FAMILIA SPIROCHETE Dr. Ioana Colosi & Dr. Carmen Costache
structură helicoidală (6-20 μm) flexibili Mobili FAMILIA SPIROCHETE structură helicoidală (6-20 μm) flexibili Mobili endoflagel in spatiu periplasmic “tirbuson” Gram negativ unele nu se colorează în col. Gram (Treponema) importante în patologia umană: genurile Leptospira, Treponema, Borrelia
specii patogene pentru om: Genul Treponema specii patogene pentru om: Treponema pallidum Treponema pertenue Treponema carateum specii comensale: cavitatea bucală în asociere cu anaerobi nesporulaţi (Genul Fusobacterium) → angina fuso-spirilară Plaut-Vincent
T. pallidum - sifilisul (lues); T. carateum - pinta; Genul Treponema T. pallidum - sifilisul (lues); T. carateum - pinta; T. pertenue - pian. Pinta şi pianul boli nevenerice în zone tropicale şi subtropicale.
Sifilisul Boala venerica, specific umana descris în Europa începând cu secolul XV (1490), fiecare naţiune: boală “importată” de la vecinii geografici ex. Englezii o numeau boală franţuzească, francezii “boală italiană”, etc. numele de Syphilis Fracastorius (Syphilis sive Morbus Galicus) folosit de Ovidiu în scrierile sale Transmiterea predominant pe cale sexuală leziuni exudative contact cu mucoasa intactă sau pielea lezată.
Treponema pallidum Sifilisul Căile de contaminare: contact sexual nesexuală transplacentar transfuzii de sânge (foarte rar)
Treponema pallidum Sifilisul congenital
GENUL TREPONEMA
Sifilisul 3 stadii: S.primar (2-10 săptămîni) şancru dur-nedureros se vindecă spontan în 75% din cazuri în aprox. 14 zile. cel mai frecvent localizat la nivelul organelor genitale, anusului cavitatea bucală, se poate întîlnii la aproape orice nivel (ex.sifilisul “inocenţilor”, pe degete la ginecologi sau stomatologi) adenopatie satelită
SIFILIS PRIMAR- SANCRU DUR TREPONEMA SIFILIS PRIMAR- SANCRU DUR
Sifilisul Sifilisul secundar săpt.3-8 - septicemie sifilitică sindrom asemănător cu gripa, se poate vindeca spontan, evoluează cu rush generalizat : puternic contagios rozeole sifilitice (cutanate alopecie arială plăci mucoase decolorate In 15 % din cazuri acesta trece in stadiul 3
Sifilisul Sifilisul terţiar tratament inadecvat sau netratati tuberculi (gome sifilitice) în diverse organe. la nivelul mucoaselor, ficatului, ochilor, articulaţiilor, oaselor, musculaturii, SNC se multiplică fie rămân dormante. Evolutie: rash asimptomatic vindecare spontană SNC: tabes dorsal => instabilitate posturală => genunchi umflaţi (semnul Charcott)
Sifilis tertiar Gome sifilitice
Tratament Penicilină G sau Peniciline retard.
Treponematozele non-venerice endemice zone calde/umede Transmise prin contact direct. Boli: bejel (Treponema pallidum endemicum ) in zona Mediteraneana arida Africa pian (T.pertenue) pinta (T.carateum ) America Centrala si de Sud. Tratament: penicillina
Genul Leptospira Caractere generale: - peste 100 de specii saprofite şi patogene Lungime: 4-9 µm, spire regulate şi fine; Carlige la capete mobile, mişcare „în serpentină”
Leptospiroza Genul Leptospira specii saprofite (L.biflexa) patogene (boala Weil) = L.interrogans 200 serovariante, Importantă: L.icterohemoragie Rezervor animalele (porc, câine, pisică, şobolan) excreta prin urina => ape, nămol, sol Contaminarea umană alimente piele lezată (baie), mucoase,
Variante serologice patogene - depasita- L.icterohemorragiae → b.Weil → şobolan L.gripo-typhosa →febra de nămol→ şoarece L.pomona → b.tinerilor porcari → porcul L.canicola →tifos canin → câinele L.hebdomadis →febra de 7 zile →rozătoare
Genul Leptospira rezervor = animalele prin urina acestora ape şi nămol, alimente piele lezată, mucoase contaminarea umană; determină leptospiroza = antropozoonoză.
Genul Leptospira Transmiterea: - contact direct cu sângele, urina sau organele (rinichi) unui animal infectat - contact direct cu solul/apa contaminate cu leptospire - pătrunderea în organism: prin leziuni superficiale ale pielii, mucoaselor; - contactul: profesional, băi în sezonul cald în bălţi, mlaştini, la pescuit, vânătoare - transmiterea transpacentară posibilă - omul bolnav, care elimină leptospirele prin urină = sursă de infecţie.
Persoanele expuse: Genul Leptospira regiuni mlăştinoase, orezării, mine (umiditatea, temperatura relativ constantă şi prezenţa rozătoarelor favorizează persistenţa în natură a leptospirelor); care lucrează în contact cu animalele (caracter de boală profesională).
Leptospiroza = boala infectioasa acută: febră, cefalee, dureri musculare, afectarea rinichilor, ficatului, sistemului nervos cardiovascular. A fost descrisă prima dată de Adolf Weil în 1886.
Leptospiroza Sindrom febril, icteric, hemoragic, Renal: meningeal. nefropatie cu proteinurie moderata, Urina: hematii proaspete, umbre eritrocitare, leucocite, cilindri hialinici, celule epiteliale renal. ziua 7-10: oligurie/anuria; Posibil: IRA reversibila meningeal.
Leptospirosis Pathogenesis and clinical disease
Leptospiroza Tratament: Profilaxie: Penicilină G, Tetraciclină, Ampicilină. Profilaxie: reguli de protecţia muncii (mănuşi, cizme de cauciuc), NU îmbăieri în apele de lângă crescătorii de animale, clorinarea apei din bazinele de înot.
1.B burdgorferi → boala Lyme Genul Borrelia 1.B burdgorferi → boala Lyme Borrelia burgdorferi sensu lato Borrelia burgdorferi sensu stricto Borrelia afzelii Borrelia garinii 2.B.recurrentis febra recurenta → variabilitate antigenică
Genul Borellia B.burgdorferi -> boala Lyme. Transmiterea la om - prin căpuşe. Simptome asemănătoare cu gripa + leziune cutanată eritem cronic migrator mialgii, artralgii.
Boala Lyme = boala infecţioasă articulară, neurologică şi cardiacă, agent etiologic Borrelia burgdoferi. Vector: căpuşe, Ixodes spp. I.scapularis, I. pacificus I.ricinus - Europa Rezervor - mai multe mamifere, cerbii, caprioarele Boala Lyme: în Europa, America şi Australia.
B. burgdorferi- Repartitie geografica
Boala Lyme - Evoluţie Faza primară: Faza secundară: Faza terţiară: eritem cronic migrator 3 zile - o lună după înţepătura căpuşei Leziunea cutanată dispare în trei săptămâni + febră + dureri articulare şi musculare. Faza secundară: pusee de eritem, manifestări neurologice, cardiace dureri articulare. Durată: de la câteva săptămâni până la câteva luni. Faza terţiară: la mai mulţi ani după înţepătură; dermatită cronică atrofiantă, reumatism cronic al uneia sau mai multor articulaţii atingeri cerebrale.
Boala Lyme Tratament: Penicilină, Amoxicilină, Ceftriaxonă, Tetraciclină, Doxiciclină.
Boala Lyme profilaxie
Boala Lyme Diagnosticul - clinic, cel de laborator - dificil. Diagnostic direct: Produsul patologic: sângele periferic microorganism spiralat (impreganţie argentică) Izolare pe medii complexe (prin cultivare le scade virulenţa) PCR (reacţia de polimerizare în lanţ)
Boala Lyme Diagnostic indirect, serologic: IF indirectă ELISA (IgM, IgG) Western blot (IgM, IgG). ELISA pt depistarea IgM sau IgG pentru Borrelia burgdorferi, confirmat prin test Western blot
Borrelia recurrentis Tratament: - determina febra recurentă - incubaţie 3-10 zile - episoade de febră care durează 3-5 zile , afebrilitate 10 zile apoi din nou febră şi cefalee. - se transmite prin paduchii de corp. Tratament: Penicilină, Eritromicină, Doxiciclină.
Febra recurenta Diagnostic direct Produsul patologic: sângele periferic frotiu Giemsa; inegal spiralat Inoculare la animale ( şobolan intraperitoneal), după 2-4 zile se face frotiu col. Giemsa. Diagnostic serologic: RFC antigenele sunt spirochete din cultură Mulţi dintre cei infectaţi cu borrelii au VDRL pozitiv !
Genul Borellia 3. Borrelia vincenti borrelie comensală, implicată in gingivostomatită = angina Vincent sau fusospirilară borrelia este asociată cu o bacterie numită fusobacterium