OBEZITATEA LA COPIL sef lucrari dr. Dana Anton-Paduraru

Παρουσίαση με θέμα: "OBEZITATEA LA COPIL sef lucrari dr. Dana Anton-Paduraru"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 OBEZITATEA LA COPIL sef lucrari dr. Dana Anton-Paduraru

2 OBEZITATEA: = o problema globala = problema de sanatate publica (principala a secolului 21), cu expansiune pandemica greu controlabila. Interes multidisciplinar prin riscurile adiacente comorbide pe termen scurt si termen lung.

3 Definiţie: = una dintre principalele tulburări de nutriţie a sugarului, copilului şi adolescentului caracterizată prin acumularea de grăsime în ţesutul adipos sau în alte ţesuturi şi organe, ca rezultat al dezechilibrului balanţei energetice.

4 ▪Copil ˂2 ANI : G/T ˃ PERCENTILA 95 PT VARSTA ▪COPIL ˃ 2 ANI: -SUPRAPONDERAL: IMC INTRE PERCENTILELE SAU IMC INTRE + 1DS si + 2DS. -OBEZ: IMC ˃ PERCENTILA 95 SAU PESTE + 2 DS.

5 SITUATIA OBEZITATII IN LUME
OMS: obezitatea a depasit ca prevalenta subnutritia!

6 Incidenţa =variabilă în diferite zone geografice, fiind legată de: -nivelul socio-economic de dezvoltare; -unele particularităţi şi obiceiuri alimentare • diete hipercalorice şi hiperlipidice -unele particularităţi ale modului de viaţă actual: •inactivitate fizica, •deplasări cu mijloace de transport în comun, •exces de vizionare a programelor de televiziune: prevalenţa =8% în cazul unui timp de vizionare mai mic de 1 oră/zi şi 17% în cazul a peste 4 ore de vizionare TV/zi).

7 RISCUL COPIILOR OBEZI DE A DEVENI ADULTI OBEZI

8 Istoria naturală a obezităţii relevă faptul că 1din 3 copii obezi va deveni adult obez. •Pentru copiii supraponderali care au un părinte obez, riscul de a deveni adulţi obezi este mai mare comparativ cu copiii normoponderali : -în perioada 1-3 ani: de 4 ori mai mare; -în perioada 3-10 ani: de 2 ori mai mare; -în perioada de adolescent: de 5-20 ori mai mare •Dacă ambii părinţi sunt obezi, riscul copilului de a deveni obez este de 80%. • 80% dintre adolescenţii obezi vor deveni adulţi obezi.

9 •1999, Freedman şi col. citaţi de Hodges: -copiii 5 – 17 ani şi greutate ˃percentila 95 au un risc mai mare: -de 2 ori pentru hipercolesterolemii; -de 7 ori pentru trigliceridemii; -de 2,6 ori pentru hiperinsulinemie; -de 2,4 ori pentru tensiune diastolică crescută şi de 4,5 ori pentru tensiune sistolică crescută.

10 ▪OMS: 250 mil. obezi → 22 mil. copii ˂ 5 ani
▪OMS: 250 mil. obezi → 22 mil. copii ˂ 5 ani. ▪2025: 300 mil obezi ▪ : obezitate 6-19 ani x 3

11 ▪USA 10% dintre prescolari = obezi (1/2 au toleranta scazuta la glucoza); 1 din 4 copii = supraponderali. ▪CANADA prevalenta: 10% - fete şi 9%- băieţi. ▪ MEXIC creştere cu 50% a prevalenţei obezităţii la copii în ultimii 10 ani.

12 ▪ UE: 14 mil. copii supraponderali si obezi ▪ nr. creste cu 400.000/an

13 ROMANIA ▪LOC 3 –OBEZITATEA INFANTILA ▪NR COPII SUPRAPONDERALI: CU 18% MAI MARE IN ULTIMII 10 ANI ▪40% COPII= SUPRAPONDERALI ▪PREVALENŢA SUPRAPONDERALITĂŢII ŞI OBEZITĂŢII LA COPII ANI ÎN JUDEŢELE DIN NORD-ESTUL MOLDOVEI (IAŞI + NEAMŢ), UTILIZÂND CRITERIILE IOTF =24,5% (V. MOCANU) SURSA:MS –CENTRUL DE CALCUL SI STATISTICA ROMANIA ▪LOC 3 –OBEZITATEA INFANTILA ▪NR COPII SUPRAPONDERALI: CU 18% MAI MARE IN ULTIMII 10 ANI ▪40% COPII= SUPRAPONDERALI ▪PREVALENŢA SUPRAPONDERALITĂŢII ŞI OBEZITĂŢII LA COPII ANI ÎN JUDEŢELE DIN NORD-ESTUL MOLDOVEI (IAŞI + NEAMŢ), UTILIZÂND CRITERIILE IOTF =24,5% (V. MOCANU)

14 RASA NEAGRĂ ESTE MAI AFECTATĂ DECÂT RASA ALBĂ: 19,5% DINTRE COPIII NEGRI COMPARATIV CU 11,8% DINTRE COPIII ALBI, RESPECTIV 23,6% DINTRE ADOLESCENŢII NEGRI COMPARATIV CU 12,7% DINTRE ADOLESCENŢII ALBI. FETELE SUNT DE 2 ORI MAI AFECTATE DECÂT BĂIEŢII.

15 ETIOLOGIE APARIŢIA BOLII ESTE INFLUENŢATĂ DE O SERIE DE FACTORI FAVORIZANŢI: -FACTORI PRENATALI: APORTUL CALORIC MATERN, DIABETUL MATERN, DISMATURITATEA, TALIA ŞI CIRCUMFERINŢA CRANIANĂ MICI LA NAŞTERE (FACTORI DE RISC CRESCUT PENTRU APARIŢIA ULTERIOARĂ A OBEZITĂŢII ABDOMINALE). -FACTORI PERINATALI: CLIMATUL RECE LA NAŞTERE. -FACTORI POST-NATALI: INTENSITATEA PROCESULUI DE CREŞTERE A GRĂSIMII CORPORALE PÂNĂ LA VÂRSTA DE 1 AN, ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ DE LA NAŞTERE, GREUTATEA LA VÂRSTA ADOLESCENŢEI.

16 FACTORI ALIMENTARI DE RISC
Absenta alimentatiei naturale Alimentatie artificiala sau mixta sugari Hipercalorica Hiperlipidica Hiperprotidica PREVALENTA 4,5% (2,8% alim. naturala) Copil mare saracia in fibre mic dejun sarac cina copioasa

17 ROLUL ALIMENTATIEI IN APARITIA OBEZITATII LA COPIL SI ADOLESCENT FACTORI FAVORIZANTI → intrauterin, perinatal, in timpul copilariei. ▪factori antenatali: -aportul caloric matern: -influenteaza G fatului, compozitia corporala -supraalimentatia gravidei trim.3 → hiperplazia ins.  pancreatice ale fatului →hiperinsulinism. ▪postnatal: -modificarea balantei energetice: aport excesiv caloric, prelungit reducerea cheltuielilor energetice. -ingestia calorica alimentara excedentara in 1-2 mese/zi = mai obezogena decat acelasi consum ingerat in 4-5 mese/zi.

18 CRESTEREA MARIMII PORTIILOR SNAKSURI SARATE: 132 Kcal → 225 Kcal HAMBURGERI: 389 Kcal → 486 Kcal CARTOFI PRAJITI: 188 Kcal → 256 Kcal BAUTURI CARBOGAZOASE: 144 Kcal → 195 Kcal

19 CONSUMUL DE BAUTURI CARBOGAZOASE DULCI
1 din 5 copii consumă băuturi răcoritoare

20 350ml/zi →

21 Câte zile pentru 1 kg? 26 zile → 14 kg pe an

22

23 Perioadele critice pentru dezvoltarea obezităţii sunt: -perioada prenatală; -perioada de rebound a adipozităţii (ultimii ani de preşcolar); -adolescenţa

24 Patogenie: =boală plurifactorială care presupune interacţiuni între factori genetici, sociali,metabolici, comportamentali,celulari şi moleculari. -Perturbarea homeostaziei energetice se realizează prin creşterea energiei de aport şi/sau scăderea consumului energetic şi modificarea metabolismului adipocitar. -Creşterea aportului energetic reprezintă mecanismul determinant în majoritatea cazurilor de obezitate.În cazul aportului excesiv, o parte din nutrienţii proveniţi din alimente va fi stocată în ţesutul adipos, în muşchi şi ficat pentru utilizarea ulterioară ca substrat energetic.

25 •INGESTIA DE HRANĂ ESTE CONTROLATĂ DE CENTRUL SAŢIETĂŢII ŞI DE CENTRUL FOAMEI. • STIMULAREA CENTRULUI SAŢIETĂŢII (SITUAT ÎN HIPOTALAMUSUL VENTRO-MEDIAN) DUCE LA ÎNTRERUPEREA CONSUMULUI DE ALIMENTE PRIN INHIBAREA CENTRULUI FOAMEI, IAR STIMULAREA CENTRULUI FOAMEI (SITUAT ÎN HIPOTALAMUSUL LATERAL) DUCE LA CREŞTEREA INGESTIEI ÎN URMA INHIBĂRII CENTRULUI SAŢIETĂŢII. • PRINCIPALA FUNCŢIE A NUCLEILOR DIN HIPOTALAMUSUL VENTRO-MEDIAN ESTE DE A STABILIZA DEPOZITELE ADIPOASE ALE ORGANISMULUI, AVÂND UN ROL IMPORTANT ÎN REGLAREA DE LUNGĂ DURATĂ A APORTULUI ALIMENTAR. • NUCLEII HIPOTALAMUSULUI LATERAL POTENŢEAZĂ REFLEXELE ALIMENTARE ŞI FUNCŢIILE MOTORII LEGATE DE COMPORTAMENTUL ALIMENTAR.ÎN MENŢINEREA HOMEOSTAZIEI NUTRIŢIONALE INTERVIN ŞI ALŢI NUCLEI CEREBRALI:PARAVENTRICULARI, DORSOMEDIANI,ARCUAŢI,SUPRACHIASMATICI.

26 • APORTUL ZILNIC DE HRANĂ ESTE REGLAT PE BAZA UNOR SEMNALE INTERNE CARE INFLUENŢEAZĂ CENTRII HIPOTALAMICI . • TRANSMITEREA SEMNALELOR INTERNE LA NIVELUL SNC SE REALIZEAZĂ PRIN INTERMEDIUL NEUROTRANSMIŢĂTORILOR: -NOREPINEFRINA STIMULEAZĂ APORTUL ALIMENTAR PRIN ACŢIUNEA PE CARE O DESFĂŞOARĂ LA NIVELUL RECEPTORILOR A2-ADRENERGICI DIN NUCLEII PARAVENTRICULARI ŞI INHIBĂ UNII STIMULI AI CENTRULUI SAŢIETĂŢII; -SEROTONINA STIMULEAZĂ SAŢIETATEA, REDUCE ACŢIUNEA HIPERFAGICĂ A SEROTONINEI ŞI SCADE INGESTIA DE GLUCIDE; -DOPAMINA INHIBĂ INGESTIA HRANEI; -NEUROPEPTIDUL Y STIMULEAZĂ INGESTIA DE ALIMENTE, ÎN SPECIAL DE GLUCIDE, CÂT ŞI UTILIZAREA LOR PENTRU SINTEZA DE LIPIDE; -GALANINA STIMULEAZĂ APORTUL DE HRANĂ; -ENTEROSTATINUL STIMULEAZĂ SAŢIETATEA; -PEPTIDUL I GLUCAGON-LIKE ARE ROL ÎN CONTROLUL GLICEMIC; -COLECISTOKININA ESTE UN PEPTID INTEGRATOR AL SAŢIETĂŢII, CARE FUNCŢIONEAZĂ ATÂT LA NIVEL INTESTINAL, CÂT ŞI ÎN HIPOTALAMUS.

27 Recent, au fost descoperiţi doi neurotransmiţători care actionează tot la nivelul hipotalamusului lateral şi care au fost denumiţi orexine:orexin-A şi orexin-B.Alături de efectul de stimulare a apetitului se pare că orexinele influenţează secreţia gastrică acidă. Leptina-o proteină cu rol de hormon, este un reglator important al aportului alimentar şi al metabolismului lipidic şi glucidic. Ea îşi exercită efectele asupra aportului alimentar şi asupra consumului energetic prin intermediul unei reţele neuro-hormonale. Acţionează prin inhibarea apetitului şi a căilor anabolice, respectiv prin stimularea senzaţiei de saţietate şi a căilor catabolice.Alături de scăderea aportului alimentar, leptina controlează cheltuielile energetice direct, printr-un mecanism central şi/sau prin mecanisme periferice.

28

29 • Primele organe care vin în contact cu alimentele sunt ochii, nasul şi gura. • Mesajele generate de aspectul, mirosul şi gustul alimentelor sunt transmise centrilor superiori cerebrali. • Aceste mesaje chimice, sub influenţa unor factori comportamentali volitivi, pot deveni o cauză de supraalimentaţie şi obezitate.

30 • ENERGIA CONSUMATĂ PE PARCURSUL UNEI ZILE ESTE SUMA DINTRE ENERGIA UTILIZATĂ PENTRU NEVOILE BAZALE, ENERGIA CONSUMATĂ PRIN ACTIVITATEA DE TERMOGENEZĂ, ACŢIUNEA TERMICĂ A ALIMENTELOR ŞI ENERGIA CONSUMATĂ PRIN ACTIVITATE FIZICĂ. • ÎN COPILĂRIE ŞI ÎN ADOLESCENŢĂ ARE LOC UN CONSUM ENERGETIC SUPLIMENTAR DATORAT PROCESULUI DE CREŞTERE. • CONSUMUL ENERGETIC DIFERĂ ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂ ŞI SEX.ÎN COPILĂRIE SE REMARCĂ O CREŞTERE CONTINUĂ A CHELTUIELILOR PENTRU METABOLISMUL BAZAL, AVÂND VALORI MAI CRESCUTE LA BĂIEŢI.

31 FIZIOPATOLOGIE -MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE OBEZITĂŢII SUNT COMPLEXE ŞI DETERMINATE DE EXCESUL DE ŢESUT ADIPOS, ÎN SPECIAL LA NIVEL VISCERAL. -CELE MAI IMPORTANTE PERTURBĂRI ÎNTÂLNITE ÎN OBEZITATE SUNT ALE HOMEOSTAZIEI GLUCOZEI ŞI INSULINEI, DISLIPIDEMIA ŞI HIPERCORTIZOLEMIA.

32 GLUCIDELE SI OBEZITATEA •aport care depaseste cheltuielile si antreneaza stocaj de lipide •prezenta in alimente care contin si lipide si care sunt consumate in exces •absorbtia lor ca bauturi indulcite , consumate la distanta de masa mai mare de 1 ora (organismul nu le contabilizeaza ca ratie energ. si nu realizeaza adaptarea asupra prizelor alimentare ce urmeaza) •index glicemic ↑, putere insulino-secretorie importanta.

33 LIPIDELE SI OBEZITATE -reprezinta forma de stocare energ
LIPIDELE SI OBEZITATE -reprezinta forma de stocare energ. cea mai economicoasa (dens. cal. cea mai mare -9kcal/g) -reglarea post-prandiala a prizei energetice = mai putin precisa dupa un pranz gras -induc mai putina satietate si o termogeneza post-alimentara mai mica decat glucidele. -natura lipidelor: AG saturati.

34 PROTEINELE SI OBEZITATEA -fara rol import
PROTEINELE SI OBEZITATEA -fara rol import. in producerea obezitatii -ipoteza: aport proteic ↑  cresterea productiei factori crestere  hiperplazia tesut adipos. -raport AA/ glucoza ↓  eliberare crescuta INS  conservarea En.

35 Clasificare clasificare în funcţie de gradul de severitate: ·uşoară: exces ponderal între 20-30%; ·medie: exces ponderal între 30-50%; ·severă: exces peste 50% din greutatea ideală.

36 -clasificare etiopatogenică ·obezitate primară:-familială sau nefamilială; genetică(intrinsecă) sau de aport (extrinsecă,exogenă). ·obezitate secundară: endocrină: sindrom Cushing, insulinom, hipotiroidism, ovar polichistic; hipotalamică: primară(sindrom Babinski-Frölich, sindrom Foerster) sau secundară( de cauză tumorală: meningiom,craniofaringiom,metastaze; post-traumatică; inflamatorie:meningite, encefalite; vasculară; boli infiltrative: histiocitoză, sarcoidoză, granulomatoză); din unele boli genetice: cu transmitere autosomal dominantă( acondroplazie, sindrom Prader-Willi, osteodistrofia ereditară Albright, sindrom Angelman) sau autosomal recesivă(sindrom Alström,Biedl-Bardet, Cohen, Fanconi-Bickel),cu transmitere X- linkată(sindrom Wilson-Turner, Borjesson- Forssman-Lehmann,Mehmo); din boli de stocaj: sindrom Mauriac, glicogenoză tip I;

37 -clasificare în funcţie de distribuţia topografică a adipozităţii: ·formă generalizată; · formă ginoidă(gluteo-femurală); · formă androidă( centrală, abdominală , viscerală) ·formă facio-tronculară clasificare după criteriul evolutiv: ·obezitate statică; ·obezitate dinamică.

38 -CLASIFICARE DUPĂ CRITERIUL HISTOLOGIC: ·OBEZITATE HIPERPLAZICĂ(NUMĂRUL ADIPOCITELOR CREŞTE PROGRESIV ŞI SE STABILIZEAZĂ LA UN NIVEL SUPERIOR); ·OBEZITATE HIPERTROFICĂ(NUMĂRUL ADIPOCITELOR ESTE NORMAL, VOLUMUL LOR FIIND ÎNSĂ MULT MAI MARE DECÂT LA NORMOPONDERALI).

39 TABLOU CLINIC: A)DATELE ANTROPOMETRICE CARACTERISTICE OBEZITĂŢII SUNT: -GREUTATE ÎN EXCES FAŢĂ DE TALIE, EXCES DE GREUTATE FAŢĂ DE GREUTATEA IDEALĂ A VÂRSTEI; -TALIE NORMALĂ SAU CHIAR CRESCUTĂ FAŢĂ DE MEDIA VÂRSTEI; -CIRCUMFERINŢA BRAŢ MEDIU SUPERIOARĂ VALORILOR VÂRSTEI; -GROSIMEA ŢESUTULUI ADIPOS SUBCUTANAT CRESCUTĂ FAŢĂ DE VALORILE NORMALE VÂRSTEI; -MATURAŢIA SEXUALĂ ŞI SOMATICĂ( VÂRSTA OSOASĂ) NORMALE SAU ACCELERATE B)ASPECTUL SOMATIC: DEPUNERE DE GRĂSIME GENERALIZATĂ, SIMETRICĂ, MĂRIRE DE VOLUM ŞI DISTENSIE A ABDOMENULUI.LA ADOLESCENŢI SE OBSERVĂ DEPUNERE ACCENTUATĂ DE GRĂSIME ŞI ÎN REGIUNEA PECTORALĂ LA BĂIEŢI ŞI PE FESE ŞI COAPSE LA FETE.PE FLANCURI ŞI COAPSE FRECVENT APAR VERGETURI ALBICIOASE.

40 C)SIMPTOMATOLOGIE: ÎN GENERAL, STAREA DE SĂNĂTATE ESTE BUNĂ
C)SIMPTOMATOLOGIE: ÎN GENERAL, STAREA DE SĂNĂTATE ESTE BUNĂ. DACĂ EXISTĂ, SIMPTOMATOLOGIA SE ÎNCADREAZĂ ÎN UNA DINTRE URMĂTOARELE CATEGORII: -PROBLEME PSIHOLOGICE: IMAGINE PROASTĂ REFERITOARE LA PROPRIA PERSOANĂ, SENTIMENTE DE INFERIORITATE ŞI RESPINGERE DIN PARTEA COLECTIVITĂŢII DE COPII DE ACEEAŞI VÂRSTĂ, DEPRESIE, FRUSTRARE, TENDINŢĂ LA COMPORTAMENT ANTISOCIAL, IMATURITATE ÎN RELAŢIILE FAMILIALE ŞI SOCIALE, HIPERDEPENDENŢĂ. -SIMPTOME LEGATE DE SUPRAÎNCĂRCAREA MECANICĂ REPREZENTATĂ DE EXCESUL PONDERAL:DEZADAPTARE CARDIO-CIRCULATORIE,OBOSEALĂ, POLIPNEE ŞI DISPNEE LA EFORTURI MODERATE, EDEME ÎN ORTOSTATISM LA MEMBRELE INFERIOARE, DURERI ARTICULARE. -MODIFICĂRI CUTANATE: INTERTRIGO, IRITAŢIE TEGUMENTARĂ LA NIVELUL PLICILOR, PRURIT, ABCESE,ACNEE. -TULBURĂRI NESPECIFICE: CEFALEE, VERTIJ, ASTENIE, METEORISM, CONSTIPAŢIE, DIGESTIE DIFICILĂ, TULBURĂRI MENSTRUALE LA ADOLESCENTE.

41 EFECTE ASUPRA COPILULUI

42 Date de laborator şi paraclinice: Obezitatea se caracterizează prin modificări ale unor parametri metabolici şi hormonali: ·metabolismul glucidic:peste 50% dintre copiii obezi au toleranţa scăzută la glucoză.

43 Criteriile de diagnostic ale toleranţei scăzute la glucoză
Criteriile OMS Criteriile ADA Glicemia á jeun <140 mg% (7,8 mmol/l) TTGO: glicemie= mg% la 120 minute Glicemia á jeun < 126 mg%(7 mmol/l) TTGO: glicemia= mg% la 120 minute + glicemia ≥ 200 mg% la 30 minute sau la 60 minute sau la 90 minute

44 ·metabolismul lipidic: -hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, nivele crescute ale LDL şi apolipoproteinei B, scăderea HDL şi apolipoproteinei A-I. ·metabolismul proteic: -creştere moderată a proteinelor serice, a α2- şi β-globulinelor. -Perturbarea metabolismului aminoacizilor este obiectivată prin hiperaminoacidemie şi hiperaminoacidurie. -La unii obezi este modificat şi metabolismul acidului uric (uricemie > 6 mg%, uricurie >0,6 g/24 ore). ·profilul hormonal: -nivele serice crescute de insulină şi cortizol. -Hormonii sexuali sunt modificaţi , în special după pubertate. -STH este mai scăzut la copiii obezi comparativ cu normoponderalii. -Funcţia tiroidiană este,în general, normală.

45 ·echilibrul hidro-electrolitic şi acido-bazic: - retenţia de sodiu şi excreţia de potasiu ↑ - excreţia de aldosteron ↑. Alte investigaţii utile sunt: -hemograma: anemie , în special la adolescentele obeze; -testele funcţionale ventilatorii :disfuncţie ventilatorie de tip restrictiv; -testul de toleranţă la efort :dezadaptare Cardio-circulatorie; -examenul psihologic (confirmă tulburările de personalitate şi comportament).

46 Diagnostic pozitiv: Diagnosticul pozitiv se stabileşte pe baza: -aspectului clinic; -datelor antropometrice: greutatea corporală raportată la greutatea ideală; greutatea corporală raportată la talie; perimetrul braţ-mediu; grosimea plicii cutanate.

47 ÎN PRACTICĂ, PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV DE OBEZITATE SE FOLOSESC: A)EXCESUL PONDERAL: POATE FI RAPORTAT LA GREUTATEA IDEALĂ PENTRU VÂRSTĂ SAU LA CURBELE DE CREŞTERE STATURALĂ ŞI PONDERALĂ STABILITE STATISTIC PENTRU O ANUMITĂ POPULAŢIE EXISTĂ MAI MULTE FORMULE DE CALCUL AL GREUTĂŢII: ·FORMULA LORENTZ MODIFICATĂ DUPĂ VÂRSTA COPILULUI: -ÎNTRE 2-6 ANI: GREUTATEA IDEALĂ = (T-100)-[(T-123) X 0,7] -ÎNTRE 6-14 ANI: GREUTATEA IDEALĂ = (T-100)- [(T-125) X 0,5] -ÎNTRE ANI: GREUTATEA IDEALĂ = (T-100)-10 ·FORMULA PERRAULT: GREUTATEA IDEALĂ = (T-100) + V/10 X 9/10 ·INDICELE ROHRER = G(KG)/T(CM3) X 10 (VALOARE NORMALĂ SUB 150). ·INDICELE DE MASĂ CORPORALĂ (IMC) = G(KG)/ T (M2); ESTE CEL MAI BUN INDICATOR PENTRU EVALUAREA OBEZITĂŢII, CORELÂNDU-SE SEMNIFICATIV CU MASA ADIPOASĂ TOTALĂ.

48 Valorile IMC pentru care un copil este considerat obez (dupa OMS)
Vârsta IMC băieţi fete Sub 2 ani 20,09 19,81 2-5 ani 19,30 19,17 5-10 ani 24,00 24,11 10-15 ani 28,30 29,11 15-18 ani 30,00

49 B)MĂRIMEA PLIULUI CUTANAT MĂSURAREA SE FACE CU AJUTORUL MICROMETRELOR SPECIALE (CALIPERS). SEDIILE DE ELECŢIE PENTRU APRECIEREA GROSIMII PLIULUI CUTANAT SUNT: SUBSCAPULAR STÂNG ŞI FAŢA POSTERIOARĂ A BRAŢULUI, LA JUMĂTATEA DISTANŢEI DINTRE VÂRFUL OLECRANULUI ŞI VARFUL ACROMIONULUI, BRAŢUL FIIND FIXAT ÎN UNGHI DREPT PE TRUNCHI.

50 ÎN SCOP DE CERCETARE , SE FOLOSESC METODE DE APRECIERE A GRĂSIMII CORPORALE TOTALE: -METODE DIRECTE: BAZATE PE ESTIMAREA DENSITĂŢII SPECIFICE (CÂNTĂRIRE SUB APĂ) SAU PE SOLUBILITATEA DIFERENŢIATĂ A UNI GAZ INERT (CICLOPROPAN). -METODE INDIRECTE: SE BAZEAZĂ PE MĂSURAREA” MASEI CORPORALE SLABE” (LBM) CU AJUTORUL IZOTOPILOR RADIOACTIVI.

51 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL -SINDROMUL LAURENCE-MOON-BIEDL BARDET: - TALIE NORMALĂ / ÎNTÂRZIATĂ, HIPOGENITALISM, DEZVOLTARE NEURO-PSIHICĂ ÎNTÂRZIATĂ, DISPOZIŢIE GENERALIZATĂ A GRĂSIMII ÎN EXCES, UNEORI MONSTRUOASĂ; ALTE CARACTERE DIFERENŢIALE: TRANSMITERE AUTOSOMAL-RECESIVĂ, ANOMALII CRANIENE, POLIDACTILIE, BRAHIDACTILIE, SINDACTILIE, RETINITĂ PIGMENTARĂ, ATROFIE OPTICĂ, NISTAGMUS. -SINDROMUL PRADER- WILLI : NANISM, HIPOGONADISM, DEZVOLTARE NEURO-PSIHICĂ ÎNTÂRZIATĂ, TRANSMITERE AUTOSOMAL-DOMINANTĂ. -SINDROMUL ALBRIGHT (PSEUDOHIPOPARATIROIDISM) : TALIA ŞI VÂRSTA OSOASĂ ÎNTÂRZIATE, MATURARE SEXUALĂ NORMALĂ, DEZVOLTARE NEURO-PSIHICĂ ÎNTÂRZIATĂ, DISPOZIŢIA GRĂSIMII ÎN EXCES SIMETRICĂ ŞI DIFUZĂ;ALTE CARACTERE DIFERENŢIALE: BRAHIMETATARSIE, BRAHIMETACARPIE, PAHIDERMIE, CATARACTĂ LENTICULARĂ, HIPOCALCEMIE, HIPERFOSFATEMIE, LIPSĂ DE RĂSPUNS LA PARATHORMON.

52 -SINDROMUL CUSHING : HIPOSTATURĂ,VĂRSTĂ OSOASĂ AVANSATĂ, DEZVOLTARE SEXUALĂ ŞI NEURO-PSIHICĂ NORMALĂ, DISPOZIŢIA GRĂSIMII ÎN EXCES FACIALĂ, CERVICALĂ ŞI TRONCULARĂ, HIRSUTISM, ACNEE,OSTEOPOROZĂ, HTA, HIPERGLICEMIE. -SINDROMUL STEIN- LEVENTHAL: TALIE NORMALĂ, DEZVOLTARE SEXUALĂ ÎNTÂRZIATĂ, DEZVOLTARE NEURO-PSIHICĂ VARIABILĂ, DISPOZIŢIA GRĂSIMII ÎN EXCES GENERALIZATĂ, SIMETRICĂ, HIRSUTISM MODERAT, AMENOREE, MENSTRUAŢII NEREGULATE. -INSUFICIENŢĂ TIROIDIANĂ: TALIA, VÂRSTA OSOASĂ, DEZVOLTAREA NEURO-PSIHICĂ ŞI SEXUALĂ ÎNTÂRZIATE, DISPOZIŢIA GRĂSIMII ÎN EXCES GENERALIZATĂ, SIMETRICĂ, FACIES MIXEDEMATOS, PALOARE, MACROGLOSIE, CONSTIPAŢIE, BRADICARDIE, HIPOTERMIE. -SINDROMUL FRÖLICH: VÂRSTA OSOASĂ ŞI DEZVOLTAREA NEURO-PSIHICĂ ÎNTÂRZIATE, DISPOZIŢIA GRĂSIMII ÎN EXCES PE ŞOLDURI, COAPSE ŞI REGIUNEA PUBIANĂ, DIABET INSIPID ASOCIAT (UNEORI).

53 -SINDROMUL KLINEFELTER: TALIE ÎNALTĂ, VÂRSTA OSOASĂ ÎNTÂRZIATĂ, HIPOGONADISM, PUBERTATE ÎNTÂRZIATĂ, DEZVOLTAREA NEURO-PSIHICĂ NORMALĂ SAU ÎNTÂRZIATĂ,GINECOMASTIE, DISPOZIŢIA GRĂSIMII ÎN EXCES PE ŞOLDURI, PREPUBIAN ŞI PE COAPSE. -SINDROMUL MAURIAC: TALIA, VÂRSTA OSOASĂ ŞI MATURITATEA SEXUALĂ ÎNTÂRZIATE, NEURO-PSIHIC NORMAL, DISPOZIŢIE FACIO-TRONCULARĂ A GRĂSIMII, HEPATOMEGALIE, SUBICTER, GLICOZURIE, HIPERLIPEMIE, HIPERCOLESTEROLEMIE. -GLICOGENOZA VON GIERKE: TALIA, VÂRSTA OSOASĂ ŞI MATURAREA SEXUALĂ ÎNTÂRZIATE, DEZVOLTAREA NEURO-PSIHICĂ NORMALĂ SAU ÎNTÂRZIATĂ, DISPOZIŢIA GRĂSIMII ÎN EXCES PE ŞOLDURI, COAPSE ŞI REGIUNEA PUBIANĂ, HEPATOMEGALIE, HIPOGLICEMIE, ACIDOCETOZĂ, HIPERLIPEMIE, HIPERCOLESTEROLEMIE, HIPERURICEMIE.

54   Tratament Principiile generale de tratament -abordarea tuturor problemelor complexe ale copilului şi adolescentului obez şi nu doar a problemei excesului ponderal; -cooperarea cu bolnavul, familia şi şcoala; -modificarea mediului familial, a condiţiilor psihologice şi a comportamentului alimentar; -promovarea şi încurajarea activităţii fizice ca atitudine de durată şi nu doar pe perioada regimului de slăbire; -reducerea la minimum a medicaţiilor anorexiante şi a altor măsuri medicamentoase; -promovarea stării de sănătate, a creşterii şi dezvoltării normale a copilului şi adolescentului obez.

55 Protocolul terapeutic cuprinde: a)tratamentul dietetic; b)programul de activitate fizică; c)terapia comportamentală; d)tratamentul medicamentos; e)tratamentul chirurgical; f)tratamentul complicaţiilor; g)educaţia nutriţională a familiei.

56 TRATAMENTUL DIETETIC=mijlocul terapeutic de bază
TRATAMENTUL DIETETIC=mijlocul terapeutic de bază. Regimul de slăbire în perioada de creştere şi dezvoltare trebuie să asigure desfăşurarea normală a acestora, motiv pentru care nu pot fi depăşite anumite valori minime ale aportului caloric şi proteic al dietei: -110 calorii/kgc/zi la sugarul sub 6 luni şi 90 calorii/kgc/zi la sugarul între 6-12 luni; -60 calorii/kgc/zi din greutatea ideală pentru varstă la copilul preşcolar şi şcolar sub 12 ani; -la prepuberi se indică o reducere treptată a aportului caloric cu 5-6%, iar la puberi cu 7-8%; calorii /zi la adolescent în perioada de slăbire şi 1000 calorii/zi după perioada iniţială de minimum o lună.

57 ▪La cei mai mulţi copii obezi se obţin rezultate favorabile prin scăderea aportului caloric anterior cu 30%. ▪Restricţii mai severe se impun în cazul existenţei unor complicaţii ameninţătoare de viaţă: -hipoventilaţie alveolară -apneea în somn -HTA importantă. ▪Conţinutul dietei în principii nutritive: % proteine % glucide % lipide.

58 ▪ APORTUL GLUCIDIC SĂ FIE REPREZENTAT DE HIDROCARBONATE COMPLEXE (GLUCIDELE SIMPLE STIMULEAZĂ INTENS SECREŢIA DE INSULINĂ  HIPOGLICEMIE CARE LA RÂNDUL SĂU ACTIVEAZĂ CENTRUL FOAMEI). ▪ PROTEINELE TREBUIE SĂ AIBĂ O DUBLĂ PROVENIENŢĂ: ANIMALĂ : VEGETALĂ, IN RAPORT 1:1. ▪ DIN RATA CALORICĂ ADMISA: % AG MONONESATURAŢI 6-8% AG POLINESATURAŢI MAXIMUM 10% AG SATURAŢI. ▪ SE RECOMANDĂ 5-6 MESE/ZI, CU URMĂTOAREA REPARTIŢIE A CALORIILOR: 20% - MICUL DEJUN 30% - PRÂNZ 20% - CINĂ CÂTE 15% LA 2 GUSTĂRI ÎN VARIANTA CU 5 MESE/ZI SAU CÂTE 10% LA 3 GUSTĂRI ÎN VARIANTA CU 6 MESE/ZI.

59 TIPURI DE DIETE ÎN PERIOADA DE SLĂBIRE: ADIETELE CÂNTĂRITE ŞI MĂSURATE: -APORT DE SARE NORMAL; -PREPARARE FĂRĂ GRĂSIMI; -ASEZONAREA SALATEI CU OŢET, LĂMÂIE, PIPER, CEAPĂ, USTUROI, MUŞTAR; -BRÂNZETURI CU CONŢINUT SUB 50% LIPIDE; -CARNEA (CÂNTĂRITĂ FĂRĂ OS) VA FI FIARTĂ SAU FRIPTĂ, IAR LEGUMELE FIERTE ÎN APĂ; -FRUCTELE NU SE VOR SERVI CU ZAHĂR; -SE MĂNÂNCĂ TOATE ALIMENTELE PRESCRISE ŞI NU VOR FI CONSUMATE ALTELE ÎN PLUS; -LICHIDELE VOR FI CONSUMATE OBLIGATORIU ÎN CANTITĂŢILE PRESCRISE; -INTERVALUL DINTRE MESE VA FI DE CEL PUŢIN 3-4 ORE, IAR ÎNTRE MESE NU SE VOR CONSUMA ALIMENTE.

60 ADIETA PE „4 GRUPE DE ALIMENTE”: -ALIMENTE CARE TREBUIE CONSUMATE ÎN FIECARE ZI: PROTEINE,APĂ, VITAMINE; -ALIMENTE CARE POT FI CONSUMATE ÎN ORICE CANTITATE(CONŢINUT SUB 5G GLUCIDE/100 G):VARZĂ, CONOPIDĂ, VINETE, ARDEI, DOVLECEI, RIDICHI, ROŞII, FASOLE VERDE, CEAI, LĂMÂIE,BULION, MUŞTAR,ÎNDULCITORI ARTIFICIALI; -ALIMENTE CARE TREBUIE CONSUMATE ÎN CANTITĂŢI STRICTE SAU CU MODERAŢIE DATORITĂ CONŢINUTULUI SUB 15 G GLUCIDE/100 G:LAPTE, CEREALE, FĂINOASE, SUCURI DE FRUCTE ŞI LEGUME; -ALIMENTE CARE TREBUIE EVITATE (CONŢINUT BOGAT DE GLUCIDE ŞI LIPIDE):BANANE, STRUGURI, ÎNGHEŢATĂ, PRĂJITURI,NAPOLITANE, DULCIURI CONCENTRATE, CARNE DE PORC ŞI MIEL, FASOLE ŞI MAZĂRE USCATĂ,UNT, MARGARINĂ,MĂSLINE,GUMĂ DE MESTECAT, NUCI,OUĂ.

61 ADIETA HIPOCALORICĂ A ASOCIAŢIEI AMERICANE PENTRU DIABET (ADA): -REDUCE APORTUL CALORIC LA 30-40% DIN APORTUL OBIŞNUIT, IAR ALIMENTELE SUNT ÎMPĂRŢITE ÎN 6 CATEGORII: LAPTE, VEGETALE, FRUCTE, PÂINE ŞI AMIDON, CARNE, GRĂSIMI. -SE RECOMANDĂ:20% PROTEINE, 30% GRĂSIMI, 50% GLUCIDE. -DEFICITUL CALORIC ESTE REALIZAT PRIN ELIMINAREA ALIMENTELOR CU BOGAT CONŢINUT CALORIC (UNT, BRÂNZĂ, MAIONEZĂ, SOSURI, PRĂJELI, LAPTE INTEGRAL).

62 dieta „trafic-light” împarte alimentele în 5 grupe: fructe şi vegetale, cereale, lapte şi produse lactate, proteine concentrate, alte alimente. Alimentele sunt divizate în 3 culori: -verzi („go”= permise): vegetale cu conţinut sub 20 calorii/porţie; -galbene („caution”): conţin 20 calorii/porţie medie; -roşii („stop”= interzise): conţin peste 20 calorii/porţie.

63 dieta BLACKBURN –BISTRIAN pt adulti, modificata de MERRITT –SUSKIND pt copii -trat. obezitatii severe kcal/zi -1,5 – 2 g proteine / kg G ideala/zi -12 sapt. -dieta de mentinere.

64 ADIETA ATKINS: ESTE UNA DINTRE CELE MAI POPULARE DIETE ÎN SUA
ADIETA ATKINS: ESTE UNA DINTRE CELE MAI POPULARE DIETE ÎN SUA. ESTE RELATIV BOGATĂ ÎN PROTEINE ŞU SCĂZUTĂ ÎN GLUCIDE, PERMIŢÂND BOLNAVULUI SĂ INGERE MAI MULTE CALORII ŞI ÎN ACELEŞI TIMP SĂ SLĂBEASCĂ.

65 REGIMUL DIETETIC DUPĂ AJUNGEREA LA GREUTATEA CORESPUNZĂTOARE: PROGRAMUL DE SLĂBIRE TREBUIE SĂ CONŢINĂ ŞI STRATEGIA PE TERMEN LUNG DE MENŢINERE A GREUTĂŢII ATINSE. PRINCIPIILE REGIMULUI DIETETIC DE DURATĂ CARE SĂ NU PERMITĂ RECÂŞTIGAREA EXCESULUI PONDERAL SUNT: -ADMINISTRAREA DE PROTEINE LA FIECARE DIN MESELE PRINCIPALE ŞI NU SUB MINIMUL FIZIOLOGIC, CARE SĂ PERMITĂ CREŞTEREA NORMALĂ; -CONSUMUL DE FRUCTE ŞI LEGUME CU CONŢINUT REDUS DE GLUCIDE ÎN ORICE CANTITATE; -CONSUMUL CU MARE PRUDENŢA A ALIMENTELOR CONCENTRATE CALORIC; -ÎNTRE MESE NU SE VOR CONSUMA SUPLIMENTE CALORICE; -SPORIREA ACTIVITĂŢII FIZICE; -CÂNTĂRIRE ZILNICĂ; -COMBATEREA IMEDIATĂ A ORICĂREI TENDINŢE DE ÎNGRĂŞARE.

66 TRATAMENTUL DIETETIC AL OBEZITĂŢII LA SUGAR ▪ SCOPUL TRATAMENTULUI NU ESTE REDUCEREA GREUTĂŢII, CI ÎNCETINIREA RATEI DE CREŞTERE PONDERALĂ ÎN RAPORT CU CREŞTEREA TALIEI. ▪ SE RECOMANDĂ O DIETĂ NORMALĂ CA APORT CALORIC ŞI DE PRINCIPII NUTRITIVE PENTRU A SATISFACE NECESARUL DE CREŞTERE. ▪ CA REAJUSTĂRI DIETETICE UTILE SUNT PERMISE: -DACĂ VOLUMUL DE LAPTE INGERAT ZILNIC ESTE EXCESIV (PESTE 900ML/ZI) SE RECOMANDĂ REDUCEREA ŞI ÎNLOCUIREA LUI PRIN LICHIDE SIMPLE (APĂ, CEAI NEÎNDULCIT); -FOLOSIREA LAPTELUI SEMIECREMAT LA SUGARI DE VÂRSTA MAI MARE; -FOLOSIREA ALIMENTELOR DIETETICE PREPARATE ÎN CASĂ ŞI RENUNŢAREA LA PRODUSELE COMERCIALE CU DEZECHILIBRE ALE PRINCIPIILOR NUTRITIVE (EXCES DE GLUCIDE).

67 B)ACTIVITATEA FIZICĂ DEŢINE UN ROL IMPORTANT ÎN PROGRAMUL DE SLĂBIRE PRIN REALIZAREA UNEI DISCORDANŢE ÎNTRE APORTUL CALORIC ŞI CHELTUIELILE ENERGETICE CRESCUTE ACTIVITATEA FIZICĂ VA FI ALEASĂ ÎN FUNCŢIE DE PERSONALITATEA, PREFERINŢELE ŞI APTITUDINILE COPILULUI CA REGULI GENERALE ALE PROGRAMULUI DE PROMOVARE A ACTIVITĂŢII FIZICE LA COPIL TREBUIE RESPECTATE URMĂTOARELE: -EXERCIŢIUL FIZIC NU POATE ÎNLOCUI, CI DOAR COMPLETEAZĂ REGIMUL ALIMENTAR; -PENTRU A DEVENI UN FACTOR SEMNIFICATIV ÎN REDUCEREA GREUTĂŢII, EXERCIŢIUL FIZIC TREBUIE EFECTUAT ZILNIC SAU DE 3-5 ORI/SĂPTĂMÂNĂ ŞI O PERIOADĂ SUFICIENT DE LUNGĂ; -ODATĂ CU SCĂDEREA PONDERALĂ ŞI AMELIORAREA FUNCŢIEI CARDIO-PULMONARE, ACTIVITATEA FIZICĂ POATE FI INTENSIFICATĂ (DURATA INIŢIALĂ=15 MINUTE,APOI SE CREŞTE TREPTAT LA MINUTE); -SE VA ASIGURA COOPERAREA COPILULUI SAU ADOLESCENTULUI, PRECUM ŞI A FAMILIEI;

68 REGULI DE PROMOVARE A ACTIVITĂŢII FIZICE LA SUGAR: -SUGARUL TREBUIE ÎNFĂŞAT CÂT MAI PUŢIN RESTRICTIV PENTRU A PERMITE LIBERTATEA MIŞCĂRILOR; -ÎMBRĂCĂMINTEA VA FI ADECVATĂ SEZONULUI ŞI TEMPERATURII; -SUGARUL MARE VA FI PLASAT ÎN ŢARC PENTRU A PROMOVA MOBILITATEA SPONTANĂ; PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZICĂ LA PREŞCOLAR ŞI ŞCOLAR: -DUPĂ TESTAREA REZISTENŢEI LA SUPRASOLICITĂRILE FIZICE, SE ÎNCEPE UN PROGRAM INDIVIDUALIZAT DE EXERCIŢII FIZICE, COMPLETAT CU PARTICIPAREA LA JOCURILE COPIILOR DE ACEEAŞI VÂRSTĂ; -SE VA ACORDA O ATENŢIE DEOSEBITĂ PERIOADELOR DE VACANŢĂ, ORGANIZÂNDU-SE PROGRAME SPECIALE DE ACTIVITATE FIZICĂ ÎN AFARA ŞCOLII.

69 PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZICĂ LA ADOLESCENT: -DUPA TESTAREA ACTIVITĂŢII ANTERIOARE ŞI DUPĂ EVALUAREA REZISTENŢEI ORGANISMULUI LA SUPRASOLICITĂRILE FIZICE, SE VA STABILI UN PROGRAM ZILNIC DE 2-3 ORE DE ACTIVITATE FIZICĂ :MERS PE JOS, ÎNOT, TENIS, JOCURI SPORTIVE CU PARTENERI DE ACEEAŞI VÂRSTĂ; -ABATERILE DE LA REGIM VOR FI CORECTATE PRIN ACTIVITATE FIZICĂ SUPLIMENTARĂ; -SE VOR ACORDA BOLNAVULUI RESPONSABILITĂŢI CRESCUTE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ALEGEREA TIPULUI ŞI DURATEI EXERCIŢIILOR FIZICE.

70 VALORILE CONSUMULUI ENERGETIC ÎN UNELE ACTIVITĂŢI: -ACTIVITATE SEDENTARĂ: 40 CALORII/ORĂ; -MERS NORMAL: CALORII/ORĂ; -MERS RAPID: 250 CALORII/ORĂ; -ALERGARE ÎN RITM MODERAT: CALORII/ORĂ; -ALERGARE RAPIDĂ: CALORII/ORĂ; -COBORÂTUL SCĂRILOR:425 CALORII/ORĂ; -URCATUL SCĂRILOR: CALORII/ORĂ; -MERS CU BICICLETA (5KM/ORA):240 CALORII/ORĂ; -ÎNOT: CALORII/ORĂ: -TENIS: CALORII/ORĂ; -PATINAJ (ROLE, GHEAŢĂ): CALORII/ORĂ; -JOGGING: CALORII/ORĂ; -DANS:350 CALORII/ORĂ.

71 c)terapia comportamentală: Scopul terapiei comportamentale este de a corecta obiceiurile care au determinat excesul ponderal şi de a promova un stil de viaţă sănătos Strategia acestei terapii cuprinde: -automonitorizarea comportamentului alimentar şi a activităţii fizice (printr-un jurnal alimentar şi al activităţii fizice); -automonitorizarea factorilor de stress; -controlul stimulilor favorizanţi pentru obiceiurile alimentare neraţionale; -rezolvarea problemelor individuale prin cunoaşterea erorilor comportamentale; -restructurarea cognitivă şi suportul psihologic (foarte utilă este terapia de grup).

72 D)TRATAMENTUL MEDICAMENTOS: ROL MINOR
D)TRATAMENTUL MEDICAMENTOS: ROL MINOR. - MEDICAŢIA ANOREXIANTĂ NU ARE EFICIENŢĂ PE TERMEN LUNG. -MEDICAŢIILE HORMONALE (GONADOTROFINA CORIONICĂ UMANĂ) NU A DAT REZULTATE PE TERMEN LUNG. -SUA ŞI CANADA: STUDIU MULTICENTRIC CARE A URMĂRIT EFICACITATEA TRATAMENTULUI CU XENICAL (ORLISTAT) 3 CAPSULE/ZI, TIMP DE 6 LUNI-2 ANI LA COPILUL MAI MARE DE 12 ANI. MEDICAMENTUL S-A DOVEDIT UTIL ÎN CONSOLIDAREA REZULTATELOR TERAPIEI DIETETICE ŞI A ACTIVITĂŢII FIZICE, DAR S-A EVIDENŢIAT UN NIVEL SCĂZUT AL VITAMINEI D DUPĂ 3-6 LUNI DE TRATAMENT, SUGERÂNDU-SE CĂ VITAMINA D TREBUIE MONITORIZARĂ ŞI SUPLIMENTATĂ ÎN CURSUL ACESTUI TRATAMENT.

73 ▪studiu randomizat efectuat la adolescenţi: Sibutramina – un supresiv al apetitului administrat concomitent cu terapia comportamentală a demonstrat o pierdere ponderală mai mare comparativ cu un placebo (7,8 kg, respectiv 3,2 kg). ▪Studii asupra Metforminului :poate fi util în ameliorarea creşterii ponderale în cazurile de obezitate datorate medicamentelor psihotrope (Valproat, Risperidone, Olanzapine). ▪obesimed: absoarbe cantităţi mari de apă, formând astfel o substanţă naturală care umple stomacul. Apare astfel senzaţia de saţietate. -copii˃ 10 ani: 2 cps x 3/zi, cu 1 ora inainte de masa, in 500 ML apa.

74 E)TRATAMENTUL CHIRURGICAL: TEHNICILE CHIRURGICALE RECOMANDATE ADULTULUI NU SUNT ADECVATE COPILULUI. LIPOABSORBŢIA ŞI ÎNLĂTURAREA CHIRURGICALĂ A UNEI PĂRŢI DIN GRĂSIMEA ABDOMINALĂ NU SUNT EFICIENTE, DEPOZITELE REFĂCÂNDU-SE ÎN TIMP. BY-PASSUL JEJUNO-ILEAL ESTE EFICIENT, DAR ARE NUMEROASE EFECTE ADVERSE (DIAREE INTRACTABILĂ, CALCULI RENALI, INSUFICIENŢĂ HEPATICĂ, DEFICITE NUTRIŢIONALE). PLICATURAREA GASTRICĂ ESTE RECOMANDATĂ DOAR LA ADOLESCENŢII LA CARE S-A FINALIZAT PROCESUL DE CREŞTERE. ÎN UNELE CAZURI AU FOST ÎNCERCATE TEHNICI LAPAROSCOPICE.  

75 F)TRATAMENTUL COMPLICAŢIILOR: COMPLICAŢIILE CARE ŢIN DE ÎNCĂRCAREA STATICĂ, COMPLICAŢIILE RESPIRATORII, TOLERANŢA SCĂZUTĂ LA GLUCOZĂ, COMPLICAŢIILE DE ORDIN PSIHOLOGIC SE AMELIOREAZĂ PRIN REDUCEREA GREUTĂŢII CORPORALE EXCESIVE COMPLICAŢIILE SEVERE METABOLICE LEGATE DE REGIMURILE DE SLĂBIRE INADECVATE, ACIDOZA METABOLICĂ, CETOZA, DEPLEŢIA MAGNEZIANĂ SUNT ÎNDEPĂRTATE PRIN CONTRAINDICAŢIA FORMALĂ A REGIMURILOR DEZECHILIBRATE PREVENIREA COMPLICAŢIILOR TARDIVE CARE POT SURVENI LA VÂRSTA DE ADULT (HTA,CARDIOPATIE ISCHEMICĂ) SE REALIZEAZĂ PRIN INSTITUIREA UNOR OBICEIURI ALIMENTARE RAŢIONALE ŞI PRINTR-UN RITM DE CREŞTERE PONDERALĂ ADECVAT ÎN FAMILIILE CU INCIDENŢĂ CRESCUTĂ A DIABETULUI ZAHARAT, HTA, CARDIOPATIEI ISCHEMICE.

76 EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC FACTORII CARE POT INFLUENŢA EVOLUŢIA ŞI PROGNOSTICUL OBEZITĂŢII SUNT: -ETIOLOGIA:OBEZITATEA ENDOCRINĂ ESTE MAI REFRACTARĂ LA TERAPIA DIETETICĂ COMPARATIV CU OBEZITATEA EXOGENĂ; -SEVERITATEA:GRADELE MAI SEVERE RĂSPUND MAI SLAB LA TERAPIE ŞI AU RISC MAI MARE DE COMPLICAŢII; -DURATA EVOLUŢIEI:PE MĂSURA ÎNVECHIRII BOLII, OBICEIURILE ALIMENTARE SUNT MAI GREU INFLUENŢABILE DE MĂSURILE TERAPEUTICE; -VÂRSTA:PERIOADELE CRITICE ÎN DEZVOLTAREA OBEZITĂŢII SUNT PERIOADA DE SUGAR, PREŞCOLAR ŞI ADOLESCENT; -RĂSPUNSUL LA TRATAMENTUL DIETETIC.

77 REZULTATELE FAVORABILE ALE REGIMULUI DE SLĂBIRE SUNT REPREZENTATE DE: -DOBÂNDIREA UNEI SENZAŢII DE BUNĂSTARE, COPILUL DEVENIND MAI VIOI, MAI ACTIV, CU UN TONUS PSIHIC MAI BUN; -SCĂDEREA VALORILOR TENSIONALE ÎN PARALEL CU DISPARIŢIA SIMPTOMATOLOGIEI (ÎN SPECIAL CEFALEE CU CARACTER PERSISTENT SAU RECIDIVANT); -ÎMBUNĂTĂŢIREA IMPORTANTĂ A FUNCŢIEI CARDIACE PRIN AMELIORAREA UMPLERII VENTRICULARE STÂNGI ŞI A FRACŢIEI DE EJECŢIE; -REDUCEREA NUMĂRULUI DE APNEI/ORĂ, CREŞTEREA SATURAŢIEI SANGUINE ÎN OXIGEN ŞI A CAPACITĂŢII PULMONARE; -DIMINUAREA PÂNĂ LA DISPARIŢIE A HIPERGLICEMIEI ŞI A HIPERINSULINEMIEI BAZALE ŞI POST-PRANDIALE ŞI REDUCEREA INSULINOREZISTENŢEI PRIN CREŞTEREA SENSIBILITĂŢII PERIFERICE LA INSULINĂ; -EFECT DE AMELIORARE A SIMPTOMATOLOGIEI OSTEO-ARTICULARE; -MODIFICĂRI ANATOMO-HISTOLOGICE: RELAXAREA TEGUMENTELOR, CREŞTEREA MOBILITĂŢII ORGANELOR INTERNE, REZORBŢIA VACUOLELOR LIPIDICE DIN ADIPOCIT.

78 Complicaţiile obezităţii: comparativ cu adultul, sunt mai puţin frecvente la copil. -complicaţii ortopedice: - deformări osoase la nivelul membrelor inferioare ( genu valgum, picior plat, boală Blount, coxa vara); -epifizita capului femural; - necroza aseptică de cap femural; - accentuarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale(hiperlordoză); - dureri ale membrelor inferioare după ortostatism prelungit.

79 -COMPLICAŢII METABOLICE: DISLIPIDEMIE, HIPERINSULINISM, REZISTENŢĂ LA INSULINĂ, DIABET ZAHARAT TIP II (RISC DE 12,6 ORI MAI MARE DECÂT COPII NON-OBEZI), HIPERURICEMIE(RAR). . SINDROMUL METABOLIC -ESTE UN FACTOR MAJOR DE RISC CARE PRECEDE BOALA CARDIO-VASCULARA SI DIABETUL. -PREVALENTA SA CRESTE DIRECT CU GRADUL OBEZITATII, IAR FIECARE ELEMENT AL SINDROMULUI SE INRAUTATESTE ODATA CU CRESTEREA GREUTATII CORPORALE. -FACTORII CARACTERISTICI AI SINDROMULUI METABOLIC SUNT: OBEZITATEA ABDOMINALA, DISLIPIDEMIA (TRIGLICERIDE CRESCUTE, LDL SCAZUTE, HDL SCAZUTE), TENSIUNEA ARTERIALA CRESCUTA, REZISTENTA LA INSULINA (CU/FARA INTOLERANTA LA GLUCOZA), STATUSUL PROTROMBOTIC SI PROINFLAMATOR

80 -complicaţii hormonale: hiperandrogenemie, tulburări ale ciclului menstrual, hipercorticism reactiv. -complicaţii respiratorii: sindroame de hipoventilaţie, apneea obstructivă din timpul somnului, astmul bronşic. -Forma extremă de manifestare a sindromului de hipoventilaţie alveolară este sindromul Pickwick definit prin asocierea dintre obezitate +somnolenţă + manifestări hipnice respiratorii + cianoză +cardiomegalie+ insuficienţă cardiacă dreaptă.

81 -COMPLICAŢII CARDIO-VASCULARE: HTA, HIPERTROFIE VENTRICULARĂ DREAPTĂ, ATEROSCLEROZA CORONARIANĂ / GENERALIZATĂ. 20% DINTRE COPIII OBEZI AU CEL PUŢIN DOI FACTORI DE RISC PENTRU BOALĂ CARDIACĂ. -COMPLICAŢII DIGESTIVE: STEATOZĂ HEPATICĂ, LITIAZĂ BILIARĂ, COLECISTITĂ. -COMPLICAŢII RENALE: COPIII OBEZI AU UN GRAD MAI MARE DE ALBUMINURIE ŞI Β2-MICROGLOBULINURIE COMPARATIV CU COPIII CU GREUTATE NORMALĂ, INDICÂND O DISFUNCŢIE PRECOCE GLOMERULARĂ ŞI TUBULARĂ RENALĂ.

82 -complicaţii psihologice: deficite neuro-cognitive, sentimente de inferioritate, conflicte familiale, izolare socială, dificultăţi şcolare,absenteism, imaturitate emoţională şi psihică. -complicaţii endocrine: boală polichistică ovariană. -complicaţii cutanate: infecţii cutanate micotice şi bacteriene (frecvenţă crescută), tulburări trofice ale membrelor inferioare, displazii unghiale.

83 PROFILAXIA OBEZITATII INCEPE INAINTE DE NASTERE
PROFILAXIA OBEZITATII INCEPE INAINTE DE NASTERE ! ▪2 elemente esentiale: -Cresterea ponderala accelerata in timpul sarcinii (trebuie sa alerteze medicul). -Diabetul gestational (trebuie rapid depistat si tratat). ▪Copilul cu exces de greutate sau cu risc de suprapondere trebuie depistat rapid si monitorizat. ▪Profilaxia trebuie să înceapă încă din perioada prenatală prin identificarea părinţilor cu risc familial crescut pentru obezitate.

84 ÎN PERIOADA DE SUGAR, AU VALOARE DE PREVENIRE A OBEZITĂŢII URMĂTOARELE MĂSURI: -ÎNCURAJAREA ALIMENTAŢIEI NATURALE SAU CU UN PREPARAT DE LAPTE ADAPTAT, MĂCAR ÎN PRIMELE 3-4 LUNI DE VIAŢĂ; -ÎN ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ, SE VOR FOLOSI DILUŢII CORECTE DE LAPTE DE VACĂ SAU CONCENTRAŢII CORECTE DE LAPTE PRAF; -DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI SE VA FACE ÎN JURUL VÂRSTEI DE 6 LUNI, EVITÂNDU-SE FOLOSIREA PREPARATELOR COMERCIALE CU CONŢINUT DISPROPORŢIONAT DE GLUCIDE ŞI CALORII RAPORTAT LA PROTEINE; -SE VA EVITA SUPRAALIMENTAŢIA.

85 Alimentatia naturala reduce riscul de DZ tip 2 si al obezitatii la copil. Mecanisme: -Scaderea nivelului satietatii -Reducerea nivelurilor sanguine de insulina -Expunerea scazuta la produsi chimici si nitrati ce altereaza functionarea normala a pancreasului.

86 La copilul mic şi preşcolar, se fac următoarele recomandări: ml lapte/zi şi 3 mese principale echilibrate în principalele principii nutritive; -la gustări se recomandă carne, unt, fructe şi legume proaspete; -se vor evita: cartofii prăjiţi (în exces), dulciurile, băuturile îndulcite, alimentele hipercalorice,dar cu valoare nutriţională redusă; -liberalizarea activităţii fizice.

87 La şcolar şi adolescent, măsurile pentru profilaxia obezităţii sunt reprezentate de: -alimentaţie raţională, cu evitarea dulciurilor concentrate şi a produselor bogate în grăsimi (snacksuri, chipsuri); -promovarea activităţii fizice; -asigurarea echilibrului psihologic.