SANGELE REACTIA SANGELUI PLASMA SANGVINA

REACTIA SANGELUI pH definitie pH arterial 7.45 pH venos 7.35 ACIDOZA FIZIOLOGICA Variatii compatibile cu viata 7.1-7.8 pH intracelular acid!! Acumulare de cataboliti

Mentinerea constanta a PH PRODUSI AI METABOLISMULUI- eliberarea de ioni H: Descompunerea proteinelor ce contin fosfor- acid fosforic (acizi fisci eliminati e cale renala) Respiratia aneroba- glucoza acid lactic (acizi organici) Metabolism lipidic- formarea de corpi cetonici (acizi organici) Transport CO2 sub forma de HCO3 (acizi volatili)

Mentinerea constanta a PH Sisteme tampon- intervin intr-o fractiune de secunda Acid slab si sarea lui cu o baza tare- se opune acizilor Baza slaba si sarea ei cu un acid tare- se opune bazelor Plasma eritrocite

Mentinerea constanta a PH H2 CO3/NaHCO3 Proteina acida/proteinat de baza NaH2PO4/Na2HPO4 HHb/Hemoglobinat de baza (KHb) HHbO2/KHbO2 KH2PO4/K2HPO4

Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011

1. Sistemul tampon al hemoglobinei este singurul sistem intracelular care are EFECTE IMEDIATE asupra pH Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011

2. Sistemul tampon al proteinelor- leaga ionii de hidrogen in exces fiecare AA are un pH specific la care gruparea carboxil a eliberat un H+ iar gruparea amino a legat un H+ Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011

3. Acid carbonic-bicarbonat Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011

Mentinerea constanta a PH Biologice Mecanism respirator Rinichi Aparat digestiv Ficat Sistem circulator piele

Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011

VARIATII ale pH Fiziologice - varsta - nastere fat pH redus - prematuri- acidoza - Parcursul zilei - Fazele digestiei - Efort fizic - altitudine

Variatii Patologice- ACIDOZE – severe- pH sub 7 (1) afectarea SNC coma (2) fenomene de insuficienta cardiaca (3) vasodilatatie periferica - ALCALOZE rare METABOLICE- cresterea productiei/pierderea de acizi fisci/organici RESPIRATORII- dezechilibru dintre rata de productie si cea de eliminare a CO2 la nivel pulmonar

PLASMA ANTICOAGULANT- oxalat, citrat de Na/K, heparina LENT RAPID- Centrifugare IMEDIATA Marieb EN, Hoehn K. Human anatomy and physiology, 2013

PLASMA Lichid galbui opalescent Culoare- gaben brun- icter - rosu- hemoliza acuta - incolor- anemii Opalescenta (lipide)- creste fiziologic- ingerare de lipide (lactescenta) - patologic- dereglarea metabolism lipidic Densitate- Vascozitate Presiune coloidosmotica pH

Marieb EN, Hoehn K. Human anatomy and physiology, 2013

Marieb EN, Hoehn K. Human anatomy and physiology, 2013

Marieb EN, Hoehn K. Human anatomy and physiology, 2013

Compozitia plasmei Apa 90% Substante organice 9% - azotate proteice- albumine, globuline, fibrinogen - azotate neproteice- uree, acid uric, creatina, creatinina, aa - neazotate- glucide, lipide , ac lactic, ac oxalic, citric Anorganice 1%- cloruri, fofati, bicarbonati de Na, K, Ca, Mg

Substante azotate neproteice 1. Produsi de catabolism proteic - uree- netoxic -acid uric- metabolizarea acizi nucleici -creatina, creatinina- metab muscular - bilirubina 2. Substante absorbite din tub digestiv- aa circulanti 3. Substante secretate- polipeptide cu rol de hormoni, kinine, angiotensina

Proteine plasmatice HIPERPROTEINEMII- aparente- deshidratare - reale- infectii cronice, plasmocitoame HIPOPROTEINEMII – aparente- ingestie masiva de lichide - reale- aport deficitar - tulburari de digestie si absorbtie - sinteza deficitara - pierderi masive- hemoragii, arsuri, supuratii DISPROTEINEMII-

Proteine plasmatice Sinteza- FICAT!!!! cu exceptia imunglobulinelor si a hormonilor

Proteine plasmatice Roluri 1. MENTINE P coloidosmotica vascozitatea densitatea compozitia volumului sangvin echilibrul acidobazic 2. MEDIERE raspuns imun- Igl si componentele sistemului complement 3.TRANSPORT- ioni metalici- transferina Fe, Cu - hormoni- transcortine - glucoza- glicoproteine - lipide- apolipoproteine - hemoglobina- haptoglobina - hem- hemopexin - vitamine- B12 (α1 globulina) - medicamente- albumina - metaboliti

Proteine plasmatice Roluri 4. INCLUD ENZIME 5. COAGULARE SI FIBRINOLIZA NU sunt captate de catre celule pentru a fi utilizate ca si sursa de energie (nutrienti cu rol metabolic)

Proteine plasmatice- clasificare IMPORTANT pt diagnostic lab: Albumine Serpine (inhibitori plasmatici ai proteazelor) α1 glicoproteina acida (orosomucoid) Proteina C reactiva Haptoglobinele Proteina serica A a amiloidului (SAA) Proteine de faza acuta Transferina Fibronectina Vitronectina Beta-2 microglobulina Sistemul complement Imunglobulinele Albumine α globuline β globuline γ globuline

Fractiuni proteice ALBUMINA 56-60% Ficat Functie nutritiva Functie de transport- metaboliti – bilirubina - hormoni - ioni metalici - medicamente - acizi grasi Presiune coloidosmotica- EDEME

Fractiuni proteice GLOBULINE α1 globuline- 3-5% alfa 1 antitripsina Alfa 1 glicoproteina acida Alfa 1 antichimotripsina eritropoietina proteina transportoare a vit B12

Fractiuni proteice α2 globuline – 6-8% PROTEINA DE LEGARE A TIROXINEI α 2 MACROGLOBULINA- antiproteaza ALFA 2 ANTIPLASMINA ANTITROMBINA III KININOGEN- CERULOPLASMINA- 30-33 mg% - proteina de faza acuta!!!! (reactii inflamatorii) - fixeaza si transporta 8 atomi de Cu !!!BOALA WILSON- degenerescenta hepatolenticulara - feroxidaza - inactiveaza radicalii liberi ai oxigenului HAPTOGLOBINA- fixeaza dimerii de Hb= COMPLEX MACROMOLECULAR !!!! RECICLARE FIER !!! Proteina de faza acuta- creste de 2-4 ori in inflamatie PROTEINA DE LEGARE A TIROXINEI

Fractiuni proteice β GLOBULINE γ GLOBULINE 16-18% HEMOPEXINA- hem- methem-hemopexima methem-hemopexina COMPLEX MACROMOLECULAR (methem albumina) TRANSFERINA- transporta Fe3+ si Cu2+ FIBRONECTINA PLASMINOGEN beta 2 MICROGLOBULINA γ GLOBULINE 16-18% imunoglobuline

INHIBITORI PLASMATICI AI PROTEAZELOR 20% din totalul proteinelor plasmatice SERPINE α1 ANTITRIPSINA α 1 ANTICHIMOTRIPSINA α 2 ANTIPLASMINA ANTITROMBINA III INHIBITORUL PROTEINEI C INHIBITORUL ACTIVARII PLASMINOGENULUI + α 2 MACROGLOBULINA

SERPINE α1 ANTITRIPSINA glicoproteina ficat citokine – macrofage inhiba elastaza, tripsina Creste de 2-4 ori in inflamatii

α 1 ANTICHIMOTRIPSINA Glicoproteina Protejarea suprafetelor mucoase fata de proteaze (bronsic) α 2 ANTIPLASMINA Principalul inhibitor al plasminei Inhiba trombina ANTITROMBINA III Inhiba trombina, factorii IX, X, XI, XII Deficit- risc de tromboza

α 2 MACROGLOBULINA Ficat, macrofage Inhiba enzimele coagularii, plasmina, elastaza

α1 glicoproteina acida (orosomucoid) Ficat Proteina de faza acuta creste de 4 ori in reactiile inflamatorii

Proteina C reactiva Ficat Sinteza este indusa de IL6 VN < 0.1 mg/dl Proces inflamator creste de sute pana la 3000 de ori !!!!detectarea si monitorizarea infectiilor si a inflamatiilor acute si cronice Se leaga de polizaharidul C al pneumococului Glicoproteine din peretele bacterii, fungi, protozoare 1. Activarea complementului 2. Interactiunea cu receptorul Fc al monocitelor si limfocitelor 3. Inhibarea agregarii plachetare 4. proliferarea LT supresoare cu rol in limitarea sintezei de anticorpi

Proteina seric A a amiloidului (SAA) Cresc de cateva sute de ori la cateva ore dupa declansarea reactiei de faza acuta se leaga de lipopolizaharidele din peretele bacteriilor- determina indepartarea lor din circulatie Rol in remodelare si reparare a tesuturilor

PROTEINELE DE FAZA ACUTA Concentratia lor creste cu cel putin 50% (fata de valoarea normala) in reactiile inflamatorii Sintetizate in ficat sub actiunea IL1 eliberata din MACROFAGELE activate in timpul reactiilor inflamatorii Alfa 1 antitripsina CRP Alfa 1 chimotripsina alfa 1 glicoproteina acida PAI-1 haptoglobina AT III ceruloplasmina SAA Procalcitonina- creste de cateva mii de ori in cursul infectiilor bacteriene

Sisteme proteolitice/inhibitori ai proteazelor Complement Kininoformator- rol in eliberarea de kinine - inrerelatii cu sist coagulant si fibrinolitic - vasodilatatie, creste permeabilitatea capilara, edem Coagulare- fibrinolitic

ELEMENTELE FIGURATE SANGVINE ERITROCITELE Celule rosii, anucleate DIAMETRU 7.5 μm - anomalii – macrocite microcite FORMA disc biconcav- Proteine- spectrina- mentine forma biconcava anomalii – poikilocite ( in anemii cu sferocite, ovalocite, drepanocite Durata de viata- 120 de zile hemoliza fiziologica- splina si ficat

Eritrocitele Caracteristici structurale favorabile transportului de gaze: 1. dimensiune mica si forma biconcava- suprafata foarte mare. forma biconcava- optim pentru schimburile de gaze deoarece nici un punct din citoplasma nu se afla la distanta de suprafata 2. eritrocitul contine peste 97% Hb 3. Lipsesc mitocondriile IAR formarea ATP are loc prin prin mecanisme anaerobe- NU CONSUMA OXIGENUL PE CARE IL TRANSPORTA

Eritrocite compozitie 64% apa 34% reziduu uscat 2% proteine, fosfolipide, colesterol, glicoproteine

Eritrocitele Structura- - membrana – strat bilipidic - proteinele membranei – ale citoscheletului cu rol in configurarea hematiei - permeabila pentru Cl- si HCO3 impermeabila pentru H+, K+ impermeabila pentru Na+

Eritrocitele Citoplasma- - nu are mitocondrii, ribozomi, NU poate sa se divida sau sa sintetizeze proteine structurale sau enzime - hemoglobina (34% din masa celulara) (100g hematie prin uscare – pierde 65 g apa si 35g rezidiu uscat ; din care 34 g Hb +1g substante anorganice + enzime) -enzime- methemoglobin reductaza, glutation reductaza, anhidraza carbonica, acetilcolin esteraza – glicoliza anaeroba - enzime antioxidante- SOD

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011

Valori normale femei 4.2–5.4 mil/µl Barbati 4.7–6.1 mil/μl Cresterea numarului de eritrocite peste valorile normale- crescute vascozitatea Scaderea nr de eritrocite- se reduce vascozitatea- creste viteza de curgere Marieb EN, Hoehn K. Human anatomy and physiology, 2013

Variatii Fiziologice CRESTERI - sex - altitudine - efort fizic - emotii - deshidratare Fiziologice- SCADERI Hemodilutie hiperbarsim postdigestiv sugar dupa 6- 12 sapt pana in sapt 20

Variatii Patologice POLIGLOBULII- primare - secundare ANEMII- regenerative- hemoragii - aregenerative- carenta de fier, factori plastici, radiatii