Analiza retrospectiva a factorilor de risc in IMA la tineri Coordonatori : Prof. Univ. Dr. Ioan Maniţiu Asist. Univ. Dr. Cătălin Bălan Student: Marian Valentin Dumitru

Introducere Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importanta cauza de deces printr-o singura boala la populaţia ţărilor industrializate. În diferitele statistici, decesul prin infarct reprezintă 20-25% din totalitatea deceselor. În România, în 1998 din 100 decese, 58 s-au datorat bolilor cardiovasculare (din care circa 25 prin infarct), 15 decese au fost prin cancer, 9 prin boli respiratorii, 6 prin accidente şi 12 prin alte cauze. În aceeaşi perioada, rata standardizată a mortalităţi prin boli cardiovasculare (0-64 ani) a fost pentru România de peste 150 la 100 000 de locuitori, faţă de o medie de 80 pentru întreaga Europa. În România şi în ţările est europene, ţări aflate în momentul unor profunde transformări, factorul socio-economic pare să aibă o pondere mai însemnată în determinismul morbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare aterosclerotice, de altfel fiind singurul în măsură să explice marile diferenţe faţă de ţările dezvoltate economic, în condiţiile unui profil al factorilor de risc nu foarte mult diferit.

Motivaţia şi scopul lucrării Prevalenţa factorilor de risc cardiovasculari este în continuare la valori crescute, neremarcându-se o tendinţă descrescătoare în evoluţia acestora. Obiectivul lucrării este de a analiza şi sublinia factorii de risc importanţi şi impactul acestora asupra populaţiei tinere. În mod special se va urmării evoluţia pacienţilor cu infarct miocardic acut, în funcţie de prezenţa sau absenţa unui factor de risc cunoscut. Se mai doreşte delimitarea acelor factori de risc mai des întâlniţi în sectorul tinerilor care au avut infarct miocardic acut cât şi acei factori de risc asociaţi pacienţilor cu evoluţie nefavorabila, comparativ cu totalul pacienţilor cu infarct miocardic acut. Analiza factorilor de risc va urmări ierarhizarea acestora în funcţie de importanţa pe care o au în dezvoltarea unei evoluţii nefavorabilă precum şi infirmarea impactului asupra evoluţiei nefavorabilă a acelor factori care nu se dovedesc a avea valoare statistică importantă pe lotul studiat.

Material şi metoda de lucru Am efectuat o analiza retrospectiva comparativa si estimativa la 1076 de pacienţi din care 195 tineri, bolnavi internaţi în Clinica de Cardiologie Sibiu în ultimii 5 ani, pentru infarct miocardic acut. Sa considerat pacient tânăr toţi aceia născuţi după anul 1955. Am investigat factorii de risc prezenţi : - Sexul - Hipertensiunea arterială - Dislipidemiile - Forma de infarct miocardic (localizarea) - Prezenta stopului cardiac - Alte afecţiuni asociate - Modalitatea şi eficienta tratamentului (evoluţie, tromboliza) - Nivelul colesterolului seric - Zile de spitalizare După cuantificarea fiecărui factor de risc in parte la tineri si la întreg lotul, i-am comparat intre ei in funcţie de evoluţie, favorabila sau nefavorabila. Pentru a delimita acei factori de risc mai importanţi i-am comparat in cadrul aceluiaşi lot urmărind in mod deosebit prezenta caru-i factor de risc se asociază mai des cu o evoluţie nefavorabila. Am utilizat testul χ2 pentru compararea loturilor. La un prag de eroare mai mic decât 0.05 diferenţa statistica a fost considerata semnificativa. Nu am reuşit cuantificarea si urmărirea factorilor de risc cu un caracter socio economic, amprentă genetica sau de stres, probabil factori de risc cu un determinism mare in infarctul miocardic acut.

REZULTATE SI DISCUTII Reprezentarea lotului tânăr pe sexe -166 de sex masculin (85%) -29 de sex feminin (15%) Reprezentarea evoluţiei la tineri - nefavorabilă 7(5%) -favorabilă 184(95%)

Comparativ cu lotul tanar la total se observa o tendinţa de echilibrare a sex-raţio, atât in cea ce priveşte numărul cazurilor de IMA cat si evoluţia nefavorabila, explicata probabil prin anularea protecţiei hormonale estrogenice la sexul feminin. - pacienţii de sex masculin reprezintă un procent de 85% din bolnavii tineri faţă de 66% cat reprezintă bărbaţii din totalul bolnavilor - lotul tanar evoluează nefavorabil, procentual, de patru ori mai puţin faţa de întreg lotul: 4% pentru tineri respectiv 16% pentru total. Reprezentarea comparativă a evoluţie la ambelor loturi Reprezentarea comparativa in funcţie de sex

Am constatat asocierea mai rară a diabetului zaharat (11,6% faţă de 18% la totalul pacienţilor cu IMA) dar cu frecvenţă mai mare apar dislipidemiile (20% faţă de 10,4%)

In cea ce priveşte HTA am descoperit la lotului tanar o diferenta semnificativa intre procentul evolutiilor nefavorabile a celor cu HTA stadiul 1&2 pe de o parte si stadiul 3 pe de alta, fapt ne observat la întreg lotul Evoluţia Nefav. la ambele loturi in funcţie de TA

S-a constatat prevalenţa diabetului zaharat la pacienţii din întreg lotul 18 % faţă de 11.6% cat a fost găsit la tineri. Chiar daca nu a fost intalnit intr-un procent foarte mare, DZ când este prezent la bolnavii cu IMA întuneca prognosticu, crescând media de mortalitate a clinicii de la 12.7% la 22%.

Obezitatea survine 9 ori mai frecvent decât la total, de asemenea fumatul apare mai frecvent la tineri.

Localizarea anterioara IMA nu reprezintă un factor de risc imediat sever la tineri, nu acelas lucru se poate spune insa la întreg lotul unde am întâlnit diferenţa in procentul evolutiilor nefavorabile raportate la localizarea anterioara sau inferioara a IMA Reprezentarea Evol Nefav in functie de localizare IMA

Tromboliza s-a practicat în 20% (12,5% în totalul IMA) din cazuri şi s-a soldat cu mortalitate 0 (3,7%).

Reprezentarea comparativa la total a tuturor factorilor de risc In final am comparat toţi factori de risc intre ei atât la total cat si la tineri obtinand următoarele ierarhii (aceste ierarhii reprezintă o ordonare descrescătoare a cazurilor de IMA in funcţie de afecţiunile care le asociază si nu reprezintă evoluţia nefavorabila a IMA sub aceasta afecţiune) Reprezentarea comparativa la tineri a tuturor factorilor de risc

CONCLUZII 1 Prezenţa factorilor de risc la populaţia tânăra în proporţie ridicată, precum şi angrenarea acestei categorii de pacienţi în activităţi productive, impun lansarea unui program naţional activ de depistare şi profilaxie primară a grupelor cu risc crescut (regim alimentar, hipolipemiante, abandonarea fumatului, dozarea stresului psihic).(48) În urma analizei statistice au rezultat următoarele concluzii: ► un mare dezechilibru a sex raţio la tineri pe când la total se observa o echilibrare acesteia, probabil pe seama anularii protecţiei estrogenice asupra endoteliului vascular ► tinerii cu IMA evoluează nefavorabil intr-un procent de patru ori mai mic decât total. ► TG. sunt un factor de risc cu valoare statistică in evoluţia IMA la tineri spre deosebire de total unde a fost găsita nesemnificativă. ► Contrar datelor găsite in literatura de specialitate si prezentate in partea generala, nu am găsit ca având valoare semnificativa in evoluţia IMA, valorile ridicate ale colesterolului seric si glicemiei

CONCLUZII 2 ► HTA influenţează nefavorabil evoluţia tinerilor cu IMA, lucru neobservat însă la total. ► Diabetul zaharat nu iese în evidenta prin numărul de cazuri care au prezentat un IMA, ci prin procentul mare de evoluţii nefavorabile a bolnavilor cu IMA care au asociat DZ. ► mortalitatea celor cu DZ depăşeşte media clinicii. ► localizarea anterioară a IMA întunecă prognosticul la totalul pacienţilor. În rândul tinerilor evoluţia în funcţie de localizare fiind relativ echilibrată. ► efectuarea trombolizei se dovedeşte ca fiind cea mai buna variantă terapeutică, numărul pacienţilor tineri cu IMA la care le-a fost efectuată tromboliza si au evoluat nefavorabil fiind egal cu zero Existenţa şi a altor factori, cel mai probabil cu caracter socio-economic, explică, trendul ascendent al morbidităţii cardiovasculare, în condiţiile menţinerii factorilor de risc la acelaşi nivel. Abordarea multifactorială a riscului cardiovascular este o necesitate, pentru scăderea incidenţei suferinţelor cardiovasculare aterosclerotice si a mortalităţii prin acestea.