Modificări ciclice ale endometrului Uterul gravid Placenta

Παρουσίαση με θέμα: "Modificări ciclice ale endometrului Uterul gravid Placenta"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 Modificări ciclice ale endometrului Uterul gravid Placenta

2 Uter- HE

3 Modificări ciclice ale endometrului
Sunt determinate de : H ovarieni (estrogen şi progesteron) H hipofizari (FSH şi LH) Mediatorii hipotalamici (GnRH)

4 Ciclul uterin- 28 zile Stadiul menstrual (1-4)
Stadiul proliferativ, foliculinic (4-13) Stadiul secretor, progesteronic ( ) Stadiul premenstrual, ischemic (27-28)

5

6 Zilele FSH ↑, LH FSH Maturarea foliculilor ovarieni Secreţia de estrogeni Refacerea şi proliferarea endometrului după menstruaţie (faza proliferativa) Secreţia FSH scade prin feed-back negativ Zilele 13,15 – 26 LH Maturarea completă a foliculului Ovulaţia Formarea corpului galben Secretă progesteron , estrogen Faza secretorie a ciclului uterin → scade secreţia de LH prin feed-back negativ Zilele 27,28 Scade secreţia de estrogeni şi progesteron → stadiul menstrual Stimularea hipofizei anterioare să sintetizeze FSH şi ciclul reîncepe

7 Stadiul menstrual Prima zi de sângerare- ziua a 4-a
Nivel scăzut de estrogeni → Contractie si relaxare a art. spiralate→ Degenerarea endometrului Modificări necrotico- degenerative la nivelul epiteliului de suprafaţă, glandular şi în corion (hemoragii, infiltrat inflamator) În 2/3 superioara Modificări regenerative- porţiunile bazale ale glandelor → în ziua a 5-a grosimea endometrului- 0,5 mm Stimularea secreţiei de FSH şi LH

8 Menstrual phase

9 Stadiul proliferativ (foliculinic)
Zilele 5- 13 Secreţia de FSH şi LH → Dezvoltarea şi maturarea foliculilor ovarieni→ Secreţie de estrogen → Procese de proliferare la nivelul epiteliului glandular şi a corionului mucoasei uterine

10 Uter 1. Glandele uterine Cresc numeric şi în lungime Dens situate Drepte, apoi încolăcite Celulele epiteliului: cilindrice, bazofile, nucleu eucrom, începe acumulare de glicogen în celule 2. Corionul Congestie şi edem periglandular şi perivascular Celule stelate cu prelungiri 3. Arterele spiralate Ajung în 2/3 inferioare ale endometrului funcţional Preparatele histologice au aspect intens bazofil Grosimea endometrului- 2-3 mm

11

12

13 Ovulaţia Zilele Nivel crescut de estrogeni → inhibarea secreţiei de FSH Compensator se va secreta în exces LH → formarea corpului galben in ovar Absenţa LH → cicluri anovulatorii

14 Stadiul secretor (progesteronic)
Zilele Ovar- Corpul galben Secretă estrogen şi progesteron Dependent de FSH şi LH Uter – stadiul secretor, progesteronic Modificările permit nidarea oului Endometrul grosime de 5-6 mm Preparatele histologice au aspect intens eozinofil

15 Glandele uterine Încolăcite Dilatate chistic datorită acumulării produşilor de secreţie În lumen- excrescenţe celulare- pinteni epiteliali intraglandulari Celule - mari, citoplasma eozinofilă, Conţin glicogen, MPZ acumulate apical nucleu apical→ bazal, Eliminarea prod de secreţie → aspect neregulat al polului apical al celulelor- dantela uterină Corionul Congestie, edem, Celule poligonale, fără prelungiri , iniţial izolate, apoi placarde perivasculare- celule predeciduale Arterele spiralate Lungi, ajung la suprafaţa endometrului

16

17

18 Celule predeciduale

19 Stadiul premenstrual Zilele 27-28 Involuţia corpului galben →
Scăderea secreţiei de estrogen şi progesteron→ Modificări necrotice şi degenerative, care vor afecta: Arterele spiralate: Vasoconstricţie prelungită→ ischemie locală → necroză celulară Vasodilataţia → sângele pătrunde brusc în vase cu pereţi fragili, care se vor rupe→ hemoragii interstiţiale → accentuarea hipoxiei locale → necroze Epiteliul, corionul – focare necrotico-hemoragice Eliminarea stratului funcţional

20 Phases of endometrium

21 Uterul gravid se caracterizeaza prin :
- hipertrofia miometrului - modificari ale endometrului - constituirea placentei Grosimea peretelui uterin ajunge la 2,5 cm: 1 cm – endometrul 1,5 cm - miometrul

22 a. Modificările miometrului :
- hipertrofia fibrelor musculare netede L = 500 μ ( normal μ) Diametru = μ (normal 4-5μ) - hiperplazia fibrelor musculare netede - se realizeaza prin 2 mecanisme: - diviziunea fibrelor existente - metaplazia fibroblastelor - proliferarea tesutului conjunctiv de legatura (fibre colagene, fibre elastice)

23 b. Modificarile endometrului :
- la 6-7 zile dupa ovulatie, endometrul se gaseste in faza secretorie avansata, sub actiunea progesteronului

24 Fecundatia

25 Fecundatia - are loc in 1/3 externa a trompei uterine
- reprezintă procesul de formare al unui ou sau zigot, în urma fuzionării celulelor sexuale mature, spermatozoidul şi ovulul - la om, fecundaţia are loc în intervalul de de ore de la ovulaţie, acesta fiind timpul de supravieţuire al ovocitului în trompă

26 Segmentatia si migrarea oului
- după fecundare, zigotul începe diviziunea mitotică (segmentarea) - in urma segmentării, rezultă o structură celulară plină, numită morulă , formata din celule numite blastomere. - morula este inca inconjurata de zona pellucida - aceste modificari apar in primele 4 zile dupa fecun-datie.

27 Fecundatia si segmentatia
ZP

28 - celulele situate central vor forma embrioblastul →embrionul
- Celulele se inmultesc, si treptat, intre ele, apare o cavitate cu fluid numita cavitate vitelină, care contine substante nutritive - Această structură poartă numele de blastocist: - celulele situate central vor forma embrioblastul →embrionul - celulele situate periferic vor forma trofoblastul → placenta cavitate vitelină

29 - Per. critica nidatie

30 Nidatia (implantarea)
- Ajuns în cavitatea uterină, blastocistul rămâne liber aproximativ 24 de ore. Aceasta este considerată “perioada critică”, în care sarcina se poate elimina. - La 6-7 zile de la fecundatie, are loc fenomenul de nidaţie - Mucoasa uterină se găseste in faza secretorie avansata si va lua numele de decidua sau caduca - Celulele corionului mucoasei se vor numi celule deciduale (glicogen, lipide, prolactina, prostaglandine)

31 Endometru Placarde de celule deciduale

32 Nidatia Invazia trofoblastului
Nidatia are loc in portiunea superioară a peretelui posterior al cavitătii uterine Se desfasoară datorită enzimelor proteolitice produse de trofoblast, care prolifereaza si invadeaza endometrul

33 Nidatia Invazia trofoblastului

34 In a 11-a zi de la fecundatie, endometrul se reface
peste locul de implantare a blastocistului

35 - decidua bazala sau serotina : zona de implantare
În raport cu locul de implantare al embrionului, caduca sau decidua uterina prezinta 3 zone: - decidua bazala sau serotina : zona de implantare : participa la formarea placentei si constituie placenta materna - decidua capsulara sau reflectata : acopera blastocistul - decidua adevarata ( vera) sau parietala : restul mucoasei uterine

36

37 In evolutie , blastocistul va fi format din : - disc embrionar cu
Ziua 11-12 In evolutie , blastocistul va fi format din : - disc embrionar cu - ectoderm - endoderm - cavitate amniotica - cavitate vitelina - mezoderm extraembrionar - trofoblast Cavitati cu fluid Chiste celomice

38 Mezoderm extraembrionar (corion)
Cavitate cu fluid Mezoderm extraembrionar (corion) Trofoblast Citotrofoblast Sincitiotrofoblast

39 proliferarea sincitiotrofoblastului Citotrofoblast
Ziua 14 proliferarea sincitiotrofoblastului Citotrofoblast Placa coriala (Mezoderm extraembrionar)

40 Dezvoltarea placentei
În dezvoltarea placentei se disting 2 stadii: ● stadiul previlos, între zilele 6-13. • perioada prelacunară- zilele 6-9; • perioada lacunară- zilele 9-13. ● stadiul vilos, din ziua a 13-a şi până la naştere. • perioada de elaborare a placentei, - ziua a 13-a până la sfârşitul lunii a IV-a - • perioada de stare, din luna a V-a, până la termen

41 A. Perioada prelacunară (zilele 6-9)
Stadiul previlos citotrofoblast A. Perioada prelacunară (zilele 6-9) Trofoblastul este format din 2 straturi : 1. Un strat profund : citotrofoblastul ( stratul celulelor Langerhans, stratul celulelor clare) - un rand de celule cubo- cilindrice, dispuse pe o membrana bazală, cel active - este un strat discontinuu - in col. HE celulele au : citoplasma palid bazofila : nucleu eucrom - incepand cu lunile III- IV, acest strat incepe să dispară Blastochist Cavitate uterina

42 - strat extern 2. Sincitiotrofoblastul:
- rezultă din fuziunea celulelor citotrofoblastului. - acest strat este reprezentat de o masă citoplasmatică intunecată, cu nuclei hipercromi - citoplasma celulelor contine : RER şi REN, : aparat Golgi, : mitocondrii, : picaturi lipidice : vezicule de pinocitoza

43 - celulele sincitiotrofoblastului au o activitate
secretorie intensă: - gonadotrofinele coriale - hormonul lactogen placentar - prolactina - progesteron - estrogen - In ● placentele tinere, nucleii sincitiotrofoblastului se dispun regulat, ● placentele imbătranite, nucleii sunt dispusi sub forma de insule : mugurii sincitiali

44 Placenta la 3 luni – col HE

45 Placenta la termen - col. HE

46 B. Perioada lacunara ( zilele 9- 13 ):
- sinciţiotrofoblastul proliferează si, datorita activitatii sale litice, determină: ● apariţia unor lacune în grosimea deciduei bazale ● erodarea pereţilor vasculari (artere şi vene) din mucoasa uterina şi pătrunderea sângelui matern în lacune - lacunele cu sange matern vor fi tapetate de trofoblast. Endometru Cavitate uterina

47 A. Perioada de elaborare
Stadiul vilos A. Perioada de elaborare (constituire) a placentei (ziua a 13-a - sfârşitul lunii a IV-a) - este caracterizată prin formarea vilozităţilor primare, secundare, tertiare - trofoblastul situat in contact cu decidua capsulară (reflectată) se atrofiază si formează asa numitul chorion laeve (neted) 2 - trofoblastul situat in contact cu decidua bazală proliferează → vilozitatile placentare şi formează chorionul frondosum (neregulat). 1 1 2

48

49 1. Vilozitatile primare:
- se dezvoltă incă din perioada lacunară - sunt complet constituite in zilele 13-18 - prolifereaza citotrofoblastul inspre lacune - sunt formate dintr-un : - ax format din citotrofoblast - acoperit de sincitiotrofoblast - aceste vilozitati delimiteaza lacunele in care a patruns sangele matern - totalitatea acestor lacune formează spaţiul intervilos - este constituită circulaţia placentară maternă

50

51

52 2. Vilozitati secundare ( coriale) - se constituie între zilele 18-20
- in axul vilozităţilor primare pătrunde mezenchimul extraembrionar, având semnificaţie de corion - vilozităţile secundare sunt formate dintr-un: - ax reprezentat de corion ( mezenchimul extraembrionar), - tapetat de trofoblast, cu cele două straturi: - citotrofoblast - sinciţiotrofoblast. - vilozităţile secundare sunt numite şi vilozităţi coriale.

53 Vilozitati secundare ( coriale)

54

55 3. Vilozitati tertiare: - apar din ziua 21-a, când in axul vilozitatilor secundare apar vase sanguine (diferenţiate din mezenchimul extraembrionar local) - conectarea acestor vase vilozitare la circulaţia embrionului, determină constituirea circulaţiei fetale . - intre vilozitati – spatiul intervilos cu sange matern

56

57 Vilozitati tertiare:

58

59 Vilozităţile terţiare, după
constituire, se ramifică şi dau naştere vilozităţilor fiice, dintre care: - o parte rămân libere în spaţiul intervilos - o parte se inseră pe decidua bazală şi constituie aşa numitele “vilozităţi crampon” . O vilozitate tertiară împreună cu toate ramificaţiile sale (vilozitati libere si vilozitati crampon) constituie un cotiledon sau lobul fetal.

60 Formarea placentei definitive (ziua a13-a - luna a IV-a), implică următoarele modificări:
• formarea cotiledoanelor şi a septelor intercotiledonare; • dispariţia progresivă a citotrofoblastului; • formarea de muguri sinciţiali. La sfârşitul lunii a IV-a, placenta este complet constituită.

61 B. Perioada de stare (luna a V-a, până la termen):
Stadiul vilos B. Perioada de stare (luna a V-a, până la termen): Au loc numai procese de crestere in volum a placentei prin: - ramificarea in continuare a cotiledoanelor - dezvoltarea progresiva a sistemului vascular

62 Placenta 1. Placenta materna 2. Placenta fetala Se descriu 2
componente: 1. Placenta materna 2. Placenta fetala

63 1. Placenta materna septe placentare { decidua bazala

64 1. Placenta materna a. decidua bazala : b. septele placentare :
- strat compact, superficial – format din celule deciduale - strat spongios , profund – cu glande uterine dilatate, ce dau un aspect spongios. Acest strat reprezinta linia de decolare a placentei dupa expulzarea fatului b. septele placentare : - reprezintă prelungiri conjunctivo-vasculare ale deciduei bazale, care determină compartimentarea spaţiului intervilos - nu ajung niciodată să fuzioneze cu placa corială. - apar către sfârşitul lunii a III a de gestaţie - prezenţa lor compartimenteaza placenta în lobuli fetali Atât suprafaţa deciduei bazale, cât şi a septelor placentare este tapetată de trofoblast ( componenta fetala a placentei materne).

65 strat compact Strat spongios

66

67 Stratul sau zona joncţională Nitabuch este regiunea
unde se realizează contactul între placenta maternă şi trofoblast. La acest nivel apare un proces de degenerescenţă fibrinoidă . Spatiile interviloase sunt lacunele pline cu sange matern tapetate pe de o parte de placa coriala si pe de alta parte de decidua bazala si septele placentare.

68 2. Placenta fetala - Se formeaza de la nivelul trofoblastului - Este formata din : a. placa corială * b. ţesutul placentar propriu-zis ** * **

69 * - formată din tesut mezenchimatos care constituie a. Placa corială
corionul si care se extinde in vilozitati, formand axul acestora - este tapetata catre: • cavitatea amniotică de un epiteliu simplu cilindric – epiteliul amniotic • spatiul intervilos de trofoblast * cavitatea amniotica lacune cu sange matern

70 b. Ţesutul placentar fetal:
- are ca unitate morfo-functionala lobulul sau cotiledonul fetal - un cotiledon : este format dintr-o vilozitate tertiara impreuna cu toate ramificatiile sale : are un sistem vascular propriu, care este conectat la vasele ombilicale - placenta matura este formata din 8-15 cotiledoane

71

72 - elemente vasculare fetale - fibre colagen, reticulina - fibroblaste
Vilozitatile coriale: - ax conjunctiv vascular - elemente vasculare fetale - fibre colagen, reticulina - fibroblaste - fibre musculare netede - celule cu miofilamente contractile - celule Hoffbauer ( din luna II-luna IV) – cel prezentatoare de atg/Mf - origine probabil monocitara - macrofage fetale care participa la reactiile imune din placenta - contin lipide, GZG si GP - functie : carausi de substante nutritive, apa, functie imunitara, eritropoietica? - epiteliul trofoblastic - pana in luna IV –a : bistratificat : cito si sincitiotrofoblast - dupa luna a IV-a : unistraficat : sincitiotrofoblast ( cu muguri sincitiali)

73

74 In preparatele histologice, vilozitatile apar sectionate in diverse incidente.
Intre vilozitati - exista placarde cu celule deciduale din septele placentare - sange matern din spatiul intervilos

75 Diagnostic diferential al vilozitatilor coriale
Placenta 3luni Marime: mari, rare Trofoblastul: citotrofoblast sincitiotrofoblast Ax conjunctiv: lax, palid colorat Vase : mici Placenta la termen - mici, dese - sincitiotrofoblast (muguri sincitiali) - dens, intens colorat -numeroase, sclerozate, uneori cu trombi

76 Placenta la 3 luni- col. HE

77 Placenta la 3 luni – col. HE

78 Placenta la termen – col. HE

79 Placenta la termen –col. HE

80 Placenta la termen –col. HE

81

82 Bariera feto-placentara:
- este reprezentată de totalitatea elementelor care separa sangele matern din spatiul intervilos de sangele din vasele vilozitatilor coriale - contine următoarele elemente : • epiteliu trofoblastic • MB a epiteliului trofoblastic • axul-conjunctiv al vilozitatii (corionul) • MB a endoteliului capilar • endoteliul capilarelor fetale

83 Imbătranirea placentei – ingrosarea barierei feto- placentare:
- îngroşarea MB a epiteliului trofoblastic - îngroşarea MB a endoteliului capilar - apariţia depozitelor de fibrinoid - fibrozarea axului vilozităţii - vasele se sclerozează, cu trombi

84 Circulatia placentara:
- circulatia fetala: 2 artere ombilicale vena ombilicala - circulatia materna: arterele spiralate venele utero-placentare

85

86 Cordonul ombilical - leaga fatul de placenta
- este format din tesut conjunctiv mucos - contine vasele ombilicale - este invelit de epiteliul amniotic

87 La ex. macroscopic, placenta umana: - are forma discoidala
- diametru = cm - grosime = 2,5- 3 cm - G la nastere = g - suprafata de 10 m2 Prezinta 2 fete: - fetala – neteda - materna - neregulata

88

89 Placenta- sursa de celule stem

90 Insertii anormale ale placentei
Placenta accreta Placenta se insera adanc in endometru, fara sa depaseasca miometrul Placenta increta Placenta se insera adanc in peretele uterin, vilozitatile coriale ajungand in miometru Placenta percreta Depaseste peretele uterin, ajungand la organele vecine Rupturi uterine

91 Placenta previa Jos inserata

92 Functiile placentei : 1. schimburile materno-fetale (nutriţie, respiraţie, excreţie) 2. functie endocrină - gonadotropina corionică umană (hCG)- max: 8 sapt - secretata de trofoblast - stimuleaza receptorii LH de pe celulele corpului galben - mentine act. corpului galben de sarcina, prevenind degenerarea lui - nivel crescut: mola hidatiforma, choriocarcinom - prolactina - estrogeni - progesteron - hormon lactogen placentar - leptina - relaxina – cel deciduale - factori de crestere insulin like 1 si 2 - citotrofoblast 3. protectie

93 Mola hidatiforma

94 Placenta -anexa embrionara-

95