Alimentația sugarului și copilului sănătos

Alimentația sugarului și copilului sănătos
Conf. Dr. E. Cîrdei

Nevoile nutritive ale sugarului
Rația dietetică recomandată reprezintă rația dietetică suficientă energetic și în principii nutritive la nivelul unei populații sănătoase La sugar ea ține cont de compoziția în factori nutritivi a laptelui matern

Aportul caloric la sugar este reprezentat în tabelul următor, conform FAO și OMS Din necesarul zilnic de calorii 55 kcal/kgc/zi = nevoi bazale 35 kcal/kgc/zi = nevoi de creștere 10-27 kcal/kgc/zi = necesar activității Vârstă Kcal/kgc/zi 0-3 luni 120 3-5 luni 116 6-8 luni 110 9-12 luni 105

Surse de calorii: Lipide: 30-55% din totalul de calorii Hidrocarbonate: 35-65% Proteine: 7-16% Nevoile de calorii cresc cu vârsta, în paralel cu greutatea și talia, însă raportate la unitatea ponderală, necesarul caloric înregistrează un declin timpuriu începând cu a 3-a lună de viață

Necesar de apă este crescut la sugar deoarece conținutul în apă al organismului este mare (75%), turnover-ul apei este crescut, termoreglarea și eliminarea reziduurilor metabolice se realizează cu un volum crescut de apă Necesarul zilnic de apă la sugar este evaluat la 1,5 ml pentru fiecare calorie 0-6 luni: 180 ml/kgc/zi 6-12 luni: ml/kgc/zi Un aport corespunzător de lapte (mai ales natural) asigură nevoia de lichide: 100 ml lapte = 67 kcal = 90 ml apă + 5 ml apă endogenă Aportul de lichide trebuie să țină cont de variațiile termice ale mediului ambiant și regimul de activitate

Aportul de proteine asigură constituenții de bază ai organismului în procesul de creștere și dezvoltare Laptele uman conține 1,1-1,2% proteine Necesarul proteic: Sub 6 luni: 1,8-2 g/kgc/zi pentru sugarii alimentați natural, 2-2,5 g/kgc/zi pentru sugarii alimentați cu formule de lapte Peste 6 luni: 1,5-2 g/kgc/zi Rația proteică zilnică pentru prematuri trebuie să asigure 10-15% din aportul caloric total, necesarul fiind de 3,6-4 g/kgc/zi.

Din punct de vedere calitativ, sugarul are nevoie de proteina cu valoare biologică înaltă = un conținut crescut de aminoacizi esențiali Biosinteza proteinelor specifice depinde de prezența tuturor aminoacizilior esențiali, în mod simultan și în cantități adecvate nevoilor metabolice Cantitatea insuficientă a unui aminoacid esențial reprezintă un factor limitant (=lizină, cisteină, triptofan) în utilizarea celorlalți aminoacizi Valoarea biologică a proteinelor depinde și de echilibrul dintre aminoacizii esențiali și cei totali (minim 37%) Cazeina, zerul și oul sunt considerate surse ideale de proteine, deoarece conțin toți aminoaciziii esențiali

Pentru utilizarea optimă în scop plastic a proteinelor din dietă este necesar ca la 1 g de prot. să se asigure kcal Privarea proteică la sugar determină oprirea creșterii (MPC) cu afectarea SNC Comunitatea Europeană recomandă un minim proteic de 1,8g/100Kcal pentru sugarul alimentat cu lapte de vacă, un aport proteic de 2,25g/100Kcal dacă sursa de proteine este din soiași 2,25g/100Kcal dacă sursa este reprezentată de hidrolizate proteice

Aportul de lipide reprezintă o sursă principală de energie(9,3Kcal/g), facilitează absorbția vitaminelor liposolubile, are rol plastic, în imunitate ca precursori ai eicosanoidelor, reglatori ai metabolismului colesterolului, rol în dezvoltarea retinei și creierului , exercită un efect antiinflamator prin inhibarea citokinelor de către acizii grași omega-3. Nevoi de lipide la copil Vârsta Lipide g/kgc/zi Aport energetic 0-3 luni 5-6 40 % 4-6 luni 4,5-5 6 luni-1 an 1-3 ani 3,5 3-7 ani 30 % 7-15 ani 25-30 %

Aportul de hidrați de carbon, reprezintă o sursă importantă de energie, este necesar în sinteza unor componente a țesutului conjunctiv, rol în sinteza unor componente ale glicoproteinelor de membrană a SNC, pot fi transformate în grăsimi Glucoza este indispensabilă pentru funcțiile celulare fiind principala sursă de energie pentru creier și unica sursă de energie pentru hematie și medulosuprarenală. Necesarul de hidrați de carbon pentru sugar este de g/kgc/zi (40-55 % din aportul caloric total) Fibrele (hemiceluloza, celuloza, pectina) deși nu se pot digera, ele sunt hidrați de carbon care realizează consistența scaunelor și participă astfel la reglarea tranzitului intestinal, absorb apa, toxinele, mineralele și unii acizi organici, fiind necesare în alimentația diversificată a sugarului după 6 luni.

Aportul de minerale Principalele elemente minerale indispensabile organismului sunt: Na, K, Cl, alături de Ca, P, Mg, Fe, Zn, Cu Au rol plastic („factori accesori de creștere”) și participă la desfășurarea proceselor vitale SODIUL, are rol în menținerea presiunii osmotice, a echilibrului hidroelectrolitic și acidobazic, participă la reglarea excitabilității neuromusculare Valorile normale serice sunt între mEq/l, aportul zilnic normal la sugar fiind 6-8 mEq Na/l CLORUL, este principalul anion prezent în ser ( mEq/l) și urmează o evoluție paralelă cu cea a Na. Aportul zilnic recomandat este de 0,5g la un aport mediu de 8-9g de NaCl/zi.

Aportul de minerale POTASIUL, este principalul cation intracelular, are rol în creșterea organismului, participă la realizarea impulsului nervos și menținerea excitabilității musculaturii cardiace. Valori serice normale 4,5-5,5 mEq/l, aportul mediu necesar fiind 1-2 g/zi sau 1,5-2 Eq/kg/zi. CALCIUL: principalul element mineral al osului, are rol în contracția musculară, în coagularea sângelui și în activarea unor enzime proteolitice și lipolitice. În sânge se găsește sub formă legată de proteine (9-11mg/dl) și sub formă ionizată (4,5mg/dl). RDR este de mg/zi , raportul Ca/P optim este 2:1. Deficitul de Ca este mai frecvent la sugar și copilul în creștere, fiind asociat cu deficit de vit. D și Mg.

Aportul de minerale FOSFORUL, este constituent principal -alături de Ca- al scheletului, participă la formarea fosfolipidelor serice, a unor esteri organici sau anorganici. Nivelul seric normal este de 4-7 mg%. RDR este de mg/zi. Aportul mare de fosfor din laptele de vacă favorizează apariția tetaniei la nou-născut. Formulele de lapte pentru sugari propun un raport Ca/P de 1,8-2 / 1.

Oligoelementele FIERUL, este constituentul principal al Hb si mioglobinei, participă la sinteza unor coenzime peroxidaze și catalaze lizozomale din macrofage. În sânge este legat de transferină și depozitat în ficat și splină sub formă de feritină. Fierul este prezent în cantitate mică în laptele uman (0,5mg/l) ca și în laptele de vacă (0,1mg/l), însă o biodisponibilitate mai mare în laptele uman. De aceea sugarii născuți la termen alimentați la sân nu fac anemie în primele 6 luni de viață. Preparatele adaptate de lapte au un surplus de fier de cca 12mg/l. Profilaxia anemiei feriprive se va începe mai precoce la prematur (6săpt-2luni) și la 5-6luni la sugarul eutrofic, cantitatea de fier fiind de2mg/kgc/zi la sugarul născut prematur și 0,5-1mg/kgc/zi la sugarul eutrofic. RDR pentru fier este de 6mg/zi în primele 5 luni și 100mg/zi până la 1 an.

IODUL, este absolut necesar sintezei hormonilor tiroidieni. Apa este o sursă insuficientă de iod, existând zone „gușogene”, fiind necesară suplimentarea dietei cu sare iodată. Prematurul necesită suplimentare cu 30-40μg/kgc/zi, iar nou-născutul la termen 10 μg/kgc/zi, formulele de lapte trebuind să conțină cel puțin μg/dl, putând ajunge la μg/dl. Sursele principale de iod sunt alimentele, în special animale marine care pot asigura până la 3000 μg/kg, comparativ cu peștii de apă dulce care asigură μk/kg.

MAGNEZIUL, este un important cation intracelular. Are rol de cofactor enzimatic la nivel mitocondrial și în menținerea excitabilității neuromusculare alături de calciu. Necesarul zilnic este de 60mg/zi la sugar. Hipomagneziemia este de regulă asociată hipocalcemiei în unele forme de tetanie. ZINCUL, este un micronutrient prezent la nivel hepatic și în structura unor enzime lizozomale. Deficitul de Zn este corelat cu tulburări epiteliale care merg până la acrodermatită enteropatică, laptele uman conținând suficient Mg pentru a preveni o astfel de boală. Necesarul zilnic de Zn este de 0,30-0,40 mg/kgc/zi sau cca 2mg/zi, cantitate pe care o primește un sugar alimentat natural. Formulele de lapte de star conțin circa 300 μg/100ml, iar cele de continuare 350 μg/100ml.

CUPRUL, este prezent în ficat, prematurii având un deficit în primele 6 luni, ceea ce impune suplimentarea dietei. Cantitatea de cupru este cantitate mică în laptele uman, cât și în laptele de vacă, însă o biodisponibilitate mai mare în laptele matern. Formulele de lapte start sunt îmbogățite în cupru, ceea ce crește potențialul de oxidare a acizilor grași. Situații care predispun la deficit de oligoelemente: Aport și biodisponibilitate inadecvată: MPC, regim vegetarian, diete sintetice, preparate comerciale cu înlocuitori de carne. Malabsorbție: celiachie și alte enteropatii, insuficiență pancreatică, aclorhidira, rezecții intestinale. Creșterea pierderilor: arsuri, DZ, terapie diuretică, proteinurie, boli hepatice, terapie cu agenți chelatori, sângerări cronice, dializă, transpirații excesive, dermatită exfoliativă Alimentația parenterală totală.

Vitaminele liposolubile Vitamina A, are rol în formarea rodopsinei, creșterea oaselor și dinților, troficitatea mucoaselor. RDR este de 2000 ui/zi la sugar, egală cu 300 ui/kgc/zi. Hipovitaminoza A se manifestă prin semne de HIC, hipersecreție de LCR la nivelul plexurilor coroide. Hipervitaminoza A produce scăderea acuității vizuale la întuneric sau cecitate. Vitamina D, are rol în metabolismul fosfocalcic, tonus muscular și apărarea antiinfecțioasă. RDR este de 7 μg/zi. Profilaxia rahitismului se face cu ui/zi până la vărsta de un an, ulterior în anotimpul rece anual.

Vitaminele liposolubile Vitamina E = tocoferolul, are efect antioxidant protejând organismul, inhibă agregarea plachetară, stabilizează membrana lizozomală, participă la reglarea sintezei proteinelor. RDR este de 3 mg/zi în primele 6 luni și 4 mg/zi până la 1 an. La prematuri, deficitul de vitamina E poate produce anemie hemolitică, de aceea este necesară suplimentarea orală cu mg/zi. Vitamina K, este necesară formării protrombinei și a altor factori ai coagulării La nou-născut se administrează 0,5-1 mg iv vit. K, pentru prevenirea b. Hemoragice Hipovitaminoza K poate apare în: sdr. de malabsorbție, antibioterapie orală prelungită, interferența unor medicamente cu vit. K

Vitaminele hidrosolubile Complexul vitaminelor B: vit. B1(tiamina), vit. B2 (riboflavina), vit. B3 (niacina, vit. PP), vit. B6 (piridoxina), vit. B9 (Ac. Folic), vit. B12(cobalamina) Vitamina B1 are un rol important în fiziologia sistemului nervos. Nevoile zilnice sunt evaluate la 0,03mg/kg, iar RDR este de 0,3 mg/zi la 0-6 luni și 0,5 mg/zi la 6-12 luni. Deficitul de vit. B1 este cunoscut sub numele de beri-beri și este foarte rar întâlnit la sugar. Vitamina B2. RDR este de 0,5 mg/zi la 0-6 luni și 0,6 mg/zi la 6-12 luni. Deficitul de B2 se manifestă prin cheilită, stomatită angulară, dermatită seboreică, vascularizație corneană. Vitamina B6 are roluri în metabolismul celulei nervoase, sinteza Hb, procesele imunitare. RDR 0,3 mg/zi la 0-6 luni și 0,4 mg/zi la 6-12 luni. Semnele clinice ale deficitului sunt nespecifice: iritabilitatea, oboseală, anemie, leziuni cutaneo-mucoase.

Vitaminele hidrosolubile Vitamina PP (vit. B3, niacină) se găsește în carne, legume verzi, grâu. Porumbul conține o formă de niacină, denumită niacitină care nu este absorbabilă. Necesarul este raportat la cantitatea de calorii: 6,6mg/1000kcal Deficiența de niacină induce pelagra(veziculație, eritem, urlcerații, diaree cronică, halucinații, delic, comă). Acidul folic (vit. B9) are ca surse: frunze verzi, cereale, nuci, ficat. Deficiența se manifestă prin anemie megaloblastică, ce necesită 10-20mg/zi timp de 2 săptămâni pentru corecție, la sugar. Vitamina B12 (cobalamină) se întâlnește în ficat, carne, lactate, brânzeturi, ouă. Necesarul zilnic este de 0,3μg. Absorbția din alimentație (1-3μg) este dependentă de factorul intrinsec secretat de celulele parietale gastrice. La sugar, deficitul se întâlnește rar, în cazul alimentației la sân când mama are un regim aproape exclusiv vegetarian.

Vitaminele hidrosolubile Vitamina C (ac. ascorbic), este un puternic agent reducător, depozitul din organism fiind estimat la 1,5g. Necesarul de vit. C este de 20-30mg/zi, cantitate prezentă în 50g suc de fructe, ½ portocală, o tomatâ de 30-40g. Deficiența se manifestă prin scorbut, la sugar în urma alimentației la sân când mama are o carență severă sau când sugarul este alimentat aproape exclusiv cu lapte de vacă după 8-12 luni de viață. Manifestări clinice ale scorbutului: inapetență, diaree, hipotonie până la aspect pseudoparalitic, semne osoase ca în rahitismul carențial sever, tumefacții la nivelul mucoaselor cu sângerări, hiperemie, sdr. Hemoragipar cutaneo-mucos, scăderea rezistenței la infecții. Tratamentul se face prin administrare de 100mg/zi de vit. C, în 4 prize, cu evoluție spectaculoasă spre vindecare. Administrarea de vit. C pe cale iv în doze mari poate produce hemolize mortale la pacienții cu deficit de G6PD.

Alimentația sugarului și copilului sănătos

Παρόμοιες παρουσιάσεις

Παρουσίαση με θέμα: "Alimentația sugarului și copilului sănătos"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

Παρόμοιες παρουσιάσεις

Σχετικά με το έργο

Σχόλια

Είσοδος

Σύνδεση μέσω των κοινωνικών δικτύων:

Alimentația sugarului și copilului sănătos

Παρόμοιες παρουσιάσεις

Παρουσίαση με θέμα: "Alimentația sugarului și copilului sănătos"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

Παρόμοιες παρουσιάσεις

Σχετικά με το έργο

Σχόλια