Cuplarea lanţului respirator cu fosforilarea oxidativă

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
PLANTE FOTOSENSIBILIZANTE.  Fam. Apiaceae, Rutaceae, Asteraceae, Ranunculaceae  Derivati de benzopiran, biantrone, poliine  Leziuni: maini, picioare,
Advertisements

Βιολογική Χημεία Ι (MED 701). Δομή μαθήματος MED 701 Διαλέξεις: 20 ώρες Φροντιστήρια (κλινικές συσχετίσεις, ερωτήσεις εξετάσεων): 6 ώρες Σημειώσεις μαθήματος:
Σύνθεση αμινοξέων 1. Να γνωρίσουμε τα αμινοξέα, τα απαραίτητα και τα μη απαραίτητα και τι σημαίνει αυτός ο διαχωρισμός Nα κατηγοριοποιήσουμε τη σύνθεση.
1 ΒΙΟΧΗΜΕΙΑ ΤΟΥ ΜΕΤΑΒΟΛΙΣΜΟΥ ΑΣΚΗΣΗ ΠΡΑΞΗΣ 10η ΕΙΣΑΓΩΓΗ ΣΤΙΣ ΠΡΩΤΕΪΝΕΣ.
Κύκλος Κιτρικού Οξέος Tρούγκος Κ. Εργαστήριο Βιολογικής Χημείας Ιατρική Σχολή Παν/ου Αθηνών Βιολογική Χημεία Ι Ι. Χημικές Αντιδράσεις ΙΙ. Μεταβολικές Λειτουργίες.
شیمی آلی 3.
Βιοχημεία Ι Μεταβολισμός Σακχάρων Γλυκόλυση Τρούγκος Κων/νος Αν. Καθηγητής Ιατρικής Σχολής ΕΚΠΑ Εργ. Βιολογικής Χημείας.
Μεταβολισμός Ξενοβιοτικών
Η αρχή του σκληρού ή μαλακού οξέος (ή βάσης)
Bιοχημεία Νοσηλευτικής
Σκοτεινές αντιδράσεις
Φωτογραφία από λίμνη – αλυκή (NaCl)
Βιοχημεία Ενότητα 10: Ο ενεργειακός μεταβολισμός - Η αναπνοή
Περιοδικός Πίνακας Λιόντος Ιωάννης Lio.
Διδακτέα ύλη ( ): Κεφάλαιο 1 – Πετρέλαιο – Υδρογονάνθρακες (Η/C)
Γενικό Νοσοκομείο Κεφαλονιάς
Βρισκόμαστε σ’ ένα σχολικό εργαστήριο, όπου ο δάσκαλος της Χημείας μιλά για το Ουράνιο (U), μετά από απορία κάποιου μαθητή του. Είχε προηγηθεί το μάθημα.
ΚΕΦΑΛΑΙΟ 3 Βιοσύνθεση Αμινοξέων
Βιολογία Β’ Λυκείου Γενικής Παιδείας
Φυσιολογικοί ρόλοι των λιπαρών οξέων
ΑΞΙΟΛΟΓΗΣΗ ΜΑΘΗΤΩΝ ΓΥΜΝΑΣΙΟΥ
Metabolismul glucidelor
SANGELE REACTIA SANGELUI PLASMA SANGVINA
( “ PROTOS” primar, fundamental )
Taxonomie bacteriana Lumea microbiană este extrem de diversă, ceea ce determină necesitatea aranjării lor în grupe conform asemănării lor. Se disting 3.
LT“Gaudeamus” Profesor: Ludmila Tomnatic
Student: Marius Butuc Proiect I.A.C. pentru elevi, clasa a XI-a
LIPIDE si LIPOPROTEINE PLASMATICE
METABOLISMUL GLICOGENULUI
PROTEINELE.
Enzime Ce sunt enzimele? Nomenclatura enzimelor
מצגת " חומצות אמיניות" ערכה : מרגולין אירנה..
METABOLISMUL CORPILOR CETONICI
Tiroida Localizare Forma Structura glandei.
METABOLISMUL GLUCIDIC
Subiecte ce vor fi tratate
Biochimia cavitatii orale
Πανεπιστήμιο Ιωαννίνων Τμήμα Χημείας Καθηγητής Ιωάννης Ρούσσης ΒΙΟΧΗΜΕΙΑ ΚΑΙ ΒΙΟΤΕΧΝΟΛΟΓΙΑ ΤΡΟΦΙΜΩΝ ΤΑΞΙΝΟΜΗΣΗ ΚΑΙ ΜΕΤΑΒΟΛΙΣΜΟΣ ΜΙΚΡΟΟΡΓΑΝΙΣΜΩΝ.
Reacţia sumară. Bilanţul energetic
ENZIME.
Metabolismul lipidic.
METABOLISMUL COLESTEROLULUI
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
4. Carbonizarea la 1500 oC in atmosfera inerta
ANABOLIZAM.
بنام خدا اسید های آمینه و پروتئین ها
Dizaharide Dizaharide Grama Andrei Cruceru Robert Cls. 11A.
METABOLISMUL GLUCIDIC
ΕΝΕΡΓΕΙΑ 7s_______ 7p_________ 7d____________ 7f_______________
PEROXYSOMII.
ד"ר מירי ברק המחלקה להוראת הטכנולוגיה והמדעים, טכניון
Proteine Referat chimie Grama Andrei Radulescu Bogdan Cls. 11A.
Tipuri de legătură chimică:
II. FUNCŢIA DE SEMNALIZARE INTERCELULARĂ
I. Electroforeza şi aplicaţiile sale pentru diagnostic
Profesor Anghelache Dobrescu Maria
مركبات الغذاء مركبات الغذاء الأساسية فيتامينات ومعادن
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
dr Mirjana Milošević-Tošić
GLUCONEOGENEZA.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
ATP το ενεργειακό νόμισμα του κυττάρου
METABOLISMUL PROTEINELOR
Erori înnăscute de metabolism
SINDROMUL DE MALABSORBTIE
Cataliza enzimatica Enzime
מבוא לכימיה שיעור מס' 8 h.m..
Бириктирувчи тукима биокимёси
Μεταγράφημα παρουσίασης:

Cuplarea lanţului respirator cu fosforilarea oxidativă 1. Teoria chimică (a intermediarilor comuni) - 1953 - E.C.S. Slater

2. Teoria conformaţională - 1964 – P.D. Boyer - modificarea conformaţională a transportorilor de e- 3. Teoria chemiosmotică (a intermediarilor comuni) - 1961 – Peter Mitchell - gradient de protoni transmembranar  stare energizată H2O  H+ + HO- η 54%

Controlul sintezei ATP - ADP - blocarea ATP-sintazei – F1 - fluxul de protoni prin F0 - stim. fosfataza  activarea piruvat dehidrogenazei - modulator alosteric pozitiv – izocitrat-dehidrogenaza

Transportul ATP-ului din mitocondrie - pH mitocondrial – ATP4- - pH citoplasmatic – ADP3- - ATP-translocaza  ATP din mitoc. în citoplasmă  [ATP] + [ADP] = cst.

Inhibitorii lanţului respirator şi ai fosforilării oxidative - rotenona – inh. C I - pericidina, amobarbital, compuşi organo-mercurici  complex cu Fe-S  inh. reducerea CoQ - malonat, oxalacetat – inh. succinat-DH-aza - antimicina A (Streptomyces cereus) – C III – CoQH2  cit. bT - CN-, azide – C IV - Fe3+ (cit. a3) - CO – cit. (Fe2+) Lonchocarpus nicou

2. Inhibitorii fosforilării oxidative - oligomicina A – inh. ATP-sintaza (F0) - dicilohexil-carbodiimida (DCCD) – gr. COOH din ac. glutamic (F0) - aurovertina – subunit. β (F1) 3. Decuplanţi LR-FO - termogenina - florile plantelor - acizi – gradient de pH - gramicidina A - gradient de pH - tiroxina (T4) – decuplant - 2,4-(NO2)2-fenol – fluxul de protoni

Alte procese oxidative celulare - monooxigenaze (hidroxilaze) R-H + O2 + 2 H+ + 2 e-  R-OH + H2O - sursă de H – NADH, NADPH - oxidaze cu funcţii mixte microsomiale (OFMM) Citocrom P450 - membrana REN - structură - proteină heminică – citocrom P450 – substrat, O2 - flavoproteină – NADPH-CYP450-reductaza - fosfatidilcolina - 2007 – 7700 de citocromi - CYP450 – 36 de izoenzime

- CYP 2D6, CYP 2C19 - au afinitate diferită faţă de substrat

- metabolizarea compuşilor endogeni, exogeni (medicamente 75%) - sinteza estrogenilor, testosteronului, colesterolului - metabolizarea vitaminei D CYP 3A4 - metabolizarea medicamentelor - fetus CYP3A7 - intestin –pro-drug

Substrat – blocante ale canalelor de calciu, imunusupresoare, haloperoidol, sildefanil, contraceptive hormonale, codeina, paracetamol Inhibitori – macrolide, azoli antifungici, amiodarona, cimetidina, metronidazol, inhibitori de protează, fluoxetină, verapamil, - bergamotina (grape fruit), echinacea Inductori – barbiturice, carbamazepină, fenitoină, rifampicină - hiperforină (sunătoare)

METABOLISMUL GLUCIDELOR glucide – compuşi polihidroxicarbonilici sau derivaţi ai acestora surse – vegetale (cereale, seminţe, cartofi), animale (glicogen) rol în organism - energetic - 1 g  4,1 kcal - structural – glicolipide, glicoproteine - funcţional – Ac, H

40-65% aport zilnic min 130 g carbohidraţi

Clasificare monozaharide oligozaharide polizaharide

MONOZAHARIDE după natura gr. carbonil – aldoze (glu), cetoze (fru) după nr. at de C – trioze, tetroze, pentoze, hexoze Stereochimia izomerie optică nr. izomerilor = 2n D(+), D(-) racemic - +/- după nr. at de C asimetrici - enantiomeri - diastereoizomeri

Structura ciclică semiacetali (semicetal intern) hidroxil semiacetalic (glicozidic) anomeri – α, β

- epimeri

Deoxiglucozidele 2-deoxiriboza – ADN L-fucoza - glicoproteine Aminoglucozidele glucozamina

Proprietăţi fizico-chimice - substanţe solide, cristaline - reactivitate chimică ridicată 1. Reducere D-glucoză  D-sorbitol D-fructoză  D-manitol 2. Oxidare D-glucoză  acid gluconic D-glucoză  acid glucuronic

3. Condensare cu amine 4. Esterificare 5. Sinteza glicozidelor glucoză + proteine  proteine glicozilate 4. Esterificare glucoză + ATP  glucoză-6-fosfat + ADP 5. Sinteza glicozidelor - ozide – glucozide, galactozide - O-glicozide, S-glicozide, N-glicozide

OLIGOZAHARIDE 2-10 monozaharide nereducătoare – 2 gr. OH glicozidice - zaharoza reducătoare – 1 gr. OH glicozidică, 1 gr. OH alcoolică – maltoza, lactoza

OLIGOZAHARIDE 2-10 monozaharide nereducătoare – 2 gr. OH glicozidice - zaharoza reducătoare – 1 gr. OH glicozidică, 1 gr. OH alcoolică – maltoza, lactoza

POLIZAHARIDE (glicani) eliberează prin hidroliză monozaharide sau derivaţi ai acestora după structură - homoglicani – amidon, glicogen, celuloză - heteroglicani rol - structural – celuloză, mucopolizaharide - rezervă energetică – amidon, glicogen

Glicogen dispoziţie – ficat, muşchi structură - α(14), α(16)  moleculă ramificată nucleu proteic cu apa formează soluţii coloidale

DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA GLUCIDELOR Digestia glucidelor alimente – monozaharide, dizaharide, polizaharide cavitatea bucală – amilaza salivară – hidroliza amidonului prelucrat termic  oligozaharide intestinul subţire - amilaza pancreatică – dizaharide, dextrine limită, oligozaharide - leg. 14 interne - dizaharidazele (marginea în perie) - α-glucozidaza (maltaza) - sucraza-izomaltaza - lactaza - trehalaza

lipsa sau reducerea digestiei la nivelul marginii în perie  IG  bacterii intestinale  degradare  acizi, CO2, H2, CH4  tulburări digestive intoleranţa la lactoză, zaharoză celuloza nu este degradată în IS, cantităţi mici în IG

Celule epiteliale intestinale Absorbţia glucidelor sub formă de monozaharide viteza – 120 g glu/h glu - mecanism activ - simport Lumenul intestinal Celule epiteliale intestinale Lichid interstitial, sânge

- gal – similar glu. sub formă de monozaharide fru – proteine transportoare, mecanism de transport saturabil IS  vena portă  ficat  depozitare  glicogen (150 g glu)  ţesuturi  utilizare celule – susteme transportoare - GLUT 1 – eritrocite, BHEN - GLUT 2 – tb. ren, ficat, pancreas (β) - GLUT 3 – neuroni, placenta - GLUT 4 – ţ. adipos, m. scheletici

CĂILE DE UTILIZARE ALE GLUCOZEI glucoza - sursă de energie – glicoliză  CATC - sinteză de compuşi - glicogen - pentoze  nucleotide, acizi nucleici - acizi uronici  proteoglicani, detoxifiere - glicerol, acetil-CoA  neolipogeneză - aa neesenţiali, purine, pirimidine - NADPH  reacţii de reducere

utilizarea glu în ţesuturi depinde de: - starea metabolică - anabolică (postprandial) - glu  piruvat  CATC  ATP - ficat  TG, PL, colest  ţ. adipos - catabolică (interprandial) - glu  energie în ţ. glucodependente - tipul de ţesut - eritrocite – glicoliză anaerobă, pentoze - creier – insulino-dep., glicoliză aerobă, pentoze - ţ. adipos - insulino-dep., acetil-CoA  AG - ficat – glicoliză, depozitare, ac. glucuronic

celule – fosforilare  glu-6-P  ionizare  lipofobă enzime – hexokinaze - KM mic - glucokinaza - KM mare - inductibilă – glu, insulină - stim. – fru-1-P - inh. – fru-6-P

degradarea monozaharidelor la piruvat proces exergonic GLICOLIZA degradarea monozaharidelor la piruvat proces exergonic calea Embden-Meyerhof-Parnas 10 reacţii C6H12O6 + 2 NAD+ + 2 ADP + 2P  2 CH3-CO-COOH + 2 (NADH+H+) + 2ATP +2H2O

pentozo-P  glu-6-P  glu-1-P  glicogen, acid glucuronic hexokinaza – KM  glucokinaza – inductibilă, KM , hepatocite, celule β-pancreatice pentozo-P  glu-6-P  glu-1-P  glicogen, acid glucuronic  fru-6-P  glicoliză

2

3 PFK1 - ATP, P-enolpiruvat, 1,3-P2-glicerat - inh. - citrat – inh. - glucagon  stim. lipoliza  AG  β-ox.  acetil CoA  CATC  citrat  inh. PFK1  acumulare glu-6-P - fru-2,6-P2 –stim. alosteric -  afinit pt. substrat

fru-2,6-P2 –stim. alosteric -  afinit pt. substrat - glucagon  AMPc   fru-2,6-P2  inh. glicoliza, lipogeneza - insulina  stim. PDE   AMPc  stim. PFK2   fru-2,6-P2

4 r. endergonică 5

6 fixarea GA3P pe E prin gr. SH  ox. NAD+  NADH  eliberarea de pe E fosforilarea tioesterului  leg. macroergică

7 - [ATP]   r. blocată eritrocite - 2,3-P2-glicerat  fixarea O2 pe Hb - deficit de hexokinază   fixarea O2 pe Hb

8 9 - Mg2+ - conformaţional, catalitic

10 - E - inactivată prin fosforilare (glucagon, ADR) - activată prin defosforilare (insulina, este şi inductor) - E 2 forme – L şi M - r. exergonică

piruvat  acetil CoA  CATC  LR  FO Glicoliza aerobă piruvat  acetil CoA  CATC  LR  FO Glicoliza anaerobă - lactat  sânge  ficat  piruvat  gluconeogeneză  glucoză - lactat   pH acid  inh. PFK1

- desfăşurarea r. din glicoliză depinde de: - necesarul de ATP - glicemie – hipoglicemie  stim. gluconeogeneza, inh. Glicoliza - necesarul de intermediari pentru - gluconeogeneză - metabolismul lipidic - calea pentozo-fosfaţilor - CATC

Bilanţul energetic al degradării glucozei anaerobioză reacţia Consum ATP Sinteză ATP glu  glu-6-P - 1 mol - fru-6-P  fru-1,6-P2 1,3-P2-glicerat  3-P-glicerat + 2 moli P-enolpiruvat  piruvat TOTAL -2 moli + 4 moli 2 moli / mol glu

aerobioză glicoliză Sinteză FADH2 Sinteză NADH Consum ATP Sinteză ATP glu  glu-6-P - 1 mol fru-6-P  fru-1,6-P2 1,3-P2-glicerat  3-P-glicerat + 2 moli P-enolpiruvat  piruvat gliceraldehid-3-P  1,3-P2-glicerat ........  + 6 moli CATC piruvat  acetil CoA + 6 (4) moli iso-citrat  α-ceto-glutarat α-ceto-glutarat  succinil CoA succinil CoA  succinat succinat  fumarat .............. + 4 moli L-malat  oxal-acetat TOTAL - 2 moli + 40 moli + 38 (36) moli

Inhibitorii glicolizei 2-deoxiglucoza – inh. r. catalizată de hexokinază comp. cu Hg, ag. alchilanţi – gr. SH GA3P-DH-aza fluoruri – inh. enolaza arseniat – r. cu GA3P

CALEA HEXOZO-FOSFAŢILOR (şuntul pentozo-monofosfaţilor) proces anaerob, participă şi pentoze din alimente rezultă NADPH  reacţii de reducere, biosinteze (AG, steroizi, colesterol), reacţii de hidroxilare (CYP450) NADPH în reacţiile de apărare antiinfecţioasă NADPH pentru refacerea GSH hexoze  pentoze  nucleotide, acizi nucleici, coenzime (NAD, FAD, CoA)

2 etape - oxidativă (hexoze  pentoze) - neoxidativă (conversia pentozelor) 1. Etapa oxidativă

necesar NADPH > necesar pentoze  pentoze sunt transf. în hexoze

2. Etapa neoxidativă

GA-3-P + DHAP  fru-1,6-P2  fru-6-P  glu-6-P 6 glu-6-P + 12 NADP+ + 6 H2O  4 fru-6-P + 2 GA-3-P + 6 CO2 + 12 (NADPH + H+) GA-3-P  DHAP GA-3-P + DHAP  fru-1,6-P2  fru-6-P  glu-6-P muşchi 2fru-6-P + GA-3-P  2 xil-5-P + ribozo-5-P

Reglarea căii hexozo-fosfaţilor necesar  de NADPH  stim. etapei oxidative GSSG / GSH creşte  stim. etapei oxidative per. de creştere  stim. căii consum  de carbohidraţi  stim. glu-6-P-DH-aza, 6-P-gluconat-DH-aza lactaţie -  sinteza DH-azelor post alimentar, diabet -  sinteza DH-azelor în ficat

Deficienţe enzimatice glucozo-6-P-DH-aza – eritrocit – deficit de GSH  anemie hemolitică – methemoglobinemie  hemoliză - infecţii, cetoacidoză transcetolaza – afinitate  pt. TPP  tulb. neurologice, comportamentale (sd. Wernicke-Korsakoff)

CALEA ACIDULUI GLUCURONIC UDP-glucuronil - sinteza de proteoglicani - conjugare metaboliţi  detoxifiere - sinteză de xiluloză

GLUCONEOGENEZA sinteza de glucoză din: piruvat (lactat), aminoacizi, lipide condiţii - inaniţie - aport crescut de proteine, lipide şi scăzut de glucide - efort muscular prelungit - utilizarea lactatului din glicoliza anaerobă localizare – ficat, rinichi, muşchi importanţă - menţinerea echilibrului H+-HO- - reconversia lactatului - utilizarea NH3 din aa - controlul conc. aa - intermediari pentru sint. glicolipide, glicoproteine, glucide

1. Sinteza glucozei din piruvat şi lactat consum de alcool  exces de NADH  reducerea piruvatului la lactat  reducerea OA la malat

2 piruvat + 6 ATP + 2 (NADH + H+) + 2 H2O  glucoză + 6 ADP + 2 NAD+ + 6 P

2. Sinteza glucozei din aminoacizi

glicină, cisteină serină, HO-prolină triptofan aspartat arginină, glutamină histidină, prolină izoleucină, valină metionină, treonină piruvat OA α-cetoglutarat CATC succinil CoA

3. Sinteza glucozei din lipide TG  glicerol  GNG  AG - cu nr. par de at. de C  acetil CoA - cu nr. impar de at. de C  propionil CoA  GNG

Reglarea gluconeogenezei Glicoliza ~ 1 / GNG 1. Alosterică

2. Hormonală insulina (-) glucagon, corticosteroizi, catecolamine (+) lipoliza AG (+) (+) piruvat carboxilaza (+) aminotransferaze (-) acetil CoA piruvat DH-aza CATC, LR, FO ATP (+) corticosteroizi proteoliza aa GNG

(+) glucagon  [AMPc] kinaze (+) (+) FEP carboxikinaza fru-1,6-bifosfataza (-) PFK2

METABOLISMUL GLICOGENULUI glicogenoliza glicogenogeneza

GLICOGENOLIZA hidroliza legăturilor 1-4, 1-6

ţesuturi glucodependente glu-1-P glucomutaza glu-6-P ficat muşchi glicoliză glucoză energie sânge ţesuturi glucodependente glicoliză menţinerea glicemiei energie

Reglarea glicogenolizei glicogen fosforilaza - alosteric – AMP, glu-6-P, ATP - covalent – fosforilare-defosforilare

UDP-glucopirofosforilaza GLICOGENOGENEZA glu  glu-6-P  glu-1-P glu-1-P + UTP UDP-glucopirofosforilaza glu-UDP + PP 2P

Reglarea glicogenogenezei

Afectarea enzimelor implicate în metabolismul glicogenului glicogenoza hepato-renală (boala von Gierke) – glucozo-6-fosfataza - hipoglicemie, lipoliză, gluconeogeneză, hiperlactacidemie - tulburări digestive, convulsii, hepatomegalie, tulburări neurologice glicogenoza generalizată (sindromul Pompe) – 1,4-1,6-glucozidaza - depunere de glicogen în miocard, muşchi, SNC glicogenoza McArdle – fosforilaza musculară - depuneri de glicogen anormal - crampe musculare, dureri, rabdomioliză, oboseală gliocogenoza Herbs – fosforilaza hepatică - depuneri de glicogen în ficat glicogenoza de tip “0” – glicogensintaza - hipoglicemie, cetoză, întârzierea creşterii, osteopenie, tulburări neurologice

METABOLISMUL GALACTOZEI în structura glicolipidelor, glicoproteinelor, proteoglicani transformare în glu gal + glu  lactoză sinteza mielinei

Tulburări ale metabolismului deficit de galactokinază – galactozemie, galactozurie  cataractă UDP-glu-gal-1-P-uridil-transferaza – acumulare de gal-1-P  afectare hepatică, tulburări neuro-psihice

METABOLISMUL FRUCTOZEI fructe – struguri, pere, mere capacitate de îndulcire

vezicule seminale – fructoza  glicoliză  CATC  ATP cristalin – calea poliolilor diabet - acumulare sorbitol, deficit de NADPH  cataractă, retinopatie diabetică

GLICOPROTEINE oligozaharide fixate covalent pe proteine 1-80% glucide monozaharide – gal, manoză, fucoză, acid sialic, glucozamină, arabinoză, xiloză, N-acetil-glucozamina, N-acetil-galactozamina, acid N-acetil neuraminic legături - O-glicozidică – serina (treonina) - N-glicozidică - asparagina - O-glicozidică – HO-lizina partea proteică – activitate biologică partea glucidică – modularea funcţiei, localizare, durata de activitate

Clasificare O-glicozide N-glicozide – simple – N-acetil-glucozamină, manoză - complexe – fucoză, acid N-acetil neuraminic, N-acetil-galactozamină

Biosinteză Sinteza oligozaharidului precursor Transferul oligozaharidului pe proteină Sinteza glicoproteinei mature

Sinteza oligozaharidului precursor - RE Transferul oligozaharidului pe proteină - RE

3. Sinteza glicoproteinei mature – aparatul Golgi – procesare, elongare - glicozidaze - glicozil transferaze - glicoproteina matură  membrane

Rol biologic structura membranelor – structural, funcţional (recunoaşterea celulelor), adezivitate grupele sanguine – A, B procesele de apărare – imunoglobuline, interferon, complement coagularea sângelui – protrombina, fibrinogen transportul compuşilor endo-, exogeni – transferina, ceruloplasmina, transcortina lubrifianţi – tub digestiv, mucoasa vaginală metabolismul hemoglobinei – haptoglobine stabilitatea celulelor – glicoforine (hematii)

PROTEOGLICANI conţin heteropolizaharide neramificate fixate covalent pe proteine trizaharid de legătură – gal-gal-xil localizare – intracelular, cartilagii, tendoane, piele, lichid sinovial polizaharidele – glucozamină/galactozamină - acid glucuronic (acid iduronic) clasificare – după structura dizaharidului - acid glucuronic + N-acetil glucozamină – acid hialuronic, - acid glucuronic + N-acetil-galactozamină - condroitin-4-sulfat, condroitin-6-sulfat - acid glucuronic/acid iduronic + N-acetil-galactozamină - dermatan sulfat - acid glucuronic/acid iduronic + N-acetil-glucozamină - heparan sulfat, heparină - D-galactoză+N-acetil-glucozamină + glucide – keratan sulfat

mucopolizaharidoze acumulare de dermatan sulfat, heparan sulfat – întârziere mintală, opacifierea corneei, deformări scheletice, modificări somatice, surditate,

Acid hialuronic structură liniară asociere cu proteoglicani localizare – cartilagii, lichid sinovial, corp vitros, derm, ţesut nervos, ţesut epitelial cu apa formează soluţii vâscose  lubrifiant, protecţie mecanică hidrolizat de hialuronidază

Condroitin sulfat cartilagii, artere, cornee, ţesut nervos mineralizarea osoasă, matricea cartilajului ionizarea gr. sulfat osteoartrită suplimente nutritive

Heparina

localizare – ficat, piele, plămân anticoagulant - antitrombina clarificarea plasmei postprandial

AMINOACIZI 20 proteinogeni – L, α neproteinogeni - -alanina, GABA cod genetic - codon

Gly Ala Val Leu Ile His Phe Pro Trp Ser Thr

Tyr Cys Met Asp Asn Glu Gln Arg Lys

Proprietăţi fizico-chimice subst. solide solubilitate variabilă în apă, sol. în sol. H+, HO- izomerie optică – excepţie glicina, L propr. H+- HO- - pKNH2, pKCOOH punct izoelectric (pI) - R influenţează proprietăţile – hidrofob nepolar, polar, încărcat electric

r. gr. NH2 - condensare comp. carbonilici - alchilare - acilare - dezaminare - NH2  OH r. gr. COOH - amide - esteri - anhidride - nitrili - decarboxilare r. gr. NH2 + r. gr. COOH - metale – Mg2+, Ca2+, Ni2+, Zn2+, Co2+ - legătura peptidică r. pt. R - SH  -S-S- - OH  esteri

Rol biologic sinteza de proteine structura coenzimelor – SAM sinteza de molecule active biologic – hem, serotonină, histamină sursă de energie  intermediari CATC sinteza de glucoză transmiterea impulsului nervos - GABA

PEPTIDE lanţuri de aa N-terminal, C-terminal rol - apărare antioxidantă – glutation - reglarea tensiunii arteriale – angiotensina II - hormoni - insulina

PROTEINE “proteios” (greacă) lanţuri de aa – 1010-1012 proteine proteom  proteomică sinteză în ribozomi – transcriere, translaţie specificitate de specie

Structură - primară secundară terţiară cuaternară

Structura primară lanţ de aa  structură unică capete – N-terminal, C-terminal imprimă acţiunea biologică înlocuirea aa  modificarea proprietăţilor evidenţierea mutaţiilor genetice analiza proteinei - hidroliză chimică, enzimatică

Structura secundară leg. de H - >C=O ...... –HN- legătură dublă parţial - trans β-pliată α-helix

Structura terţiară leg. necovalente – leg. de H, ionice, hidrofobe leg covalente -S-S- R încărcat/R hidrofob – 0,9-1,4 (alungită), 0,3-0,6 (globulară) organizarea în domenii

Structura cuaternară monomeri (protomeri, oligomeri) legături necovalente

Proprietăţi solubilitate - fibrilare, globulare - precipitare selectivă în soluţii saline - 0-40o – creşte solubilitatea în apă proprietăţi electrochimice - amfoliţi - pI – 7, < 7, >7 - sisteme tampon - hemoglobină/hemoglobinat - proteină/proteinat - separare electroforetică - denaturarea proteinelor – chimică, termică

Clasificare după solubilitate - globulare – globine, albumine, histone - fibrilare – colagen, keratină, elastină după structură - simple - conjugate (heteroproteine) - fosfoproteine – cazeină, enzime fosforilate - glicoproteine - lipoproteine - cromoproteine – Hb, mioglobina, flavoproteine - metaloproteine – feritina, ceruloplasmina - nucleoproteine după funcţie - enzimatice - de transport - contractile - hormonale

Rol biologic structural – membrană, matricea extracelulară, oase, ligamente enzime transport şi depozitare – Hb, mioglobina, albumina, transferina apărare imunitară – Ig hormoni contracţia musculară procese fiziologice – rodopsina coagularea sângelui transmiterea informaţiei – receptori motilitate