXIBILE DE FABRICATIE
CUPLOARE.
Teoria ciocnirilor si a imprastierii particulelor
Informatica industriala
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE
APLICAŢII ALE FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE ÎN ELECTROTEHNICĂ CURENTUL ALTERNATIV Mariş Claudia – XI A Negrea Cristian – XI A.
Μεταγράφημα παρουσίασης:

PROIECT DE DIPLOMĂ Sisteme RT cu reţea CAN din domeniul siguranţei roţilor de autovehicule Îndrumător de proiect: Conf. dr. ing. Ştefan Stăncescu Student: Alexandru Alin -Florian

Introducere Aplicații ale sistemelor de calcul în timp - real (RT) Principalul motiv de introducere a reţelelor în domeniul autovehiculelor Tipuri de sisteme RT (hard, Soft), Task-urile (periodice, aperiodice, sporadice) Constrângerile de precedenţă de timp Timpul lansării unui task (release time) Timpul limită al unui task (deadline) Timpul limită relativ (relative deadline)

Algoritmi de planificare a proceselor pentru sisteme RT Planificator de timp-real - unitate de program care controlează lansarea în execuţie, întreruperea temporară şi încheierea unor task-uripe baza unui algoritm prestabilit cu scopul de a satisface restricţiile de timp impuse Planificarea Statică (off-line) - planificare sigură, dar rigidă, nu ia in considerare evenimentele neprevăzute Dinamică (on-line) - mai putin sigură dar mai flexibila, se poate adapta unor situaţii neprevăzute Preemptivă Nepreemptivă

Algoritmul de planificare RM (Rate Monotonic) Prezentarea algoritmului: Schemă uniprocesor Schemă preemptivă Prioritate statică Condiţia suficientă dar nu şi necesară:

Algoritmul EDF (Early Deadline First) Prezentarea algoritmului Condus de prioritate Cu prioritate dinamică Schemă preemptivă Analiza funcţionării Utilizarea cozilor de sarcini Optim pentru programarea uniprocesor a unui set de sarcini periodice

Algoritmul Least Laxity First Prezentarea algoritmului Prioritate dinamică Schemă preemptivă Optim pentru sisteme cu task-uri periodice în timp real Pentru fiecare task se calculeaza diferenţa slack S (D - R) – C= S Analiza funcţionării Utilizarea cozilor de sarcini Problema schimbului între acţiunile similare Comportament de „thrashing”

Algoritmul First-Come First-Served Prezentarea algoritmului Fără preempţiune Schemă simplă Rapid şi cu încărcare minimă Analiza funcţionării Utilizarea cozilor de sarcini Nu ia în considerare starea sistemului şi cerinţa de resurse

Algoritmul Round Robin Prezentarea algoritmului Schemă cu preempţiune Acces echitabil la resursele sistemului Timp de răspuns bun Analiza funcţionării Utilizarea cozilor de sarcini – folosirea cuantelor de timp Timp de răspuns proporţional cu cerinţa de resurse pentru activităţile de durată

Algoritmul Event-Driven Prezentarea algoritmului Schemă cu sau fără preempţiune Bazat pe prioritate Schemă cu prioritate statică sau dinamică Analiza funcţionării Blocaje asupra proceselor de prioritate mică Variante Hard-RT ale algoritmului E-D: “Earliest-Deadline First” “Least Laxity First”

Reţeaua de comunicaţie CAN Prezentare generală Apariţia standardului ISO11898 Folosirea reţelei CAN în domeniul auto Funcţionarea reţelei CAN Schimbul de date orientat pe conţinut Arbitrarea transmisiei la nivel de bit pentru identificatorii mesajelor Alocarea accesului la magistrală în funcţie de necesitatea fiecărui participant Acces la magistrală fară distrugere de pachete Caracteristicile reţelei CAN complexitatea şi flexibilitatea configurării permite recepţii multiple

Reţeaua de comunicaţie CAN Formatul cadru al mesajului Detectarea şi semnalizarea erorilor CRC (Cyclic Redundancy Check) Verificarea cadrului de mesaj Erorile de ACK Monitorizarea

Sisteme de siguranţă ale roţilor unui autovehicul - ABS Principiul de funcţionare Componentele sistemului Pedala de frânare Servofrana Cilindru principal Rezervor pentru lichid de frâna Sistem hidraulic Etrier Senzori de viteză Modulator hidraulic Unitate de control ABS Lampă de avertizare ABS

ABS (antilock brake system) Componentele electronice Senzori (captori) viteza Pasivi Activi Unitatea electronică de control λ Modulatorul hidraulic Martor de bord Vitezometru

ASC şi ESC ASC (antiskid control) ESC (electronic stability control) Componente sistemului Principiu de funcţionare ESC (electronic stability control) Componentele sistemului

Analiza de procese RT la nivelul sistemelor ABS, ASC şi ESC cu RapidRMA Analiza ABS Configuraţia modului Prezentarea proceselor planificarea cu algoritmul RM Analiza ASC şi ESC

KIT-ul de evaluare MCP25050 Prezentarea KIT-ului de evaluare Componentele modulului MCP25050 Nodul PC Nodul A Nodul B Dispozitivul pentru programare

Rezultate şi concluzii Algoritmul RM şi algoritmii statici utilizaţi împreună cu CAN prezintă: O alegere naturală pentru magistrala de tip CAN Dezavantajele priorităţii statice Întârzieri ale mesajelor mai slab prioritare Mesajele având o perioadă mai mică primesc o prioritate mai mare Soluţii de implementat: Un mecanism de arbitrare de tip Deadline Monotonic de genul EDF Atingerea performanţelor de alocare dinamică: Identificatorul mesajului CAN să reflecte termenul limită al mesajului Fiecare mesaj să aibă un identificator unic descris prin împărţirea structurii identificatorului în trei subdiviziuni: IDENTIFICATOR = PRIORITATE + TERMEN_LIMITĂ + UNICITATE Evitarea problemelor cauzate de dimensiunea identificatorului ce cuprinde trecerea timpului Modificarea identificatorilor în mod dinamic Evitarea încărcării procesorului prin raportarea la o perioadă care să fie ajustată dinamic la intervale mai mari.

Mulţumesc! Alexandru Alin-Florian Iunie 2011