EFECTUL COENZIMEI Q10 FORTE LA PACIENȚII CU ICC AVANSATĂ (CLASELE III ȘI IV NYHA) DE ETIOLOGIE ISCHEMICĂ Dr. Adriana Tatomirescu Dr. chim. Ștefan Manea Centrul Medical Hofimed, București

COENZIMA Q10- GENERALITĂȚI 1957- cercetătorul american Fredrerick Crane a izolat Coenzima Q10 din fracțiunea mitocondrială de inima bovină 1978 - Dr.Mitchell Peter Premiul Nobel pentru contribuția sa la înțelegerea importanței Coenzimei Q10. - face parte din clasa ubiqiunonelor- grup de compuși liposolubili - surse de CoQ10 la om: - biosinteză intracelulară - aport alimentar - CoQ10 este repartizată în limfă și în sânge- pe lipoproteine - cele mai cunoscute roluri: producția de energie și antioxidant

Termenul de CoQ10 grupează 3 stări de oxidare a moleculei: ☻ forma redusă- ubiquinol-10 (CoQ10H2)- singura cu proprietăți antioxidante ☻ forma oxidată- ubiquinona-10 (CoQ10)- cea administrata oral – fără proprietăți antioxidante ☻ forma intermediară, radicalul ubisemiquinona Ubiqiunolul - prezintă similitudini structurale cu vitamina E - antioxidant manifest la nivel mitocondrial- neutralizează radicalii liberi rezultați în cursul metabolismului celular- și la nivel plasmatic- inhibă peroxidarea lipidică a lipoproteinelor de joasa densitate (LDL) cu proprietati aterogene

Interrelații sinergice α-tocoferol/CoQ10 - CoQ10 permite regenerarea vitaminei E (α-tocoferol)- în forma sa activă, plecînd de la radicalul tocoferil - α-tocoferolul inhibă tendința la autooxidare pe care CoQ10- ubiquinol o are

CoQ10 și patologia cardiovasculară 1974- CoQ10 este utilizata in Japonia ca „medicament” in insuficiența cardiacă Tomasetti și colaboratorii –când LDL este supus unui stres oxidativ, primul antioxidant consumat este CoQ10 Studii experimentale: suplimentarea orală cu CoQ10 crește nivelul CoQ10H2 în plasmă și pe lipoproteinele și crește rezistența LDL la peroxidare. Astfel, o dietă bogată în CoQ10 ar putea întârzia fenomenul de ateroscleroză Majoritatea cercetărilor desfășurate în sprijinul suplimentării dietetice cu CoQ10 sunt focalizate pe modelul ICC- stres oxidativ crescutși concentrații tisulare scăzute de CoQ10 corelate cu severitatea ICC

CoQ10 și statinele 1992- Ghirlandaio și colaboratorii :statinele scad cu aprox. 40% nivelul plasmatic al CoQ10 Mecanism: hidroximetilglutaril-CoA reductaza (HMG-CoA reductaza) intervine atât în sinteza colesterolului cât și a CoQ10 endogene. Utilizarea unor inhibitori ai acestei enzime pentru scaderea nivelului crescut de colesterol in sange blochează in acelasi timp, biosinteza de CoQ10

Obiectivele studiului ☻ Urmărirea efectelor suplimentării terapiei standard pentru ICC de cauză ischemică cu 90 mg CoQ10 Forte în ulei de cătină, administrate zilnic, timp de 3 luni, la 15 pacienți cu ICC de clasa III și IV NYHA de etiologie ischemică- grupul A ☻ comparația prin ”metoda perechilor” cu 15 pacienți cu ICC, de clasă funcțională și etiologie similare, tratați standard, fără a primi însă, suplimentar, terapia cu CoQ10 forte- grupul B Terapia standard: - IEC - β-blocant - diuretice de ansă -diuretice antialdosteronice ± digoxin

Criteriile pentru formarea perechilor clasa funcțională NYHA vârsta sexul context clinic și comorbidități cât mai similare

Monitorizare clinică (clasa NYHA) ecocardiografie (DTDVS, FE, funcție diastolică, contractilitate segmente VS) evaluare funcțională (testul de mers 6 minute- test de efort submaximal)

Timpi de evaluare la includerea în studiu (T0) în ultima zi de studiu, la sistarea terapiei suplimentare cu CoQ10 (T1) la 3 luni de la întreruperea tratamentului cu CoQ10 (T2).

Rezultate Grupul A La T1 - 14 (9 bărbați și 5 femei) au trecut în clasa imediat inferioară NYHA - distanța parcursă la testul de efort submaximal de mers 6 minute a crescut în medie cu 122 m - FE a crescut în medie cu 4,64% - DTDVS scade în medie cu 1mm. La T2 -toți cei 14 pacienți își mențin ameliorarea - FE este cu 5,14% mai mare față de T0 Un pacient (6,6%)- ICC clasa funcțională IV NYHA- a avut evoluție nefavorabilă- deces prin moarte subită la 4 luni de la includerea în studiu, evaluarea de la 3 luni fiind nefavorabilă. Trei pacienți (20%) -reinternări pentru agravarea ICC și/sau instabilitate anginoasă, dintre care unul a fost pacientul decedat.

Rezultate Grupul B La T1- 10 pacienți(6 bărbați și 4 femei) au trecut în clasa imediat inferioară NYHA - distanța parcursă la testul de efort submaximal de mers 6 minute a crescut în medie cu 100,72 m - FE a crescut în medie cu 4,7% - DTDVS s-a redus în medie cu 1,7 mm 5 pacienți (33,3%) - evoluție staționară atât la evaluarea T1 Rezultatele obținute la T1 se mențin și la T2 au necesitat reinternarea pentru agravarea ICC și/sau instabilitate anginoasă 5 pacienți (toți cei 5 pacienți cu evoluție staționară).

Structura grupurilor A și B Grup A Grup B Nr.. Pacienți 15 Vârsta 53-80 56-81 Sex F 5 6 M 10 9 Clasa NYHA III 8 IV 7 SCA IMA 3 2 AI BIC stabilă Anevrism VS Vechi (IMvechi) 4 Nou (IMA) 1 Necesar de investigație coronariană Necesar de intervenții de revascularizație miocardică Factori de risc cardiovasculari majori

Rezultate Grup A Grup B Trecere în clasa duncțională inferioară 14 (93,4%) 10(66,6%) Staționari/Agravați 1 (6,6%) decedat 5 (33,33%) Reinternări 3 (20%) Necesar coronarografie 4 (26,4%) Necesar revascularizație 3 (19,8%)

VĂ MULȚUMESC!