TEGUMENTUL.

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
Producerea curentului electric alternativ
Advertisements

High Speed Fiber Optic Coordonator : Conf. Dr. Ing. Stefan Stancescu
Curs 14 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
COMPUNEREA VECTORILOR
Proiect Titlu: Aplicatii ale determinanatilor in geometrie
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Relații Monetar-Financiare Internaționale Curs 9
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
LB. gr.: Φιλο-σοφία Philo-sophia Iubirea-de-înțelepciune
Modificări ciclice ale endometrului Uterul gravid Placenta
STRUCTURA PROTEINELOR
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
Curs 5 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Legea lui Ohm.
MĂSURAREA ŞI ANALIZA VIBRAŢIILOR STRUCTURILOR
Dispozitive optoelectronice avansate
Lasere cu Corp Solid Diode Laser cu Semiconductor
STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
ŢESUTUL OSOS adaptate pentru funcţia de suport şi protecţie
REGENERAREA PARODONTALĂ – FENOMEN COMPLEX ÎNTRE BIOMATERIALELE UTILIZATE ŞI PROCESELE DE BIOLOGIE CELULARA SI MOLECULARA prof. univ. dr. Silvia Mârţu UMF.
ANATOMIA și FIZIOLOGIA PIELII
Electromagnetismul Se ocupă de studiul fenomenelor legate de:
DISPOZITIVE ELECTRONICE ȘI CIRCUITE-1
Formula leucocitară.
4. Carbonizarea la 1500 oC in atmosfera inerta
Saliva.
Aparate Electrice Speciale
Dioda semiconductoare
TRANSFORMATA FOURIER (INTEGRALA FOURIER).
Noţiuni de mecanică În mecanica clasică, elaborată de Isaac Newton ( ), se consideră că timpul curge uniform, într-un singur sens, de la trecut,
Retele de Calculatoare si Internet
Fisiunea nucleară Fuziunea nucleară.
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT- Bucuresti) MICROSISTEME INTEGRATE DE TIP RF MEMS REALIZATE PE SILICIU,
Dizaharide Dizaharide Grama Andrei Cruceru Robert Cls. 11A.
Ţesuturile musculare.
COMPUNEREA VECTORILOR
PEROXYSOMII.
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
Tipuri de legătură chimică:
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
TEHNOLOGIA CABLAJELOR IMPRIMATE
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Modele de cristalizare
Lentile.
Genul Neisseria.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Circuite logice combinaţionale
Test.
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Metode si sisteme de analiza si interpretare a imaginilor
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
TRIUNGHIUL.
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Aplicaţiile Efectului Joule
Metode si sisteme de analiza si interpretare a imaginilor
AGENTIA NATIONALA PT PROTECTIA MEDIULUI
Rabaterea Sl.Dr.Ing. Iacob-Liviu Scurtu b ` d ` δ ` a ` c ` X d o a c
G R U P U R I.
CUPLOARE.
Transplantul pulmonar, de mână, piele și de cornee Prof
Chimie Analitică Calitativă ACTIVITATE. COEFICIENT DE ACTIVITATE
Μεταγράφημα παρουσίασης:

TEGUMENTUL

STRUCTURA TEGUMENTULUI

EPIDERMUL

Keratinocitele

2. Melanocitele

Melanocitele - col.H.E.

3. Celulele Langerhans

Celule Langerhans - col. AuCl2

4. Celulele Merkel

DERMUL

DERMUL

HIPODERMUL

ANEXELE TEGUMENTARE

Glanda sudoripară

Porţiunea secretoare

Canalul excretor

Glanda sebacee

PĂRUL

Filamentul pilos

Foliculul pilos

Muşchiul erector

TEGUMENTUL SUBŢIRE

TEGUMENTUL GROS

ORGANUL VIZUAL OCHIUL - format din 3 tunici 1. Fibroasă – externă sclerotica corneea 2. Vasculară (Uveea) - medie coroida corpul ciliar iris 3. Nervoasă – internă retina

CORNEEA 1. Epiteliul anterior 2. Membrana bazală BOWMAN 3. Stroma Discul anterior transparent, avascular, bogat inervat Acoperită pe ambele suprafeţe de epiteliu Formată din 5 straturi: 1. Epiteliul anterior 2. Membrana bazală BOWMAN 3. Stroma 4. Membrana bazală posterioară DESCEMET 5. Epiteliul posterior

1. EPITELIUL ANTERIOR Stratificat pavimentos, 5-7 rânduri celulare Celulele superficiale - mari, microvili apicali, contacte ocluzive laterale Celulele profunde - stabilesc contacte desmozomale Celulele bazale - numeroase mitoze, refac celulele distruse în 7 zile Citoplasma: - organite comune - filamente intermediare Microvilii: pătrund în filmul format de substanţele lacrimale asigură transferul apei şi ionilor din stromă în sacul conjunctival

2. MEMBRANA BAZALĂ ANTERIOARĂ BOWMAN Lamina fibrilară omogena ; grosime: 6-9 nm Formată din fibre colagen tip I dispuse dezorganizat Sintetizată de: Celulele epiteliului anterior Celulele din stromă Conferă rezistenţă corneei Penetrată de fibre nervoase senzitive

3. SUBSTANŢA PROPRIE A CORNEEI 90% din grosimea corneei T. conj. dens fibro-lamelar Formată din: Fibre colagen tip I Substanţă fundamentală Fibroblaste - 60 de lamele fine, formate din țesut conjunctiv dens fibro-lamelar; in cadrul fiecărei lamele fibrele de colagen sunt paralele, însă au direcţie aproximativ perpendiculară pe cele din lamelele adiacente.

4. MEMBRANA BAZALĂ POSTERIOARĂ DESCEMET Grosime variabilă 5μ la naştere Omogenă la adulţi 17μ , cu striaţii transverse la vârstnici; Este o structură omogenă, constituită din fibre colagene fine dispuse sub forma unei reţele tridimensionale; Prezinta capacitate de regenerare

5. EPITELIUL POSTERIOR Epiteliu simplu pavimentos Menţine membrana Descemet Excesul de fluid din stromă este resorbit de celulele pavimentoase → asigură capacitatea refractilă a corneei Detaşarea epiteliului - necesită transplant de cornee Celulele Organite comune de sinteză proteică Vezicule de pinocitoză

CORNEEA

Corneea

RETINA Tunica internă a globului ocular formată din: Celule epiteliale pigmentare Celule nervoase Fotoreceptori : cel cu conuri + cel cu bastonaşe Celule de suport: Müller + astrocite 2 segmente Anterior - retina oarbă - Posterior: 5/6 din circumferinţă – retina vizuală Zona de tranziţie – ora serrata Organizată în 10 straturi

ORGANIZAREA MORFOLOGICĂ A RETINEI VIZUALE 10 STRATURI 1. Epiteliul pigmentar 2. Stratul bastonaşelor şi al conurilor – segmentele externe ale fotoreceptorilor 3. Membrana limitantă externă – prelungirile externe ale celulelor nevroglice Müller, situate în stratul celulelor bipolare 4. Stratul nuclear extern - corpul şi axonul celulelor vizuale - nucleii mari, ovoizi ai conurilor situaţi pe un singur rând în apropierea MLE - nucleii mici rotunzi ai bastonaşelor situaţi pe mai multe rânduri în profunzimea stratului 5. Stratul plexiform extern – sinapse: celule vizuale - dendritele neuronilor bipolari 6. Stratul nuclear intern - neuronii bipolari (protoneuronii) şi neuroni de asociaţie (celule orizontale, celule amacrine): celulele nevroglice Müller situate la acest nivel formează prin prelungirile lor cele două limitante

7. Stratul plexiform intern – conexiunile sinaptice dintre celulele bipolare – celule multipolare 8. Stratul celulelor ganglionare sau multipolare – neuroni mari echivalenţi ai deutoneuronilor 9. Stratul fibrelor optice – axonii amielinici ai celulelor ganglionare, dispuşi paralel cu suprafaţa retinei, formează nervul optic 10. Membrana limitantă internă – formată din fuziunea prelungirilor interne ale celulelor Müller: membrană subţire, omogenă

RETINA

Organizarea morfologică a retinei