Instrumente optice LUNETA Referat realizat de eleva: Caraivan Gabriela
Definitia instrumentului optic: Instrumentele optice Definitia instrumentului optic: Instrumentul optic foloseste una sau mai multe lentile sau oglinzi curbe pentru a produce tipul de imagine dorit. Instrumentele optice sunt de doua feluri: A Care dau imagini reale Exemplu de instrumente optice care dau imagini reale: APARATUL DE FOTOGRAFIAT Din totdeauna oamenii au dorit sa lase generatiilor viitoare o marturie a evenimentelor importante din viata lor.Ei au gravat,au desenat,au pictat si apoi,la sfarsitul secolului al Primul care a facut o poza a fost inventataorul francez Joseph Niepce in anul 1827. APARATUL DE PROIECTIE Este instrumentul optic care produce imaginea marita a unui obiect real.
TELESCOPUL B Instrumente care dau imagini virtuale MICROSCOPUL Microscopul permite observarea obiectelor prea mici pentru a fi vazute cu ochiul liber. Microscopul este instrumentul optic care mareste obiectele foarte mici. TELESCOPUL Telescopul este instrumental optic folosit pentru marirea obiectelor foarte indepartate. BINOCLUL Binoclul este instrumental optic ce mareste obiectele aflate la mare distanta..
. LUNETA
Definitia lunetei: Luneta este un instrument optic alcatuit din mai multe lentile si prisme dispuse intr-un tub; ea serveste in astronomie, in topografie, in tehnica militara etc. la observarea obiectelor foarte indepartate. La aparitia si perfectionarea lunetei au contribuit multi inventataori ai epocii, mai ales ca instrumentul era deja cunoscut si utilizat, intr-o forma primitiva, in Olanda si Franta. Incepand din secolul al XV-lea, lentilele de sticla, foarte imperfecte, erau folosite in mod curent pentru corectarea defectelor de vedere. Aberatiile puternice si calitatea proasta a sticlei au facut ca abia in primii ani ai secolului al XVII-lea constructorii olandezi sa-si indrepte atentia asupra instrumentelor optice care aveau drept scop marire imaginilor unor obiecte. Luneta este destinată observării obiectelor foarte îndepărtate. De la oricare punct al unui astfel de obiect ajung la noi fascicule practic paralele.
Grosismentul lunetei Fiind vorba de un aparat ce furnizează imagini virtuale ale unor obiecte îndepărtate, luneta se caracterizează prin grosisment. Grosismentul este egal cu produsul dintre distanţa focală a obiectivului şi puterea ocularului. Se poate mări deci grosismentul mărind distanţa focală a obiectivului şi utilizând oculare cât mai convergente. Gl=y`1/foc *fob/y`1 deci Gl= fob/ foc= fob*Poc` Intrucat Poc`=1/ foc Luneta astronomică Este folosita la observarea corpurilor ceresti . Luneta este un sistem afocal . Obiectul fiind foarte indepartat ,razele care ajung in obiectiv sunt practic paralele . Obiectivul formeaza o imagine a obiectului in planul focal imagine al obiectivului care coincide cu focarul obiect al ocularului : tg.α2 ≈y’1/foc iar tg. α 1 ≈ y’1/foc
Avantaje: -Usor de folosit din cauza designului simplu. -Nu necesita ingrijire. -Excelent pentru observatii lunare, planetare sau bi- stelare. -Foarte bun in observatiile terestre. -Corectarea culorilor este buna la design-urile acromatice si excelent in cele apocromatice. -Tubul optic inchis asigura o buna functionare a aparatului, protectie si calitate mai buna a imaginilor. Dezavantaje: -Mai scumpe decat telescoapele reflectoare de tip Newtonian sau Catadioptrice. -Mai greu si lung decat echivalentul cu un reflector. -Nu prea se poate folosi in observatiile obiectelor mai mici si indepartate. -Apar aberatiile cromatice din cauza folosirii lentilelor.
Luneta terestră Sunt lunetele militare, lunete pentru biologi (Ornithologie) şi vânători) binoclu are un sistem de prisme de refracţiei cu focar mai scurt ca luneta, dar oferă o imagine mai largă şi profundă, vizarea fiind făcută cu amândoi ochii. luneta lui Kepler este monoculară are un focar mai scurt dar care realizează o imagine de perspectivă în comapraţie cu luneta astronomică. Istoria lunetei Prima luneta a fost construita in Olanda la inceputul anului 1600, iar in 1610 Galileo Galilei isi construieste una si o foloseste la observatii astronomice. Lunetele au cedat treptat locul in astronomia profesionista telescoapelor reflectoare deoarece oglinzile acestora pot fi fabricate in dimensiuni mult mai mari si sunt mai usor de prelucrat. Cea mai mare luneta din lume a fost instalata in 1897 la observatorul Yerkes (SUA) si are un diametru al obiectivului de 102 cm cu o distanta focala de 19,4 m.
Lunetele folosesc principiul de refractie a luminii - atunci cand lumina trece prin obiectivul lunetei este refractata (indoita) si ajunge intr-un punct numit focar, unde este examinata printr-un "ocular" - o lupa mai sofisticata. La inceputurile lunetelor, problema cea mai mare era aberatia cromatica - un halou colorat in jurul obiectelor vazute prin luneta. Problema este inerenta tuturor obiectivelor de luneta formate dintr-o singura lentila si nu se poate corecta, indiferent de forma lentilei sau tipul sticlei. Dar se poate corecta prin construirea unui obiectiv format din doua lentile, fiecare fabricata dintr-un soi diferit de sticla, o sticla numita flint si cealalalta crown. Obiectivele respective se numesc acromate. Exista si obiective apocromate (foarte scumpe) formate din trei lentile, fiecare din cele trei lentile dintr-o alta sticla. Lunetele sunt foarte performante la observatii planetare deoarece dau imagini cu contrast si calitate ridicata. Dar costul lor este foarte mare si de aceea pentru observatii deep sky un telescop reflector este de preferat, din cauza pretului mai scazut.
Bibliografie Manualul de fizica pentru clasa a IX-a; http://www.e-referate.ro/referate/Luneta2007-05-04.html; http://www.referat.ro/referate/Instrumente_optice_74e68.html; http://images.google.ro