Genul Streptococcus si Enterococcus

Genul Streptococcus si Enterococcus coci Gram-pozitivi formează perechi sau lanţuri pretenţioşi nutritiv- cultivare pe medii complexe cu –sange,ser imobili şi nesporulaţi (unele tulpini din grupul D au un cil–sunt mobili) unele specii au capsulă(acid hialuronic) hemolizeaza hematiile hemoliza alfa degradare partiala a hematiilor – culoare verde-brun hemoliza α-prim, hemoliza partiala, numai o parte a hematiilor sunt hemolizate zona galbuie, semitransparenta Hemoliza β-(totala) Zona clara de hemoliza cu distrugerea completa a hematiilor Hemoliza “gamma” nehemolitici

Cresterea si hemoliza- facilitate de incubarea in atmosfera cu 10%CO2, 37°C (streptococii de grup D 15-45°C) Enterococii cresc pe medii cu 6,5% NaCl si 40% bila Majoritatea streptococilor sunt facultativ anaerobi Streptococcus pyogenes grup A: -colonii mucoide lucioase -colonii “glossy”, lucioase cu margini regulate si centrul ridicat -colonii “rough”, rugoase, zbarcite -colonii pitice Caractere biochimice si de metabolism nu produc catalaza si oxidaza, desfac glucoza fermentativ pana la acid lactic Sunt distrusi prin incalzire 60°C/1h, inactivati de fenol 2%, sublimat 0,1%, apa oxigenata, tinctura de iod supravieţuiesc caeva săptămani in secreţii faringiene uscate la temperatura camerei la intuneric rezistenţi la acţiunea coloranţilor – cristal violet

Clasificare Streptococii β-hemolitici Clasificarea antigenică Rebecca Lancefield (1933) criteriu de clasificare– prezenţa polizaharidului C in peretele celular (antigen cu specificitate de grup) prezent la toate grupele de streptococi excepţie grupa D şi pneumococul -Grupul A – Streptococcus pyogenes- infectii locale, diseminate, sechele poststreptococice; produc hemoliza β, sensibili la bacitracina -Grup B- Streptococcus agalactiae – face parte din flora normala a tractului genital feminin, tractul respirator superior, tract digestiv inferior; produc o zona mica de hemoliza β sau α‘ la 24h, rareori sensibili la bacitracina, CAMP+, produc pigment -Grupul C si G- patogeni ai animalelor, se gasesc uneori in faringe; multi produc hemoliza β, nu sunt sensibili la bacitracina -Grupul D – neenterococii: (S.bovis, S.equinus), genul Enterococcus (E.faecalis, E.faecium) dau hemoliza α sau sunt nehemolitici. Enterococii sunt inhibati dar nu distrusi de penicilina -Grupele E,F,H,K-U se intalnesc mai ales la animale

Streptococii neβ-hemolitici Dau hemoliza α sau nehemolitici Streptococcus pneumoniae- inhibat de optochin Streptococii viridans: S salivarius (grupK), S. mitis, S mutans, S sanquinis (grupH)- fac parte din flora normala a tractului respirator Peptostreptococii -cresc in anaerobioza (flora normala a intestinului, a tractului genital feminin)

Structura antigenica Fimbriile caracterizate prin doi determinanti antigenici – acidul lipotheichoic (pt aderenta la epiteliul mucos, la polimorfonucleare), proteina M Capsula (acid hialuronic)- rol in virulenta Peretele celular al streptococilorcontine proteine: M, MAP,T,R,SOF, polizaharidul si peptidoglicanul Proteina M –cel mai important factor de virulenta(streptococii care dau colonii mate sau mucoide); actiune antifagocitara; determin aspecificitatea de grup a streptococilor de grupA(metoda Lancefield-60 tipuri pt. grupul A) Anticorpii M apar tardiv, se mentin- luni,ani Proteina T este antigenica, diferentiaza streptococii in tipuri Polizaharidul peretelui – baza gruparii serologice a astreptococilor (grupe Lancefield A-U) Membrana citoplasmatica – producerea sechelelor post-streptococice prin antigene cross-reactante Citoplasma contine endostreptolizina –patogenia glomerulonefritei

Componente extracelulare Toxinele eritrogene- (3 tipuri) sunt antigenice; tulpinile lipsite de fagul temperat in genom nu produc toxine eritrogene. Actiune: pirogenicitate, citotoxicitate, imunosupresie , alterarea permeabilitatii celulelor sistemului nervos central Hemolizele – hemolizeaza hematiile, streptococii β hemoliticiproduc 2 hemolizine (streptolizine): O si S Streptolizina O – produsa de streptococii grupului A si unii din grupurile C si G. Anticorpii care apar dupa infectie blocheaza hemoliza produsa de streptolozina O- fenomen folosit pt determinarea titrului ASLO (antistreptolizina O) Streptolizina S- produce zona de hemoliza din jurul coloniilor, rol toxic in leziuni initiale, recurentele reumatismului acut articular. Nu este antigenica Streptokinaza – lizeaza fibrina si alte proteine, favorizeaza invazia tesuturilor, este antigenica Streptodornazele Hialuronidaza Difosfopiridinnucleotidaza

Patogenie Streptococcus pyogenes- infectii acute Infectii respiratorii: faringita si scarlatiana Infectii cutanate: piodermita streptococica, erizipelul, zabaluta, fasceita necrozanta, miozita streptococica Infectii genitale Complicatii septice - boli poststreptococice Febra reumatica (RAA=reumatism articular acut si CR=cardita reumatismala) Glomerulonefrita acuta- datorata unui nr. redus de serotipuri Male streptococului grupAca urmare a infectiilor respiratorii sau cutanate si a unor tulpini grupC

Streptococcus agalactie (streptococ grup B) Face parte din flora bacteriana normala a tractului genital feminin Produc infectii timpurii si tardive la nou-nascuti La adulti: meningie, otite medii, endocardite,pneumonii, artrite abcese, infectii ale ranilor si arsurilor, infectii urinare, avort, septicemii post-partum Streptococii β hemolitici grupC si G Infectii asemanatoare , mai putin numeroase Streptococii grup C – meningite, pneumonii, infectia pielii si ranilor, post-partum;pot fi urmate de glomerulonefrite acute Enterococii si streptococii de grupD -infectii urinare, endocardite, septicemii,infectii ale tractului biliar, abdominale, peritonite Unii streptococi viridans (Streptococcus mutans)- sintetizeaza polizaharizi (dextran, levan) din zaharoza – formarea placilor dentare, geneza cariilor dentare

Caractere morfotinctoriale coci gram-pozitivi,sferici sau ovoidali, diametrul de circa 1μm, dispuşi in lanţuri Caractere de cultură • aerobi, facultativ anaerobi • germeni pretenţioşi – geloză-s, sage de berbec sage de cal – CO2 5% pe medii solide – colonii mici, cu diametrul de 1-2 mm – Streptococul piogen beta-hemolitic de grup A -colonii punctiforme colonii S –mici, – rotunde, – opace, – strălucitoare Test la bacitracină Identificare SGA Test CAMP

Infecţii streptococice Streptococcus pyogenes - bacterie invazivă, toxigenă şi sensibilizantă. Gravitatea infecţiilor depinde de -poarta de intrare, factorii de virulenţă a tulpinii infectante precum şi de răspunsul imun al organismului infectat. Infecţii localizate angina streptococică (30–40% din infecţiile streptococice). Streptococii de grup A adera de o proteină, fibronectina, situată la suprafaţa epiteliului faringian prin intermediul acidului lipoteicoic de pe fimbrii. Infecţia se poate extinde la urechea medie, mastoidă şi meninge. 20% din anginele streptococice sunt asimptomatice iar restul se manifestă prin roşeaţă şi edem a mucoasei faringiene, cu exudat purulent şi tumefierea ganglionilor limfatici regionali. Infecţiile tractului respirator inferior, ca de pildă pneumoniile, sunt rare şi survin de regulă după o infecţie virală, care scade capacitatea de rezistenţa antiinfecţioasă a organismului. Streptococii de grup A produc infecţii localizate ale pielii dintre care mai frecvent este impetigo-ul sau „buba dulce”- contagios, apare mai ales la copii care trăiesc în condiţii precare. Se manifestă sub forma unor vezicule în jurul orificiului bucal şi orificiilor nazal, care se acoperă cu o crustă de culoare galbenă. Implicate sunt mai ales tipurile M 49, 57, 59, 60, 61. Complicaţia alergică a infecţiilor cu aceste tipuri este frecvent glomerulonefrita acută, dar foarte rar febra reumatismală.

Infecţiile invazive erizipelul – inflamaţie edematoasă a pielii. Apare sub forma unui placard eritematos, mărginit de vezicule din care se izolează streptococul fasceita necrozantă – este o a infecţie care progresează foarte rapid, distrugând ţesuturile moi şi fasciile. Se alterează starea generală şi bolnavul intră în stare de şoc. Boala afectează în special persoanele tinere, fără patologie asociată clară dar şi persoanele cu imunitate compromisă. Streptococii pot fi izolaţi din sânge, lichidul vezicular şi culturi ale ariei infectate. Cel mai frecvent sunt implicate tipurile M 1 şi 3. Întrucât penetrarea antibioticelor în aria infectată este foarte dificilă, tratamentul chirurgical este esenţial pentru îndepărtarea ţesuturilor lezate. Clindamicina este preferabilă penicilinei deoarece inhibă sinteza proteică, inclusiv producerea de exotoxine. febra puerperală – este o infecţie septicemică care se poate produce după naştere şi care are ca punct de pornire infecţia endometrului. Septicemia – este o infecţie sistemică spre care pot evolua toate infecţiile localizate. Infecţii toxigene scarlatina – este o boală a copilăriei întâlnită sub vârsta de 10 ani, care debutează cu angină streptococică, limbă "zmeurie", febră, după care apare erupţia caracteristică (rash-ul scarlatinos). Boala este cauzată cel mai frecvent de toxina eritrogenă de tip A a streptococilor de grup A şi mai rar de grupul G. Sindromul toxicoseptic – este provocat de obicei de eritrotoxina A, mai rar de eritrotoxina C. Mortalitatea este de 10 mai mare decât în sindromul toxicoseptic stafilococic

Boli invazive Erizipel al gambei Fasceită necrozantă Celulită faza acută convalescenă ERIZIPEL Fasceită necrozantă Amigdalită purulentă Amigdalită ulcero-necrotică tonsilita streptococică cu exsudat tonsilita streptococică fără exsudat tonsilita streptococică foliculară

scarlatina Boli localizate Impetigo streptococic Limbă zmeurie – după câteva zile Boli localizate Impetigo streptococic

Tratament Streptocii βhemolitici sunt sensibili la penicilina, majori tatea sensibili la eritromicina Infectii acute cu SHgrA – eradicare rapida pt eliminarea stimulilor antigenici (apar inainte de ziua 8) - se previn bolile poststreptococice Durata tratamentului - 10 zile Imunitate Rezistenta fata de streptococi este specifica de tip. Imunitatea fata de toxina eritrogena data de antitoxina prezenta in sange. Antitoxina protejeaza fata de scarlatina ASLO- nu indica stare de imunitate ci o infectie recenta sau repetata Epidemiologie, profilaxie Profilaxie persoane cu febra reumatica- administrare intramusculara de benzatin-penicilina G(moldamin) la interval de 7 zile, ani de zile Diagnostic de laborator Prelevate Examinare microscopica Cultivare Identificare Teste serologice – anticorpii ASLOapar a 7-8a zi, crestere max. la 3-4 saptamani

Saliva Check Buffer, testul de verificare a salivei, determina nivelul pH-ului, consistenta, cantitatea si calitatea salivei. Aceste patru caracteristici denota: da/nu afectiuni ale glandei salivare, predispozitie la carii sau eroziuni dentare, precum si eficienta salivei in neutralizarea acizilor din mediul oral. Testul de depistare a bacteriei Streptococcus Mutans - Saliva Check Mutans - indica nivelul salivar al acestui streptococ-rol semnificativ in aparitia cariilor, iar prezenta ei in saliva determina riscul de formare a acestor afectiuni dentare. Cel de-al treilea test, Plaque Indicator Kit- imagine completa a zonelor afectate de placa bacteriana, indicand nivelul de aciditate a acesteia, precum si diferentele dintre o placa bacteriana matura si una recenta. S. mutans digeră zaharurile şi produce acizi care atacă smalţul dinţilor şi duc la apariţia cariilor Reprezintã un grup de specii de streptococ, asociate strâns cu dezvoltarea cariilor de la nivelul suprafeţelor netede şi a fisurilor dentare. Cospeciile de S. mutans sunt asociate cu patologia umanã, iar serotipul C este grupul predominant ce agresioneazã suprafeţele smalţului.

unele din bacteriile care se află la originea apariţiei cariilor dentare sunt responsabile de o treime din cazurile de accidente vasculare cerebrale severe. Ajungând în vasele sanguine din creier, acestea împiedică organismul în regenerarea capilarelor şi arterelor sparte