Fiziologia alimentatiei

Παρουσίαση με θέμα: "Fiziologia alimentatiei"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 Fiziologia alimentatiei

2 Fiziologia alimentatiei
factorii nutritivi ai alimentelor = combinaţii complexe necesită transformare în elemente simple, uşor asimilabile -digestia - la nivelul tubului digestiv cavitatea bucală masticaţia→zdrobirea, îmbibarea alimentelor cu salivă amilza salivară→descompunerea amidonului →dextrină, maltoză lipaza linguală→hidroliza lipidelor

3 stomac chimozina→coagularea cazeinei pepsinogenul+HCL→pepsina→hidroliza proteinelor →peptide →digerarea cazeinei intestinul subţire enzime pancreatice amilaza pancreatică→ glucidele→dizaharide tripsina→ proteine→polipeptide, aminoacizi lipaza→ lipidelor→acizi graşi, glicerină

4 enzime intestinale dizaharidazele→dizaharide→monozaharide (glucoza, fructoza) enzime proteolitice, lipolitice bila→emulsionarea lipidelor→particule foarte mici Digestia alimentelor → compuşi simpli (monozaharide, aminoacizi, ac graşi)→trec bariera intestinală→circulaţia sanguină, limfatică→ficat→utilizate de organism

5 Particularităţile digestive ale sugarului şi copilului
Nou născutul suptul prezent de la 35 săpt de gestaţie - cavitatea bucală – lipaza linguală, amilaza salivară→prezente de la naştere - stomacul – pH neutru→secreţie redusă a pepsinei, lipaza gastrică activ bună - intestinul – mare permeabilitate a mucoasei - dizaharidazele, peptidazele – activitate bună

6 Sugarul şi copilul pancreasul – bogat în ţ. conjunctiv
tripsina—activ satisfăcătoare lipaza – activ. redusă amilaza – absentă la naştere Sugarul şi copilul cavitatea bucală – dentiţia temporară şi definitivă - limba- creşte numărul corpusculilor gustativi - creşte cantitatea de salivă (amilaza, lipaza) stomacul – creşte capacitatea gastrică - pH acid – la 3 luni→se normalizează secreţia de pepsinogen (la 2 ani) intestinul – scade permeabilitatea mucoasei - dizaharidazele - activitate bună

7 Nutritia copilului pancreas – tripsina – activitate bună
- amilaza, lipaza→nivelul adultului –la 2 ani secreţia bilei – deficitara la sugar Nutritia copilului Nevoile nutritive Nutriţia adecvată→prevenirea bolilor acute şi cronice, asigură creşterea şi dezvoltarea O serie de substanţe nutritive - neidentificabile→aportul asigurat printr-o dietă variată.

8 Necesarul hidric (apa)
Apa - element esenţial pentru existenţă Continutul hidric al copilului 70-80% din greutate Aportul exogen de lichide - principala sursă de apă (90%) Pierderile de apă -evaporare (40-50% din aport), -excreţie renală (40-50% din aport) -eliminarea materiilor fecale (3-10% din aport).

9 Necesarul de apă nou-născut-60-80ml/kg/zi în primele zile de viaţă ml/kg/zi în trimestrul I ml/kg/zi în trimestrul II ml/kg/zi între 6-12 luni copilul mic ml/kg/zi preşcolar 80ml/kg/zi şcolar 60ml/kg/zi. Administrarea excesivă de lichide → hiponatremie şi încărcare vasculară Aportul inadecvat →hipernatremie şi deshidratare.

10 Necesarul energetic Evaluat în funcţie de greutatea şi vârstă. Necesarul energetic zilnic Kcal/kg/zi în primul an de viaţă→scade progresiv cu 10kcal pentru fiecare interval de 3 ani Aportul caloric - să acopere cheltuielile energetice pentru metabolismul bazal, creştere, activitate fizică şi actiunea dinamic specifică. Un dezechilibru caloric constant→modificări ale greutăţii corporale (în plus sau în minus).

11 Nevoile de proteine Aportul proteic - să asigure 8-10% din necesarul energetic zilnic Sursele de proteine - alimentele de origine animală (carnea, lactatele, ouăle) şi vegetală (legumele, cerealele, nucile) Digestia proteinelor → peptide şi aminoacizi Tipul, numărul şi aranjamentul aminoacizilor la nivelul moleculelor determină caracteristicile proteinelor

12 Aminoacizi esenţiali -nu pot fi sintetizaţi de organism (treonina, valina, leucina, izoleucina, lisina, triptofanul, fenilalanina, metionina şi histidina) Acizii aminaţi neesenţiali - pot fi sintetizaţi de organism (alanină, arginină, acidul aspartic, asparagină, acidul glutamic, glutamina, glicina, prolina şi serina) Aminoacizi semiesenţiali sau condiţionat esenţiali –acizi neesentiali care pot deveni esenţiali în anumite condiţii

13 Necesarul proteic 2-2,5g/kg/zi primele şase luni (prematurul 3,5g proteine/kg/zi). după vârsta de şase luni - 2g/kg/zi după vârsta de un an - 1g/kg/zi. acizii aminaţi esenţiali / neesenţiali → 3,5/5. Dietele sărace în proteine →încetinirea creşterii, malnutriţia, compromiterea sistemului imun, a sintezei enzimatice şi hormonale. Consumul proteic în exces→ producţie crescută de uree→ încărcare osmotică crescută

14 Nevoile de lipide Sursele alimentare de lipide →uleiurile vegetale, ouă, peşte, grăsimile animale, lapte 98% din grăsimile naturale→ trigliceride (acizi graşi combinaţi+glicerol) 2%ac graşi liberi, monogliceride, colesterol, fosfolipide Acizii graşi -cu lanţ lung, mediu sau scurt -saturaţi sau nesaturaţi.

15 - acizi graşi cu lanţ lung - prin ardere → 9,4kcal/g (digestia la nivelul intestinului subţire sub acţiunea sărurilor biliare şi a lipazei pancreatice) - acizi graşi cu lanţ mediu → 8,3kcal/g (uşor absorbite, chiar în lipsa sărurilor biliare sau a amilazei pancreatice)→ în formulele pentru prematuri şi în dieta copiilor cu tulburări de digestie şi absorbţie a lipidelor. - acizi graşi cu lanţ scurt → 5,3kcal/g (absorbite direct, instabilitate chimică)

16 Acizii graşi saturaţi - în alimente de origine animală
- acidul palmitic şi stearic. - asigură fermitatea ţesutului adipos Acizii graşi mononesaturaţi ulei de măsline, porumb, floarea soarelui, lapte de vacă, carne de pasăre, porc sau vită - acidul oleic (în structura a numeroase ţesuturi, inclusiv a mielinei) Acizii graşi polinesaturaţi (esenţiali) grupul omega-3 (n-3) - acidul α linolenic→ac. arahidonic (ARA) - grupul omega-6 (n-6) - acidul linoleic→ac docosahexaenoic (DHA) şi eicosapentaenoic (EPA).

17 Grupul omega-6→ creşterea proliferării celulare, a factorilor de coagulare şi favorizează apariţia inflamaţiei Grupului omega-3→ efect opus - componenta structurală cea mai importantă a membranelor celulare de la nivelul creierului. - rol important în dezvoltarea fetală şi în activitatea neuronală pe parcursul perioadei de sugar Surse alimentare - acizi graşi omega-6 -uleiurile vegetale, lapte - acizii graşi omega-3 →în cantitate mai redusă (peşte, ulei de soia, lapte de mamă)

18 Necesarul de lipide 3,5-6g/kg/zi la sugar 4-5g/kg/zi la copilul mic 2g/kg/zi la preşcolar şi şcolar. Calitativ -raport unitar ac grasi saturati/nesaturati - raport optim-ac linoleic/α linolenic de4-6/1 Aportul insuficient de acizi graşi esenţiali →dermatită, tulburări trofice la nivelul părului şi unghiilor, creşterea fragilităţii capilare şi scăderea adezivităţii plachetare.

19 Studii recente -eficacitatea acidului α linolenic în reducerea mortalităţii la persoanele cu afecţiuni cardiace - legătură între aportul insuficient de acid α linolenic şi apariţia tulburărilor de comportament şi creşterea severităţii manifestărilor clinice în psihozele depresive - uleiul de peste- previne nasterile premature si favorizeaza dezvoltarea neurala si retiniana a fatului si sugarului - acuitatea vizuala - mai buna la copiii hraniti cu lapte matern sau cu formule imbogatite cu ac grasi esentiali (-3 si -6)

20 Nevoile de glucide Rol: sursă de energie
Sursă: -vegetală –fructe, zarzavaturi, cereale -animală – lapte, ficat, carne Clasificare : Monozaharidele : glucoza, fructoza şi galactoza Dizaharidele: lactoză, zaharoză şi maltoză Polizaharidele: amidonul, glicogenul, polimerii glucozei, fibrele alimentare

21 Polimerii glucozei- formati din reziduuri de glucoză legate în lanţ linear prin legături glicozidice se obţin prin hidroliza limitată a amidonului din cereale utilizate în formulele de lp pentru prematuri şi malnutriţi - asigură aportul energetic fără a creşte presiunea osmotică a laptelui.

22 Principalele acţiuni ale fibrelor alimentare:
reglează apetitul, efect de saţietate, măresc vol bolului alim, accelerează tranzitul intest, combat obezitatea. modifică flora intest prin ↓ pH –ului şi accelerarea tranzitului scad abs L, P, G prin inhibarea enz pancreatice reduc abs mineralelor( Zn,Fe,Mg,Se,Na,K) prin chelare de către ac fitic cresc excreţia colesterolului şi ac biliari

23 Consumul de fibre se corelează cu:
-scăderea incidenţei cc de colon, sân, prostată diverticulozei intestinale, obezit, d-z, b c-v. Surse de fibre alim: tărâţele cerealelor, fructe, zarzavaturi, ciuperci. Nevoile cantitative de glucide: 12 g/kg/zi la sugar, copil mic (prematur = 6-8 g/kg/zi, dismatur=18-24 g/kg/zi 10 g/kg/zi- preşcolar 8 g/kg/zi-scolar minimum de glucide = 3 g/kg/zi

24 Deficitul de glucide - opreşte creşterea
-hipoglicemie→↑ catabolismul triglicerid→cetonemie -carenţa fibrelor alim→constipaţie Excesul de glucide:-global = obezitate -lactoză = diaree osmotică -zaharoză = obez, d-z, carii dentare -amidon = hopoproteinemie -fibre alim = accel tranzit,↓abs P, G, săruri minerale.

25 Alimentatia naturala alim - cu LM în primele 4-6 luni de viaţă
ideală→compoziţia adaptată posib de dig, asig nevoile nutriţionale Fiziologia secreţiei lactate: Lactogeneza a. Control endocrin: foliculina, progesteronul, h. lactogenic placentar, prolactina, STH, insulina, h. tiroidieni, suprarenali b. Control nervos – reflex- prin supt→excit recept senzoriali din mamelon, areole→ stimuli pe căi spinale→hipotalamus→ elaborare de prolactină şi ocitocină

26 Ejecţia laptelui – mec. neuroendocrin.
Ocitocina şi vasopresina→cel mioepitel de la niv acinilor şi can galactifere (prez Ca2+)→contracţie→ evacuarea laptelui. Factorii care afectează compoziţia laptelui matern Vârsta gestaţională Dieta mamei Modificările din timpul unei mese Momentul zilei Stadiul lactaţiei (colostru, lapte de tranziţie, lapte matur)

27 Colostrul: primele 5 zile
pH = 7,4; densitate = 1040; conţ hidric= 87%. celule: macrofage, neutrofile, limfocite T,B, cel epiteliale proteine: g/l lactalbumina nivel↓. lactoferina, Ig As, hormoni, enz, aa→niv maxim glucidele: g/l, lactoza↓ lipidele: 30 g/l, ac graşi nesat esenţiali↑ sărurile minerale: 3,9 g/l (Na,P,Ca,Fe,Zn,Cu,Se,Mn) - nivel↑ vitaminele: A,E,C,B12 -bine reprezentate val energetică: kcal/l.

28 Laptele de tranziţie: ziua 6-10
scad: proteinele, sărurile ,pH-ul, cresc progresiv:lipidele, lactoza, vit grup B Laptele matur: conţ hidric = 87-95%, densit = 1030, pH = 6,9-7. PROTEINELE9- 10 g/l a)cazeina 40%, termorezistentă, precipită la pH=4,5 metionină/cistină=0,69 → laptele cel mai bogat în cistină b)proteinele din lactoser 60%, rezist la acţ enz proteol, se coagul la cald Alfalactalbumina - leagă glucoza de galactoziltransferază

29 Lactoferina fixează 2 atomi de Fe3+, participă la abs Fe din lapte are rol de ligand al Zn, Mg rol bacteriostatic Imunoglobulinele: Ig As sintetiz în gl mamară (răspuns la sensibilizarea limfocitelor la Ag din intest mamei) Ig G,M,A - cantit mică, transfer din serul mamei Albuminele serice - transfer din serul mamei - rol de liganzi ai folaţilor, vit B12, vit D

30 Enzimele laptelui –rol: în digestie + apărare antiinfecţ
-lizozimul- rol bactericid→hidroliza peptidoglicanilor din peretele celular al bacteriilor. -lipaza- 0,1 g/l→hidroliz glicerolii şi esterii colesterolului din lapte -lipoproteinlipaza-hidroliz trigliceridele laptelui -α-amilaza-compens deficitul enz pancr şi intest -galactoziltransferaza- din sistemul enz de sinteză a lactozei. -lactoperoxidaza- acţ bacteriostatică proteaze- cataliz hidroliza proteinelor

31 GLUCIDE: 70 g/l lactoza = 60 g/l oligozaharidele = 10 g/l Lactoza se sintetiz sub control genetic, nivelul→corelat cu niv α-lactalbuminei creşte în cursul lactaţiei. Oligozaharidele -rol în apărarea antiinfecţioasă (factorul I bifidus)

32 LIPIDE: 40 g/l globule înconj de o membană glicoproteică→emulsie fină, stabilă în mediul apos al laptelui structural: trigliceride=98%, fosolipide=1%, colesterol=0,5%, AG liberi 0,5% triglic - raport egal între AG saturaţi şi AG nesaturaţi AG esenţ→din alim mamei (10% din AG totali) în cursul lactaţiei→cresc AG cu lanţ mediu concentraţie max→orele 10-14 în cursul suptului (disgeuzie- saţietate- limitarea suptului) absorbţia L laptelui → 90%

33 SĂRURI MINERALE: 2 g/l (hipomineralizat)
- ne influenţat de alim mamei -Na cantit mică= mg/l→ incidenţa ↓ HTA la sugarul alim nat -Ca, P conc mică - absorbţia şi utiliz bună dat raport lor, similar plasmatic (2/1) -Fe cant mică=0,5-1mg/l - abs. bună dat lactoferinei

34 VITAMINE: variază cu aportul alim al mamei Vit A, E, grup B bine reprez în lapte, asig nevoile sugarului Vit D nu asig necesarul deşi 10-15% e în formă activă Vit K nu acoperă necesităţile Vit C e bine reprez dacă mama nu fumează FACTORII DE PROTECŢIE ANTIINFECŢIOASĂ Factori celulari: Limfocite B→Ac faţă de anumiţi germeni Macrofage→acţ bactericidă în intestin Neutrofile→acţ ca fagocite Limfocite T→distrug celulele infectate

35 Imunoglobulinele :Ig As împiedică penetrarea tract. digestiv
Ig G,M provin prin transfer din serul matern Lactoferina şi liganzii vit B12-rol bacteriostatic→chelarea Fe,vit B12 necesare dezv unor bacterii. Lizozimul –rol bactericid→distrugerea peretelui bacterian Fracţ c3,c4 - rol în chemotactismul fagocitelor Factorul antistafilococic→inhibă ↑stafiloc aureu şi a unor virusuri Lactoperoxidaza→acţ bactericidă impotriva streptococ,salmonela... Factorii bifidus -dezv b. bifidus Interferonul- activ. antimicrobiană a cel imune

36 MODULATORII CREŞTERII DIN LAPTELE UMAN
-stimul creşterea unor organe prin proliferarea cel: Factorul epidermal de creştere→ diferenţierea epiteliilor: pulmonar, gastro-intestinal, urinar Factorul neuronal de creştere – maturarea unor neuroni senzoriali, arborizarea SN simpatic intestinal Factorii de stimulare a limfocitului B Factorii de creştere insulinici – reduc permeabilitatea muc intestinale Taurina- rol în proliferarea celulară din bulbul olfactiv şi retină Osteopontina - rol în sinteza matricei minerale a osului, leagă Ca2+ Poliaminele – stimulează sinteza proteică, ↓ permeabilit muc intestinale

37 Valoarea energetică = 670-700 kcal/l
AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE asig nevoile energetice şi nutritive în primele 4l oferă echipam enz necesar pt utilizarea componentelor laptelui asig protecţia antiinfecţ, antialergică consolidează leg afectivă mamă-sugar, alim economic, livrat pregătit şi încălzit suptul→involuţia uterului postpartum, efect contraceptiv, anticancerigen CONTRAINDICAŢIILE ALIMENTAŢIEI LA SÂN -materne -permanente: septicemia, TBC activă, boli psihice, caşexia, IC, IR, dz dezechilibrat, citostatice, anticoagulante, sarcina > 20 săpt

38 temporare: infecţiile sânului, ragade sângerânde de mamelon, infecţii ac tratate cu antibiotice
Infecţia HIV –virusul prezent în laptele matern transmiterea prin lapte - 14% la mame infectate antenatal - 29% la mame infectate postnatal din partea copilului – galactozemia, fenilcetonuria OBSTACOLE ŞI INCIDENTE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ din partea mamei: - malformaţii mamelonare - angorjarea - ragadele mamelonare

39 mastita şi galactoforita- confirmate prin ex citologic al laptelui, necesită trat antiinfecţ, evacuarea laptelui şi adm lui fiert hipogalactia moderată-sugarul plânge cu mult înaintea masei următ,G nesatisfăc severă-curbă ponderală descend, constipaţie, malnutriţie din partea sugarului: malformaţii orale: cheiloschizis,-palatoschizis prematuritatea regurgitarile vărsăturile refuzul sânului colicile abdominale – apar de la 10 zile -3 luni “diarea” postprandială

40 Prin LM se elimină: antibiotice→disbioză intestinală, invadarea fungilor,rezistenţă. pesticide →eritem, astenie,convulsii chiar moarte subită. alergeni alimentari ( β-lactoglobulina, ovalbumina, ovomucoidul) medicaţia SN: anxiolitice, sedative, antipsihotice →somnolenţă, tulb de ritm resp, de deglutiţie, hipertonie musculară, erupţii cutanate. toxicele sociale :alcool, fumat, cafea -alcoolul →tulb resp şi neurologice -fumatul →anorexie, apatie, vărsături, bradicardie -cofeina →tulb de ritm cardiac, agitaţie

41 CONDIŢII DE VIAŢĂ PENTRU FEMEIA CARE ALĂPTEAZĂ:
Igiena corporală→toaleta, masajul sânilor, sutien adecvat Respectarea odihnei→somn, mediu familial calm,de încredere Interdicţia automedicaţiei Med puţin toxice, perioadă scurtă de timp Supliment - de lichide → 800ml/zi caloric → 6ookcal/zi de calciu → 400mg/zi Legume şi fructe crude Nu : - alcool, cafea,cola, fumat - ceapă, usturoi, conopidă, varză (?)

42 ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ
COMPOZIŢIA LAPTELUI DE VACĂ - apă =87%; densitatea= pH=6,3-6,8 Proteinele 34g/l excesul→metabolizare şi epurare dificilă→încărcare osmotică↑ utilizarea proteinelor→consum mare energetic Cazeina 28g/l = 82% din proteinele laptelui precipită în flocoane mari conţinut de cistină↓

43 - Proteinele din lactoser
6g/l = 18%, rol-exclusiv nutriţional nu sunt protejate de enzimele proteolitice raportul cazeină/lactoser=82/18 (LM=40/60) alfalactalbumina (diferită) betalactoglobulina– fracţiunea cea mai antigenică lactoferina (0.3g/l) →infecţii enterale imunoglobulinele– nu sunt protejate de enz. proteolitice enzimele – heterospecifice fenilalanina, tirozina, metionina – cantit↑ treonina, citrulina, cistina, taurina – cantit↓ 25% - proteine neabsorbite→floră de putrefacţie în colon

44 Glucidele 48g/l lactoză levogiră (se abs. repede) oferă de 2 ori mai puţină galactoză pt procesele de mielinizare Lipidele 36g/l ac graşi saturaţi 74%; ac graşi nesaturaţi→26% absorbite în proporţie de 70-80%

45 Sărurile minerale 7-8g/l (pres osmotică ↑) Na , K→cantit de 3-9 X mai mare ca LM Ca→cantit de 3-4 X mai mare P→de 6 X mai mare ca LM→suprasolicită rinichiul Fe, Cu, Se→cantitate↓ Vitaminele Bogat în vit. B2, B5, B6 şi K Vit. D, C şi E ↓ Valoarea energetică= Kcal/l

46 Microbii laptelui de vacă
- în condiţii igienice→5 000 – germeni/ml Germeni saprofiţi microbi acidifianţi (inactivaţi de căld) : streptococus lactis, termobacterium bulgaricum, lactobacilii microbii de putrefacţie (termorezistenţi) : b. Proteus, Enterococus, Bacillus subtilis Germeni patogeni b. Koch, stafilococ nu modifică compoziţia LV pot provoca îmbolnăviri

47 Sterilizarea laptelui
fierberea în clocot la 102ºC timp de min. pasteurizarea →tratarea la 90ºC-3 min sau la 65ºC – 30 min, apoi răcire bruscă autoclavarea→la temp de 115ºC şi pres de 2 atmosfere – 10 min uperizarea→tratarea la 150ºC – 3 min

48 Modificările compoziţiei laptelui
deshidratarea→lapte praf reducerea conţinutului de prot (12-19g/l), săruri (↓pres osmotică) raportul cazeină/lactoser – 82/18→40/60 ameliorare calitativă a proteinelor şi am ac (cistină, taurină) adaos de glucide (lactoză, zaharoză, dextrin-maltoză)→54-82g/l ameliorarea proporţiei ac graşi saturaţi/nesaturaţi (ac linoleic-10%) adaos de vitamine şi oligoelemente (Fe,Cu)

49 Incidentele alimentaţiei artificiale
Anorexia Subalimentaţia Supraalimentaţia Colicile abdominale Intoleranţa la laptele de vacă

50 ALIMENTAŢIA MIXTĂ alimentaţia cu LM + LP (primele 4 l) se indică în hipogalactie suplimentarea cu LP se face aplicând metoda - -complementară -alternativă adm LP se face cu linguriţa, biberon cu tetine cu orificii mici

51 Formulele de lapte pentru sugari
unica sursă de substanţe nutritive până la vârsta de 4-6 luni disponibile pe piaţă sub trei forme: a)forma lichidă b)concentrat lichid c)laptele praf sau concentratul sub formă de pulbere se împart în: formule standard pe bază de lapte de vacă formule pe bază de soia formule speciale pentru copii cu nevoi speciale

52 1.Formulele standard pe bază de lapte de vacă
–formule de început sau preparate pentru sugari şi formule de continuare sau “progres″. A.Formulele de început compoziţia cea mai apropiată de cea a laptelui de mamă matur proteinele sunt în concentraţie de g/l în funcţie de raportul cazeină/proteine din lactoser se pot întâlni:

53 formule de lapte pe bază de lactoser (“premium” sau cu proteina modificată) - compoziţia similară cu cea a laptelui matern (cazeină/lactoser=40/60) Exemple: Aptamil, SMA clasic, Similac, Nan formule de lapte pe bază de cazeină (cu proteina nemodificată) – raport cazeină/lactoser apropiat celui din laptele de vacă (mai mare de 1). Exemple: Milumil, SMA confort, Nan AR

54 Lipidele –50% din necesarul energetic zilnic al copilului.
tendinţa actuală de a se înlocui grăsimile animale (din laptele de vacă) cu grăsimi vegetale (uleiuri obţinute din porumb, soia, cocos, floarea soarelui) aport echilibrat de acizi graşi esenţiali (acidul linoleic şi α linolenic) recent - pe piaţă formule de lapte îmbogăţite cu DHA şi ARA unele formule - grăsimi “predigerate”, trigliceride cu lanţ mediu (MCT) pentru o bună digestie a grăsimilor - adaus de taurină şi carnitină

55 Glucidele cantitate de lactoză similară cu cea din laptele de mamă lactoza - beneficii: îmbunătăţirea funcţiei intestinale reducerea riscului infecţiilor şi a eritemului fesier asigurarea unei surse de energie accesibile pentru o creştere rapidă îmbunătăţirea absorbţiei proteinelor şi mineralelor. alte zaharuri: maltoza, zaharoza, dextrin maltoza, amidonul semifiert sau gelatinizat.

56 Mineralele (calciu, fosfor, fier, iod, cupru, zinc) şi oligomineralale (mangan, crom, seleniu) - în cantităţi similare cu cele din laptele de mamă. Fierul necesar bunei dezvoltări a creierului şi a sistemului imun absorbţie intestinală destul de slabă formulele de lapte - îmbogăţite cu fier (aprox 12 mgFe/l) - conţinut redus în fier (aprox 2 mg Fe/l) Raportul calciu/fosfor trebuie să fie intre 1,2-2.

57 Vitaminele esenţiale pentru creşterea copilului, pentru menţinerea şi funcţionarea corespunzătoare a tuturor ţesuturilor. adăugate în formulele de lapte în cantitate corespunzătoare pentru a se asigura necesarul nutritiv al sugarului. în zona europeană supliment de vitamină D pe cale orală sub formă de picături (Sterogyl, Vigantol, Uvesterol etc.) în doză de ui/zi. Nucleotidele componente intracelulare cu greutate moleculară mică fiind unităţile de bază ale acizilor nucleici (ADN şi ARN) efecte benefice asupra tractului gastrointestinal şi a sistemului imun

58 B) Formulele de continuare (progres sau “follow-on”)
-cantitate mai mare de proteine, fier, calciu şi alte elemente nutritive necesare unei creşteri corespunzătoare. - aportul caloric este similar cu formulele de început -dezavantajul - de ordin economic Exemple: Aptamil 2, Enfamil2 , Guigoz 2, SMA 2 Laptele de vacă integral, sub formă lichidă sau pudră, NU este recomandat înainte de vârsta de 1 an

59 2. Formulele pe bază de soia
- folosirea de rutină în prevenirea colicilor abdominale sau a diferitelor forme de atopie nu este justificată. Exemple: Infasoy, Isomil, Végélact, Alsoy. 3. Formule speciale de lapte Formule de lapte pentru prematuri –formule pe bază de lapte de vacă, conţinut mai ridicat în proteine, minarale şi vitamine lipidele reprezentate de trigliceride cu lanţ mediu. Exemple: Enfamil Premature, Similac Special Care, Preguigoz, Pre Nan, Alprem.

60 Formulele hipoalergenice (HA)
proteina - parţial hidrolizată - alimentaţia sugarilor cu risc atopic. Exemple: Nan HA, Guigoz HA, Novalac HA proteina - hidrolizată - alimentaţia copiilor cu alergie la proteinele LV, malnutriţi, sindroame de malabsorbţie (fibroza chistică) Exemple: Alimentum, Nutramigen, Pregestimil, Alfare

61 Formule pentru copii cu probleme digestive
formule hipolactozate – folosite în realimentarea sugarilor după boala diareică acută (Milupa HN 25, Al 110, Similac Lactose-Free) formule de lapte anti-regurgitare –formule îngroşate, de obicei, cu amidon semifiert (Nutrilon AR, Alma AR, Novalac AR) formul pentru combaterea constipaţiei şi reglarea tranzitului intestinal - glucidele sunt reprezentate 100% de lactoză (Novalac IT, Modilac Transit, Galia Transit) formule acidifiate – conţin fermenţi lactici care hidrolizează rapid lactoza în acid lactic, în alimentaţia sugarilor inapetenţi, la cei cu colici şi cu meteorism abdominal (Bio-Guigoz, Pélargon)

62 Formule de lapte “junior” sau “de creştere”
în alimentaţia copilului după vârsta de 1 an adaptate necesarului nutritv al copilului mic îmbogăţite cu calciu, fier, iod, vitamine şi acizi graşi esenţiali (Novalac 3, Nestle Junior).

63 Alimentatia diversificata
trecerea treptată la un regim alim variat (lapte şi alim nelactate de consistenţă semilichidă sau solidă) după 4 luni acoperă nevoile nutriţionale alimentele mai consistente stimuleaza peristaltica tubului digestiv obligă la masticaţie→rol în dezv vorbirii.

64 Regulile diversificării:
începe cel mai devreme la 4 l ( alim artif ), cel mai târziu la 6 l(LM) primul alim - în funcţie de starea de nutriţie a sugarului noul alim→ cantit progresiv crescânde alim nou se adm la începutul mesei, cu linguriţa, neamestecat cu lapte.

65 după 1-2 săptămâni de la înlocuirea totală a laptelui de la o masă cu un nou alim, dacă toleranţa acestuia este bună, se poate trece la înlocuirea altei mese. refuzul sistematic al unui alim→sistarea temporară nu se diversifică în perioadă de boală nu se adm acelaşi alim de mai multe ori/zi tulburări digestive –întreruperea diversificării

66 ALIMENTE FOLOSITE ÎN DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI
Fructele vit, săruri min, glucide (fructoză, zaharoză, glucoză, amidon) acţiune diuretică suc, pireu, compot. Zarzavaturile glucide (amidon, zaharoză, glucoză), fibre alimentare hipocalorice, conţinut mic de proteine şi lipide supe şi pireuri

67 Făinurile de cereale (orez, porumb, grâu)
bogate în amidon, vitamine, fierturi în lapte, biscuiţi, fidea pişcoturi, cornuri, pâine Carnea proteine, săruri min, vitamine lipide, glicogen carne slabă de pui, vită - supă, carne mixată, tocată, perişoare de carne Gălbenuşul de ou Ficatul de pui, vită Brânza de vaci Iaurtul

68 Produse industriale de diversificare
Se găsesc sub forma de creme, pulbere instant, fulgi ce se reconstituie în apă Au la baza fructe, legume, cereale, carne, peste, ou Avantaje - prepararea usoara, absenta veselei - compozitia-in raport cu varsta si nevoile sugarului - digestibilitate buna - verificate ecologic - securizate bacteriologic Inconveniente - cantitate mare de zahar - mai bogate in proteine, grasimi, glucide - gust fad - pretul

69 ORDINEA CRONOLOGICĂ A DIVERSIFICĂRII ALIMENTAŢIEI
4 luni – eutrofic → supa clară de zarzavat sau pireu de fructe simplu, zahăr - malnutrit →făinos fără gluten în lapte 5 luni –pireul de zarzavat şi carnea mixată pireu de fructe (a 2-a masă) supă de carne degresată 6 luni– se diversif a 3-a masă cu făinos cu gluten în lapte - pesmetul de biscuiţi -gălbenuşul de ou

70 7 luni – ficat de pui, vită iaurt zaharat 5% sau cu pesmet de biscuiţi, pişcoturi, fulgi cereale 8 luni – mămăliguţă cu brânză de vaci piure de cartofi carne măcinată, fidea în supă bucăţi de corn, cozonac, biscuiţi, franzelă albă înmuiate în lapte 9 luni – şunca presată măcinată 10 luni – creier vită, fiert, o dată/ săpt 1 an – dentiţia corespunz permite adm de alim mai puţin fragmentate mese inegale: 3 principale, 2 gustări se pot adm: pilaf de orez, budinci de orez, griş cu suc de fructe

71 Alimentaţia copilului mic
-adaptată la particularităţile morfologice ale vârstei (masticaţia, simţul gustativ, activitate enzimatică) -5 mese/zi ( 3 principale + 2 gustări) -nevoi energetice – 90 kcal/kg/zi -nevoi de lichide – ml/kg/zi -proteine – 2g/kg/zi (lapte, carne, ou, ficat, vegetale) -lipide – 2g/kg/zi (unt, smântână, uleiuri vegetale) -glucide – 12g/kg/zi (făinoase, orez, dulciuri, fructe, legume)

72 Grupele nutritionale de baza
carnea, pestele, ouale produsele lactate fructele, legumele cerealele, cartofii, orezul - intre 1-2 ani - lapte de vaca integral (aprox 300ml/zi), sau lapte de crestere (junior) - nu se da lapte de vaca degresat inainte de 2 ani (lipidele importante pt. cresterea si dezvoltarea copilului)

73 Aportul de calciu 99% din Ca organismulu - stocat in oase 1% - in sange (contractia musculara, absorbtia altor minerale, transportul informatiilor pe calea filetelor nervoase) necesarul  800mg/zi surse - produsele lactate - legume (cu frunze verzi): varza, conopida, brocoli - in comert - preparatele (cereale, fainoase, sucuri) “imbogatite cu calciu”sau “cu adaus de calciu” care aduc 200mg calciu la o masa

74 Anemia feripriva a copilului mic
Cauze - trecerea de la LM sau formule cu fier la lapte de vaca nemodificat - folosirea cerealelor de tip “adult” (fara fier) - cantitati mari de lapte de vaca Consecinte - ritm mai redus al dezvoltarii psihomotorii (consecinte ireversibile) - deficitul de Fecreste abs. de Pb din mediu inconjuratorintoxicatiediminuare permanenta a QI

75 Alimente bogate in Fe - formule cu fier - cereale imbogatite cu fier, paine integrala - ficatul, galbenusul - legume cu frunze verzi, fructe uscate Dieta hipolactozata - formule de lapte hipolactozate - formule de lapte pe baza de soia - preparate enzimatice (Lact-Easy, Lactaid) - iaurtul care contine germeni vii (streptococcus termophilus, lactobacillus bulgaris)descompunerea lactozei

76 Alimentaţia preşcolarului (3-6 ani)
apropiată de cea a adultului 3 mese principale + 2 gustări nevoi energetice – 80kcal/kg/zi nevoi de lichide – 80ml/kg/zi proteine – 2g/kg/zi (2/3 orig animală, 1/3 vegetală) glucide - 10g/kg/zi lipide – 2-3g/kg/zi

77 Alimentaţia şcolarului
3 mese principale gustări nevoi energetice – 50-60kcal/kg/zi nevoi de lichide – 60ml/kg/zi proteine – 2g/kg/zi lipide – 1,5-2g/kg/zi glucide – 8g/kg/zi

78 Dieta prudenta Lipidele sa reprezinte sub 30% din aportul caloric total Aportul de colesterol – maxim 300mg/zi Glucidele – ≥60% din aportul caloric zilnic Dieta-nutritional echilibrata, variata Se prefera cantitati reduse de sare Recomandari Carne slaba (animal matur) Peste – 1-2 ori/sapt Lapte degresat, uleiuri vegetale Galbenus de ou – 2-3 ori/sapt Paine neagra, fructe, legume Limitarea aditivilor, conservantilor, dulciurilor