MICRONUTRIENŢII: VITAMINELE ŞI SĂRURILE MINERALE

Παρουσίαση με θέμα: "MICRONUTRIENŢII: VITAMINELE ŞI SĂRURILE MINERALE"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 MICRONUTRIENŢII: VITAMINELE ŞI SĂRURILE MINERALE

2 Tabla de materii Vitaminele Sărurile minerale
Definiţie. Caracteristici generale ale vitaminelor. Vitaminele liposolubile: roluri, caracteristici, surse alimentare Vitaminele hidrosolubile: roluri, caracteristici, surse alimentare Sărurile minerale Clasificare. Rolurile în organism Calciul Fosforul Magneziul Sodiul Potasiul Clorul Fierul

3 1.VITAMINELE Definiţie Vitaminele sunt substanţe organice, cu greutate moleculară mică, active în doze reduse, fără valoare energetică intrinsecă, care ajung în organism prin aport exogen, biosinteza endogenă a unora fiind insuficientă pentru a asigura promovarea creşterii, menţinerea vieţii şi a capacităţii de reproducere.

4 Clasificarea vitaminelor în funcţie de solubilitate:
vitamine hidrosolubile (grupul B şi vitamina C) Vitaminele B: Tiamina (B1), Riboflavina (B2), Niacina (B3- PP), Acidul Folic, Vitamina B6 (Piridoxina), Vitamina B12, Biotina, Acidul pantotenic vitamine liposolubile (A,D,E,K)

5 Caracteristicile de bază ale vitaminelor liposolubile
solubile în grăsimi şi solvenţii acestora sursa alimentară de bază o reprezintă alimentele grase sunt absorbite din tubul digestiv în prezenţa bilei, în limfă şi circulă în curentul sanguin legate de cărăuşi proteici

6 Caracteristicile de bază ale vitaminelor liposolubile
sunt depozitate în lipidele tisulare, mai ales la nivel hepatic surplusul de aport ridică riscul hipervitaminozei, cu manifestări toxice datorate tezaurizării excesive deficitul de aport duce la folosirea iniţială a rezervelor depozitate, iar semnele hipovitaminozei apar tardiv au acţiune asemănătoare hormonilor, participând la procesele anabolice din organism

7 Caracteristicile de bază ale vitaminelor hidrosolubile
sunt solubile în apă, pierzându-se uşor din alimente prin spălare excesivă sau prin menţinere îndelungată în apă, iar în organismul uman prin transpiraţii patologice, deosebit de abundente şi repetate sunt absorbite uşor din tubul digestiv în prezenţa acidului clorhidric din sucul gastric, direct în sânge unde circulă liber, nelegate în mod obişnuit nu suferă tezaurizare semnificativă în organism, excesul fiind preluat de lichidele extracelulare, transportat pe cale sanguină şi eliminat prin urină. Semnele hipovitaminozei apar rapid catalizează procesele care eliberează energia din proteine, glucide şi din lipide, fiind cofermenţi ai enzimelor.

8 Vitamina A(axeroftol)
Retinol in regnul animal Caroteni in regnul vegetal

9 Vitamina A : roluri facilitează vederea crepusculară, intrând în constituţia pigmenţilor retinieni (rodopsinei); indispensabilă pentru funcţionalitatea ţesuturilor epiteliale (cornee, piele, mucoasă respiratorie, digestivă) rol trofic tegumentar şi muscular, rol în creştere: proteinogeneză, osteogeneză, odontogeneză rol în reproducere rol anticanceros rol antioxidant

10 Vitamina A : caracteristici
sensibilă la lumină şi la căldură, aer Carenţa : hemeralopie (orbul găinilor), xeroftalmia (uscarea şi îngroşarea corneei), hipercheratoză foliculară, tulburări de creştere, osificare Excesul : ← suplimente vitaminice sugari, copii: pierderea apetitului, stagnare în greutate, prurit femei gravide : malformaţii adulţi : cefalee, greaţă, vărsături, dureri osoase, musculare, amenoree, căderea părului

11 Vitamina A : surse alimentare
Retinol: ficat, lapte integral, smântână, unt, gălbenuş de ou. Caroteni: morcovi, roşii, caise, pepeni Raţia : - copii 2000 – 4000UI - adulţi UI - gravide 6000 UI 1UI = 0,3μg retinol 0,6 μg βcaroteni

12 Vitamina D : calciferol
D2 – ergocalciferol  UV ergosterol din vegetale (ciuperci, drojdii) D3 – colecalciferol 7-dehidrocst (piele) cst (intestin subţire )

13 Vitamina D: roluri favorizează absorbţia digestivă a Ca şi P şi reabsorbţia tubulară a Ca  mineralizarea osoasă (antirahitică, anti osteomalacie) troficitatea musculară protecţie faţă de agenţii infecţioşi

14 Vitamina D: caracteristici
-sensibilă la lumină şi stabilă la căldură-necesar crescut la copii Carenţa : copii – rahitism adult – osteomalacie vârstnici – osteoporoză Excesul : - hipercalcemie, hipercalciurie, depuneri de Ca la nivel renal (litiază) sau al vaselor mari (stenoză aortică), -cefalee, tulburări digestive, poliurie, polidipsie

15 Vitamina D: surse alimentare
Ulei din ficat de peşte, ton, sardină, somon, unt, gălbenuş de ou, lapte gras, frişcă fortificarea alimentelor (lapte, margarină) Raţia : (UI) - sugari, copii < 7 ani : 400 - copii > 7 ani : 100 – 200 - adulţi : 100 - femei gravide : 600 Femei care alăptează: 600 – 800

16 Vitamina E ( tocoferol): roluri
menţine structura şi funcţionalitatea organelor de reproducere (vit. antisterilitate) asigură troficitatea : sist. muscular (rol antidistrofic), neuronilor şi vaselor capilare scade oncogenitatea unor subst, chimice creşte imunitatea organismului prin protejarea leucocitelor rol antioxidant la nivel celular (protejează ac. graşi, vit. A)

17 Vitamina E : caracteristici
- sensibilă la căldură, aer şi mediu alcalin -stabilă în mediu acid. Carenţa : ← bl. asoc. cu malabsorbţia grăsimilor tulburări în păstrarea sarcinii, în ovogeneza/spermatogeneză leziuni degenerative ale fibrelor musculare anemie macrocitară leziuni tegumentare

18 Viatmina E : surse alimentare
- alimente vegetale (surse principale ): Gr. VII - uleiuri vegetale din germeni de cereale, Gr. V- pâine neagră, fasole, mazăre, Gr. IV - fructe cu coajă tare (alune, nuci, migdale) legume verzi (varză, salată), - alimente animale (surse secundare) : unt, ficat, gălbenuş de ou, brânză grasă Raţia : 10 – 30 mg / zi

19 Vitamina K K1 - fitochinona (plante verzi)
K2 - farnochinona (flora intestinală) K3 – menadiona (produs farmaceutic)

20 Vitamina K: roluri contribuie la sinteza hepatică a unor factori de coagulare (vitamina antihemoragică) : II – protrombina; VII – proconvertina; IX – Christmas; X – Stuart - Power

21 Vitamina K: caracteristici
stabilă la căldură instabilă la lumină şi aer Carenţă : nou-născut – vit. K străbate greu bariera fetoplacentară + lipsa florei intestinale după naştere aport alimentar  alterarea florei intestinale tulburări de absorbţie stări patologice : obstrucţie biliară, sd. de malabsorbţie

22 Vitamina K: surse alimentare
- surse principale : legume verzi (salată, spanac, lobodă, urzici, ceapa verde) - surse secundare: ficat, gălbenuş de ou, carne, brânzeturi Raţia : 2 mg / zi

23 VITAMINA B1 (tiamina) Roluri
metabolismului glucidic (oxidare) şi al cetoacizilor transmiterea influxului nervos integritatea morfofuncţională a sist. nervos

24 Caracteristici - sensibilă la căldură, mediu alcalin
Carenţa : - alimente rafinate : orez decorticat, zahăr, făină albă, lapte praf) - consum  de ceai (factori antitiaminici -polifenoli) - consum de produse marine crude ( conţin tiaminază) - alcoolismul cronic. - stări patologice : infecţii cronice , b. digestive

25 Clinic : iniţial tonusului nervos periferic (iritabilitate, oboseală, nevralgii, crampe musculare, manif digestive) stadii avansate – boala beri-beri : polinevrită + tulburări cardiovasculare la etilici + manifestări neuro-psihice (encefalopatia Wernicke şi sd.Korsakoff)

26 Hipovitaminoza B1 Bl. Beri-beri: forma uscată: predomină manifestările neuropatiei periferice – parestezii ale membrelor inferioare, dureri musculare, exagerarea şi ulterior abolirea reflexelor osteotendinoase, slăbiciune musculară, în faze terminale paralizia membrelor şi atrofie musculară. Forma umedă de beri-beri: (edematoasă): predomină simptomatologia cardiovasculară: dureri precordiale, palpitaţii, edeme (initial la membrele inferioare), cianoză, scăderea TA La etilici: →encefalopatia Wernicke (confuzie, ataxie, oftalmoplegie) → sdr. Korsakoff (amnezie retrogradă, confabulaţie, reducerea capacităţii de memorare) sugarii ← alimentaţia lacto-făinoasă prelungită şi nediversificată → anorexie, vărsături, paloare, anxietate, edeme, convulsii

27 Surse alimentare drojdia de bere, germenii cerealelor, fasole şi mazăre uscată, carne de porc, viscere (ficat, inimă). Fortificarea produselor cerealiere, a laptelui praf şi a produselor zaharoase cu tiamina Raţia (OMS):0,6 mg / 1000 Kcal

28 Vitamina PP (B3) Niacina
Roluri reacţii oxido-reducere  eliberarea energiei din moleculele de G, P, L şi alcool etilic (rol antipelagros)

29 Vitamina PP (B3) Niacina
Caracteristici: Prezintă stabilitate. Sinteză endogenă din TRP în prezenţa vit. B2 şi B6 Carenţa: pelagră (3D)-dermatită, diaree, demenţa

30 Vitamina PP (B3) Niacina
Surse alimentare: Drojdie, ficat, carne, peşte, lapte, cereale (excepţie porumbul!) Fortificarea cu niacină a făinii, fulgilor de cereale, a pastelor făinoase şi a biscuiţilor Endogenă: sinteza niacinei din triptofan în prezenţa vitaminelor B2 şi B6 (60 mg TRP→1 mg PP) Raţia : 5 mg /1000 kcal (OMS: 6,6 echiv./1000 kcal).

31 Vitamina B12 Ciancobalamina
Roluri Hematopoeză troficitate neuronală troficitatea mucoasei tubului digestiv sinteza ADN, ARN.

32 Caracteristici Carenţa : - risc major de carenţă la vegetarieni.
anemie megaloblastică + leucopenie +trombocitopenie

33 Fortificarea fulgilor de cereale cu B12!!!! Raţia : adulţi 2 μg / zi
Surse alimentare: Numai în alimente de origine animală !!!! (Ficat, carne, lapte, ouă, peşte, crustacee). Fortificarea fulgilor de cereale cu B12!!!! Raţia : adulţi 2 μg / zi copii 0,5 -1,5 μg/ zi femei gravide–3 μg/zi

34 Vitamina C (acidul ascorbic)
Roluri - respiraţia celulară (agent reducător biologic), antioxidant - formarea colagenului - antiinfecţios, antitoxic - creşte HDL-colesterolul. - creşte abs. Fe (din vegetale) - integritatea osului şi dinţilor - oboseala şi stressul.

35 Caracteristici Sensibilă la căldură, mediu alcalin, oxigen, lumină, metale (Cu, Fe). Carenţa : anemie, tulburări de cicatrizare, mineralizarea scheletului, astenie, scăderea capacităţii de apărare faţă de infecţii; scorbut

36 Surse alimentare: Fructe şi legume crude Raţia : 25 mg / 1000 Kcal

37 SĂRURILE MINERALE Clasificare:
Macroelementele (Na, K, Ca, Mg, P) – se găsesc în cantităţi mari în organism Microelementele sau oligoelementele (Fe, Zn, I, Se, Mn, Cu, Cr, Mo) – se găsesc în cantităţi reduse

38 Principalele roluri ale bioelementelor în organism:
rol plastic, intrând în structura tuturor celulelor, ţesuturilor şi a lichidelor interstiţiale reglează balanţa hidrică a organismului, prin menţinerea echilibrului dintre apa intracelulară şi cea extracelulară menţin presiunea coloid-osmotică şi echilibrul acido-bazic reglează permeabilitatea membranelor celulare, intervenind în procesele de transport transmembranar modulează activitatea enzimelor, hormonilor şi a vitaminelor, participând astfel la multiple reacţii biochimice, anabolice şi catabolice. Unele săruri minerale intră în structura unor enzime intervin în contracţia musculară şi în reactivitatea sistemului nervos

39 CALCIU ponderea cea mai mare în organism – 1100 – 1500 g
- 99% în oase şi dinţi ( + P – rol plastic) - 1% în ţesuturi moi (roluri biologice)

40 Roluri în organism : plastic – intră în structura oaselor şi dinţilor
intervine în coagularea sângelui activează enzime : tripsina, labfermentul, FA, colinesteraza activează factorul intrinsec Castle   absorbţia vit. B12 în intestin contracţia musculară reglarea permeabilităţii capilare efecte simpaticomimetice (antagonic K – acţ. parasimpaticomimetică)  excitabilitatea neuromusculară (+ Mg)

41 Calcemia este reglată de :
parathormon şi vit. D - calcemia calcitonina - care calcemia

42 Absorbţia Ca la nivelul duodenului şi jejunului sub influenţa
factori favorizanţi ai absorbţiei: aciditatea gastrică normală, vit. D, lactoza, acidul lactic, acidul citric, aminoacizi, săruri biliare  factori care utiliz. digestiv P (raport Ca/P subunitar), acid oxalic, acid fitic, exces de grăsimi, hipoaciditate gastrică

43 Carenţa de calciu lipsa aportului– gr. I   lipsa Ca + lipsa factorilor care favorizează absorbţia intestinală (lactoza)  absorbţiei : boli (pancreatita cr., duodenita cr., lambliază) deficitul de lactoză, carenţa vit D exces alimentar de oxalaţi, fitaţi şi fosfaţi excreţie urinară - nefropatii, acidoza metabolică nevoi  - sarcină şi alăptare

44 Carenţa de calciu deficitul de vit. D – prin  aport 
 absorbţie intestinală  boli grave hepato-renale (deficit de formare a metaboliţilor activi ai vit D)  secreţiei de parathormon – hipoparatiroidism, alcoolism (hipoMg), diaree cronică   absorbţia digestivă şi renală a Ca

45 Consecinţe : modificări în structura şi funcţionalitatea tisulară excitabilitatea neuromusculară permeabilitatea membranelor celulare Spt: spasmofilie, tetanie şi convulsii la copii + tahicardie, astenie, cefalee, lipotimie, insomnii, capacităţii de concentrare

46 Excesul de Ca : hipervitaminoze D (mobilizarea Ca din oase cu
osteoliză) hipersecreţie de parathormon -  resorbţia Ca din ţesut osos, intestin, filtrat glomerular la bolnavii ulceroşi (lapte + alcalinizante cu Ca) – hipercalcemie tranzitorie

47 Surse alimentare Gr. I – lapte şi produse lactate – cant.  de Ca + factori favorizanţi ai absorbţiei Conserve din peşte în sos tomat Raţia zilnică : - adult : mg/ zi

48 FIERUL - în organismul adultului 4 – 5 g din care :
65% - fierul hemic din Hb, mioglobină şi feroenzime Restul (35%) – fierul nehemic din feritină, transferină, hemosiderină Feritina şi hemosiderina: forme de depozit ale Fe din ficat, splină, măduva osoasă Transferina– formă de transport a Fe

49 Roluri intră în structura Hb, mioglobinei, enzime implicate în respiraţia celulară rol trofic pentru tegument şi mucoase contribuie la secreţia gastrică  rezistenţa la infecţii asigură o funcţionalitate hepatică normală

50 forma Fe - bivalentă mai absorbabilă decât cea trivalentă
Absorbţia fierului : la nivelul duodenului şi jejunului CUD % (adult)  20% (copii, femei gravide, carenţaţi) CUD este favorizat de : forma Fe - bivalentă mai absorbabilă decât cea trivalentă pH-ul normal al sucului gastric vitamina C : reduce Fe trivalent  bivalent CUD este  : hipoclorhidrie rezecţie gastrică acid oxalic acid fitic taninuri fosfaţi  grăsimi celuloză

51 Raţia zilnică : se absoarbe numai 10% din Fe ingerat nevoia organismului este de 10 ori mai mare decât nevoia reală copii mg/zi adulţi : - bărbaţi mg - femei mg  20 – 40 mg în ultimul trimestru de sarcină

52 Carenţa de Fe: aport alimentar  : alimente rafinate, sărace în Fe
 necesarului fiziologic : sugari, copii, femei în perioada fertilă pierderi de sânge : fiziologice / patologice boli : malabsorbţie, pierderea transferinei în sd. nefrotic, hemoliza vasculară cu hemoglobinurie Clinic : anemie feriprivă microcitară – tegumente şi mucoase palide ,  rezistenţei organismului la agresiuni Grupuri populaţionale cu risc : copii, adolescenţi, femei în perioada fertilă, vârstnici, persoane infestate parazitar.

53 Excesul de Fe (supraîncărcarea organismului): - rară, prin
absorbţia excesivă a Fe: în ciroză, insuficienţă pancreatică, etilism cronic  aport excesiv de Fe: transfuzii masive, terapie cu Fe Clinic : hemosideroză = supraîncărcarea cu Fe fără leziuni tisulare hemocromatoză = supraîncărcarea cu Fe cu leziuni tisulare

54 Surse alimentare de Fe:
carnea roşie, viscerele, mezelurile, peştele, gălbenuşul de ou legume verzi, soia, caise, curmale, stafide, prune uscate, nuci, alune, migdale cerealiere (pâine neagră)– Fe cu absorbţie  ! laptele şi produsele lactate sunt alimente sărace în fier care favorizează instalarea anemiei feriprive !! spanacul – Fe în cantitate şi absorbţie  - valenţele alcaline ale laptelui inhibă absorbţia Fe