Sângele I.Structura si proprietati: Sângele (latină sanguis) este o varietate de tesut conjunctiv fluid care cu ajutorul sistemului circulator transportă necesarul la nivelul ţesuturilor corpului. Sangele reprezinta aproximativ 8% din greutatea corpului si este format din: -55-60% plasma ( 90% apa si 10% substanta uscata ) -40-45% elemente figurate eritrocite leucocite trombocite Plasma care nu mai conţine factorii de coagulare este numit ser sanguin acesta se obţine prin centrifugarea sângelui după coagulare. Serul conţine 90 % apă, factori de creştere care nu sunt prezenţi în plasmă, 7 % proteine, restul sunt electroliţi şi hormoni.Culoarea galbenă a serului se datorează bilirubinei.

Elementele figurate: Numărul pe μl (milimetru3) sânge Eritrocite 4,5-5,0 mil. femei; 5,0-5,5 mil. Bărbaţi Leucocite 6.000–8.000 Granulare  Bazofile10–100 Eozinophile40–400 Neutrophile2.500–7.500 Agranulare Limfocite1.500–3.500 Monocite200–800 Trombocite 300.000 De la stânga la dreapta: globulă roşie de sânge, trombocită, limfocită (globulă albă de sânge)

1.Eritrocitele (globulele rosii; hematiile): -au forma de disc biconcav -sunt anucleate la maturitate -au culoare rosie data de hemoglobina -transporta gaze respiratorii -durata medie de viata este de aproximativ 120 de zile -procesul de distrugere se numeste hemoliza si se realizeaza in:ficat, splina, maduva oaselor. -procesul de formare a eritrocitelor se numeste eritropoieza si se realizeaza in maduva rosie. 4,5-5,0 mil. femei; 5,0-5,5 mil. bărbaţi

2.Leucocitele(globulele albe) Sunt intre 6000-8000/mm 3 de sange Sunt celule nucleate, mobile care emit pseudopode Dupa prezenta sau absenta granulatiilor in citoplasma se clasifica in : Neutrofile GRANULARE •Bazofile-1%;20-60/mm3 -celule sferice cu nucleu lobat -au in citoplasma granulatii care se coloreaza in albastru in prezenta colorantilor bazici -intervin in stadii tardive ale inflamatiilor -65%; -3000-7000/mm3 -au granulatii ce devin roz cu coloranti neutri -ajung primele la tesutul afectat si fagociteaza microbii •Eozinofile -2-4%;100-400/mm3 -celule sferice cu nucleu bilobat -au granulatii ce devin rosii cu coloranti acizi -numarul lor creste in boli alergice si parazitare

B. AGRANULARE- Limfocite B- interactioneaza cu antigenele produc 2 linii de celule:unele care produc anticorpi altele sunt limfocite de memorie care prelungesc imunitatea fata de acel antigen.Aceasta proprietate sta la baza vaccinarii. -Limfocite T- nu produc anticorpii ci recunosc celulele corpului care au fost invadate si produc si ele 2 linii;o linie stimuleaza activitatea altor celule T si B ,distrug celulele corpului invadate de agresori si o a doua linie reprezentata de celule T cu memorie. -Monocite-macrofage de fagocitare; pot parasi vasul de sange si participa la atacul agresorilor. Macrofag Limfocite

Grupele de sange 3.Trombocitele A O nu α siβ da β Da α AB B Sunt intre 150.000-300.000/mm3 de sange Sunt fragmente citoplasmatice provenite din celule precursoare numite megacariocite. Contin factori ai coagularii Grupele de sange Grupa Aglutinogene A B Aglutinine O nu α siβ da β Da α AB Omul prezinta 4 grupe de sange: Pe suprafta hematiilor se pot afla antigene(aglutinogene) notate cu A si B .In plasma se pot gasi anticorpi (aglutinine)notati cu α sauβ.Aglutininele nu trebuie sa ajunga in contact cu aglutinogenele de acelasi fel deoarece se produce aglutinarea si liza hematiilor.

Notiuni de igiena si patologie 1. Leucemia Denumita si “cancerul sangelui”, leucemia este o afectiune maligna progresiva manifestata prin proliferarea excesiva si haotica a precursorilor celulelor sangvine. Celulele sangelui sunt produse de maduva osoasa, fiecare indeplinind un rol specific in organism;. In cazul leucemiei, procesul malign isi are originea in maduva osoasa si  incepe prin dezvoltarea anormala a unei celule hematopoietice care va produce la randul ei alte celule maligne. Acestea nu isi indeplinesc functiile specifice si au un aspect diferit fata de celulele sanatoase. In timp numarul celulelor sanatoase din organism scade find inlocuite de celule maligne, sistemul imunitar nu mai poate face fata actiunii factorilor patogeni din mediu iar procesele de oxigenare si coagulare sunt dereglate.

S-au identificat o serie de simptome comune : Oboseala cronica Imunitate scazuta si infectii frecvente Anemie Paloare tegumentara Apetit scazut si greutate sub nivelul optim Imflamarea ganglionilor limfatici Splina si ficatul prezinta dimensiuni marite, ceea ce duce la balonari si dureri abdominale Rezistenta fizica scazuta Transpiratii abudente – cu preponderenta nocturne Fragilitate a sistemului osos Dureri osoase si articulare Febra si frisoane Echimoze cutanate Gingivoragii Hemoragii anormale Invinetire usoara

Sistemul Rh Sistemul Rh - prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care s-a descris prima data factorul Rh. Pe baza sistemului Rh, globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (Rh negative). Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa 85% din populatie, iar restul persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh negative. In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. Rh, nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh). Dar in cazul unei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva, la o persoana Rh negativa, in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-Rh, care cu ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv, produc aglutinarea globulelor rosii ale donatorului, cu complicatii grave. Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa este insarcinata, copilul fiind Rh pozitiv. Cu ocazia sarcinii, a nasterii, a avortului, sangele copilului trece prin placenta in sangele mamei dand nastere la anticorpi anti-Rh. Iar in timpul celei de-a doua sarcini acesti anticorpi ai mamei se combina cu globulele rosii ale fatului pe care le distruge (hemoliza), provocandu-i icter si anemie grava. Daca si mama si sotul sunt Rh negativi nu este nici un pericol pentru copil. De asemenea, daca ambii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si daca nu exista nici un fel de urmari neplacute pentru copil. O mama Rh negativa care are un sot Rh pozitiv poate da nastere unui copil Rh pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri. Daca copilul este Rh negativ, ca si mama, nu are nici o importanta pentru nasterile urmatoare. Dar daca copilul este Rh pozitiv (ca si tatal) atunci el poate cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (Rh negativa) cu anticorpi anti-Rh ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv. In acest caz, copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile amintite. De aceea, toate femeile gravide trebuie sa-si faca analiza pentru factorul Rh, iar in cazul in care ele sunt Rh negative trebuie sa-si faca Rh-ul si sotii. Daca sotii sunt Rh pozitivi, atunci ele sunt luate in evidenta pentru observatie si tratament in vederea preintampinarii complicatiilor ce ar putea apare la copii. Tot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina Rh-ul la fetele care urmeaza sa faca transfuzie de sange. Daca ele sunt Rh negative trebuie sa primeasca un sange identic. Pentru ca daca primesc sange Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh, care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi gravide. In unele situatii, mama Rh negativa cu copil Rh pozitiv poate avea anticorpi anti-Rh nu numai in sange ci si chiar in lapte, in acest caz se contraindica alaptarea