EXPLORAREA SERIEI ROŞII SÂNGELE EXPLORAREA SERIEI ROŞII

CUPRINS INTRODUCERE – SÂNGELE EXPLORAREA SERIEI ROŞII Fiziologia eritrocitelor Determinări din sângele periferic Studiul frotiului de sânge periferic Studiul frotiului medular Investigaţii speciale în diferite tipuri de anemie

SÂNGELE Plasmă Elemente figurate apă (90%) substanţe dizolvate (10%) substanţe organice elemente minerale Elemente figurate eritrocite leucocite trombocite

SÂNGELE

SÂNGELE Rolul sângelui: transport homeostazia termică gazelor respiratorii principii alimentare electroliţi hormoni vitamine medicamente homeostazia termică

SÂNGELE Rolul sângelui: apărarea organismului - anticorpii menţinerea echilibrului acido-bazic şi a pH-ului menţinerea echilibrului fluido-coagulant

CUPRINS INTRODUCERE – SÂNGELE EXPLORAREA SERIEI ROŞII Fiziologia eritrocitelor Determinări din sângele periferic Studiul frotiului de sânge periferic Studiul frotiului medular Investigaţii speciale în diferite tipuri de anemie

FIZIOLOGIA ERITROCITELOR Eritrocitele (hematii, globule roşii): formă de disc biconcav dimensiunea 7,5 x 2m celule anucleate 4,5 - 5 milioane/mm3 la bărbaţi 4 – 4,5 milioane/mm3 la femei

FIZIOLOGIA ERITROCITELOR Hemoglobina pigment de culoare roşie se încarcă cu O2 la nivel pulmonar  îl transportă la nivel tisular  îl cedează la nivel tisular preia CO2 îl transportă la nivel pulmonar  îl elimină

FIZIOLOGIA ERITROCITELOR cantitatea de Hb 12–14 g% la bărbaţi 10–12 g% la femei formată din 4 lanţuri de globină (2α şi 2β) 4 molecule de hem (Fe cu porfirină)

Eritropoieza procesul de formare a eritrocitelor precursorii eritrocitelor posedă nucleu – pe parcursul maturaţiei pierd: nucleul, mitocondriile, ribozomii

FIZIOLOGIA ERITROCITELOR Eritropoieza: necesită pentru sinteza ADN vitamina B12 (cobalamina, în carne) acid folic (în vegetale)

FIZIOLOGIA ERITROCITELOR Eritropoieza: necesită pentru sinteza hemoglobinei fier vitamina B6 (piridoxina) aminoacizi

FIZIOLOGIA ERITROCITELOR Hemoliza fiziologică - eritrocitele îmbătrânite  distruse în sistemul reticulo-endotelial = hemoliză fiziologică

ANEMIILE defect al eritrocitelor - pierderea prea rapidă sau producţia prea lentă a acestora principala funcţie a eritrocitului - transportor al O2 prin legarea acestuia de hemoglobină  disfuncţia eritrocitară se însoţeşte de hipoxie diagnostic  numărului de eritrocite  concentraţiei de hemoglobină (Hb)  hematocritului (Ht)

CUPRINS INTRODUCERE – SÂNGELE EXPLORAREA SERIEI ROŞII Fiziologia eritrocitelor Determinări din sângele periferic Studiul frotiului de sânge periferic Studiul frotiului medular Investigaţii speciale în diferite tipuri de anemie

Hemoleucograma recoltare de sânge venos vacutainerul de 2 ml cu anticoagulant (K2-EDTA sau K3-EDTA) constă în numărarea (cu ajutorul automatelor) diferitelor elemente celulare ale sângelui: leucocite hematii trombocite

EXPLORAREA SERIEI ROŞII 1. Fiziologia eritrocitelor 2. Determinări din sângele periferic a) Numărul de eritrocite b) Hemoglobina c) Hematocritul d) Indicii eritrocitari e) Numărul de reticulocite 3. Studiul frotiului de sânge periferic 4. Studiul frotiului medular 5. Investigaţii speciale

Determinări din sângele periferic Determinarea numărului de eritrocite Valori normale: 5,4 ± 0.8 milioane/mm3 la bărbaţi 4,8 ± 0,6 milioane/mm3 la femei Red blood cell count RBC

EXPLORAREA SERIEI ROŞII 1. Fiziologia eritrocitelor 2. Determinări din sângele periferic a) Numărul de eritrocite b) Hemoglobina c) Hematocritul d) Indicii eritrocitari e) Numărul de reticulocite 3. Studiul frotiului de sânge periferic 4. Studiul frotiului medular 5. Investigaţii speciale

Determinări din sângele periferic b) Determinarea hemoglobinei (Hb) Valori normale: 16 ± 2 g% la bărbaţi 14 ± 2 g% la femei

EXPLORAREA SERIEI ROŞII 1. Fiziologia eritrocitelor 2. Determinări din sângele periferic a) Numărul de eritrocite b) Hemoglobina c) Hematocritul d) Indicii eritrocitari e) Numărul de reticulocite 3. Studiul frotiului de sânge periferic 4. Studiul frotiului medular 5. Investigaţii speciale

Determinări din sângele periferic c) Determinarea hematocritului (Ht, Packed cell volume - PCV) se mai numeşte şi raportul eritro-plasmatic reprezintă procentul din volumul plasmatic ocupat de volumul eritrocitar reprezintă cea mai precisă metodă de diagnostic a unei anemii Valori normale: 47 ± 5% la bărbaţi 42 ± 5% la femei

EXPLORAREA SERIEI ROŞII 1. Fiziologia eritrocitelor 2. Determinări din sângele periferic a) Numărul de eritrocite b) Hemoglobina c) Hematocritul d) Indicii eritrocitari e) Numărul de reticulocite 3. Studiul frotiului de sânge periferic 4. Studiul frotiului medular 5. Investigaţii speciale

Determinări din sângele periferic d) Indicii eritrocitari utilizaţi pentru a aprecia dimensiunea şi încărcarea cu Hb a eritrocitelor rezultă prin calcul, utilizând valorile obţinute în urma determinărilor Hb, Ht şi a numărului de eritrocite pot fi determinaţi direct cu ajutorul instrumentelor de măsurat automate

Determinări din sângele periferic Volumul eritrocitar mediu (VEM) (Mean corpuscular volume, MCV) VEM = Ht (%) / Nr. eritrocite (milioane/mm3) x 10 Valori normale: 87 ± 5 3 Hemoglobina eritrocitară medie (HEM) (Mean corpuscular hemoglobin - MCH) HEM = Hb g(%) / Nr. eritrocite (mil./mm3) x 10 Valori normale: 29 ± 2 pg Concentraţia medie a Hb eritrocitare (CMHbE) (Mean corpuscular hemoglobin concentration, MCHC) CMHbE = Hb g(%) / Ht (%) x 100 Valori normale: 34 ± 2 g%

Determinări din sângele periferic Diametrul eritrocitar mediu (DEM) (Mean corpuscular diameter, MCD) Valori normale: 7,5 ± 0,3  Grosimea eritrocitară medie (GEM) (Mean corpuscular thickness, MCT) GEM = 4 VEM / 3,14 x DEM2 Valori normale: 2,1 ± 0,3 

Determinări din sângele periferic Volumul de distribuţie al eritrocitelor (VDE) (Red cell distribution width, RDW) măsoară variabilitatea dimensiunilor eritrocitelor pe un frotiu = anizocitoza valorile normale indică o populaţie eritrocitară omogenă valorile crescute indică o variaţie mai mare a dimensiunilor eritrocitelor Valori normale: 11 – 15%

Determinări din sângele periferic Astfel anemiile se pot clasifica în: anemii normocitare şi normocrome DEM, VEM, HEM, CHEM au valori normale anemii hipocrome şi microcitare VEM, DEM, HEM, CHEM au valori scăzute anemii macrocitare şi megalocitare VEM şi DEM au valori crescute

CLASIFICARE ANEMIILOR Tipul anemiei (Indicii eritrocitari ) Cauza anemiei Mecanismul de producere Anemie normocitară, normocromă (HEM, CMHbE, VEM şi DEM - normali) Anemia posthemoragică Anemia hemolitică Hemoragii acute sau cronice Distrugerea prematură a eritrocitelor Anemie macrocitară, normocromă (HEM şi CMHbE - normale, dar VEM > 95 3 şi DEM > 8 ) Anemia prin carenţă de vit. B12 Anemia prin carenţă de acid folic Deficit de vitamina B12 Deficit de acid folic Anemie microcitară, hipocromă (HEM < 27 pg şi CMHbE < 32 g/dl, VEM < 80 3 şi DEM < 7  ) Anemia feriprivă Anemia sideroblastică Talasemia Deficit de fier Deficit de captare a Fe şi de sinteză a hemului Deficit de sinteză a lanţurilor  - sau  - globinice

EXPLORAREA SERIEI ROŞII 1. Fiziologia eritrocitelor 2. Determinări din sângele periferic a) Numărul de eritrocite b) Hemoglobina c) Hematocritul d) Indicii eritrocitari e) Numărul de reticulocite 3. Studiul frotiului de sânge periferic 4. Studiul frotiului medular 5. Investigaţii speciale

Determinări din sângele periferic e) Determinarea numărului de reticulocite precursorii eritrocitelor numărul lor reflectă capacitatea de regenerare a măduvei hematogene Valori normale: 0,5 - 2 %

Determinări din sângele periferic  nr de reticulocite = reticulocitoza: eliberarea unui număr crescut de celule tinere din măduva hematogenă survine în: anemia feriprivă (la 7 - 10 zile de la instituirea tratamentului cu fier) anemia Biermer (la 7 -10 zile de la instituirea tratamentului cu vitamina B12) anemia posthemoragică acută (la 7 zile de la episodul hemoragic acut) anemiile hemolitice  nr de reticulocite: apare în anemii aregenerative: anemia aplastică anemia mieloftizică

EXPLORAREA SERIEI ROŞII 1. Fiziologia eritrocitelor 2. Determinări din sângele periferic a) Numărul de eritrocite b) Hemoglobina c) Hematocritul d) Indicii eritrocitari e) Numărul de reticulocite 3. Studiul frotiului de sânge periferic 4. Studiul frotiului medular 5. Investigaţii speciale

Studiul frotiului de sânge periferic recoltarea sângelui şi întinderea pe lamă coloraţie specifică a celulelor - coloraţia May-Grünwald Giemsa observarea lor la microscop

Studiul frotiului de sânge periferic Studiul frotiului de sânge periferic colorat May-Grünwald-Giemsa (MGG): oferă elemente utile pentru precizarea tipului de anemie Evidenţiază modificările de: mărime formă culoare

Studiul frotiului de sânge periferic Modificări de mărime – anizocitoză Modificări de formă – poikilocitoză Modificări de culoare

Modificări de mărime Microcitoză eritrocite mature cu dimensiuni sub valorile normale anemia feriprivă, siderobastică

Modificări de mărime Macrocitoză eritrocite mature cu dimensiuni peste valorile normale anemiile megaloblastice

Anizocitoză

Studiul frotiului de sânge periferic Modificări de mărime – anizocitoză Modificări de formă – poikilocitoză Modificări de culoare

Modificări de formă Poikilocitoza 1 – ovalocite 2 – dacriocite 3 – celulă în ţintă

Modificări de formă Sferocite eritrocite sferice microsferocitoza ereditară

Modificări de formă Drepanocite (hematii falciforme) eritrocite în formă de seceră drepanocitoză (siclemie, hemoglobinoza S)

Modificări de formă Acantocite eritrocite cu marginea neregulată, care au pe suprafaţa lor numeroase excrescenţe (spiculi) acantocitoză

Modificări de formă Ovalocite eritrocite de formă ovală eliptocitoza ereditară

Modificări de formă Eritrocite “în semn de tras la ţintă” prezintă o repartiţie particulară a Hb în centru şi la periferie între care se află o zonă clară talasemii

Modificări de formă Schizocite fragmente de eritrocite anemii hemolitice

Studiul frotiului de sânge periferic Modificări de mărime – anizocitoză Modificări de formă – poikilocitoză Modificări de culoare

Modificări de culoare Hipocromia eritrocite palide, slab încărcate cu Hb anemie feriprivă, anemie sideroblastică

Modificări de culoare Anizocromia Policromatofilia şi bazofilia eritrocite hipocrome şi normocrome pe acelaşi frotiu anemie feriprivă, anemie sideroblastică Policromatofilia şi bazofilia prezenţa pe frotiu a celulelor tinere, incomplet maturate, intens colorate anemii megaloblastice

EXPLORAREA SERIEI ROŞII 1. Fiziologia eritrocitelor 2. Determinări din sângele periferic a) Numărul de eritrocite b) Hemoglobina c) Hematocritul d) Indicii eritrocitari e) Numărul de reticulocite 3. Studiul frotiului de sânge periferic 4. Studiul frotiului medular 5. Investigaţii speciale

Studiul frotiului medular Frotiul medular se obţine prin: puncţie la nivelul crestei iliace posterioare aspiraţia conţinutului medular confirmarea diagnosticului obţinut pe baza frotiului de sânge periferic prin determinarea tipului de eritropoieză

Studiul frotiului medular evidenţierea celularităţii medulare stabilirea proporţiei diferitelor linii celulare 2/3 din celularitate - elementele seriei granulocitare 1/3 - precursorii seriei eritrocitare determinarea unei infiltrări medulare cu celule neoplazice ţesut adipos

Studiul frotiului medular Indicaţiile studiului frotiului medular: examinarea depozitelor medulare de fier din eritroblaşti şi macrofage prin coloraţia Perls foarte bogate în anemia sideroblastică absente în anemia feriprivă Sideroblast = eritroblast încărcat cu Fe

EXPLORAREA SERIEI ROŞII 1. Fiziologia eritrocitelor 2. Determinări din sângele periferic a) Numărul de eritrocite b) Hemoglobina c) Hematocritul d) Indicii eritrocitari e) Numărul de reticulocite 3. Studiul frotiului de sânge periferic 4. Studiul frotiului medular 5. Investigaţii speciale

Investigaţii speciale Metabolismul fierului Vitamina B12 şi acidul folic Evidenţierea hemolizei patologice

Metabolismul fierului

Metabolismul fierului Sideremia (serum iron) concentraţia serică a Fe Valori normale: 65 - 175 μg% la bărbaţi 50 - 170 μg% la femei valori scăzute - anemia feriprivă valori crescute – anemia sideroblastică

Metabolismul fierului Capacitatea totală de legare a fierului (CTLF) (Total Iron Binding Capacity, TIBC) reprezintă cantitatea de transferină circulantă Valori normale: 250 - 400 g% creşte în anemia feriprivă scade în anemia sideroblastică

Metabolismul fierului Valori normale: 25 - 40 % scade în anemia feriprivă sub 15% creşte în anemia sideroblastică

Metabolismul fierului Feritina serică: Fe - stocat în ţesuturi sub formă de feritină şi de hemosiderină: feritina - prezentă în plasmă doar în cantităţi mici nivelul feritinei serice se corelează bine cu depozitele totale de Fe ale organismului Valori normale: 15 – 250 g/l valori scăzute - anemia feriprivă valori crescute - anemia sideroblastică

Metabolismul fierului Protoporfirina eritrocitară liberă (PEL): Valori normale: 16 – 65 µg/dl valori crescute apar în deficitul de Fe

Investigaţii speciale Metabolismul fierului Vitamina B12 şi acidul folic Evidenţierea hemolizei patologice

Vitamina B12 şi acidul folic Dozarea vitaminei B12 Valori normale: 200 – 600 pg/ml Dozarea acidului folic 2,3 – 17 ng/ml

Vitamina B12 şi acidul folic Testul Schilling: evidenţiază absorbţia intestinală a vitaminei B12 se utilizează în diagnosticul anemiei pernicioase (Biermer)

Investigaţii speciale Metabolismul fierului Vitamina B12 şi acidul folic Evidenţierea hemolizei patologice

Evidenţierea hemolizei patologice Anemiile hemolitice creşterea ratei distrucţiei eritrocitare scurtarea supravieţuirii eritrocitelor în circulaţie

Evidenţierea hemolizei patologice Testul Coombs se utilizează în diagnosticul anemiilor imunohemolitice (hemoliză cauzată de anticorpi antieritrocitari) are la bază proprietatea serului antiglobulinic de a aglutina eritrocitele pe suprafaţa cărora sunt prezente aceste globuline

Evidenţierea hemolizei patologice Testul Coombs direct identifică anticorpii antieritrocitari fixaţi pe eritrocite

Evidenţierea hemolizei patologice Testul Coombs indirect identifică anticorpii antieritrocitari liberi din ser, care reacţionează împotriva eritrocitelor

VĂ MULŢUMESC !