Moştenirea culturală a Orientului antic Scrierea, literatura, ştiinţa, arta

Spiritualitatea Orientului antic Cultura lumii antice se caracterizează prin: varietatea manifestărilor în diferite domenii caracterul practic al cunoştinţelor originalitate influenţa reciprocă a civilizaţiilor diferitelor popoare. În Orient, cultura a avut o dezvoltare mai lentă, ea fiind un privilegiu al claselor înstărite.

Judecătorii împărţeau dreptatea după legi. Apariţia scrierii Apariţia scrisului a făcut posibilă acumularea, transmiterea şi păstrarea cunoştinţelor umane. La inventarea scrierii au contribuit: apariţia statului şi dezvoltarea comerţului. Negustorii trebuiau să ţină socoteala mărfurilor vândute sau cumpărate. Funcţionarii ţineau socoteala impozitelor şi a obligaţiilor oamenilor de rând şi înregistrau mărfurile intrate în hambarele regilor. Preoţii consemnau legendele şi miturile, rugăciunile şi ritualurile religioase. Judecătorii împărţeau dreptatea după legi.

Scrisul şi evoluţia sa Scrisul a avut forme variate: scrierea pictografică, scrierea cuneiformă, scrierea hieroglifică, scrierea alfabetică. Se scria pe: tăbliţe de lut, plăcuţe de lemn (India), fâşii de mătase (China), papirus (Egipt), pergament (Persia). Textele cele mai importante (legi, texte religioase) erau cioplite în piatră. Fenicienii sunt creatorii primului alfabet, compus din 22 de semne, numai consoane.

Scrierea sumeriană Scrierea pictografică se făcea cu ajutorul desenelor ce exprimau anumite idei. Mai târziu au fost înlocuite cu semne şi simboluri. Aşa a apărut scrierea cuneiformă (cuneus = cui). S-a descoperit o bibliotecă de tăbliţe de argilă la Ninive, în Imperiul Asirian. Ea are peste 100 000 de asemenea tăbliţe. Aici s-a găsit şi Legenda sau Epopeea lui Ghilgameş. Scriere cuneiformă

Cartea morţilor Scrierea egipteană Egiptenii au avut o scriere proprie, numită hieroglifică. Ea cuprindea mii de semne. Grecii au au dat scrierii egiptene numele de scriere sacră (hieros – sacru şi glyfein – a grava). Fiind foarte complicată, nu putea fi învăţată decât de persoane care toată viaţa se ocupau cu învăţătura, ca: preoţi, înalţi funcţionari, scribi. Mentuhotep II

Cifre babiloniene Alfabetul a fost o necesitate vitală pentru fenicieni, datorită dezvoltării navigaţiei, comerţului şi întocmirii diferitelor acte şi tranzacţii comerciale

Prezintă: frumuseţea naturii şi faptele de seamă ale oamenilor. Literatura Literatura popoarelor din Orientul antic este foarte bogată, variată şi interesantă. Cuprinde: povestiri şi legende (mituri), imnuri, fabule, învăţături, proverbe. Prezintă: frumuseţea naturii şi faptele de seamă ale oamenilor. Unele opere literare sunt considerate capodopere ale literaturii universale: Epopeea lui Ghilgameş, Biblia, poemele indiene (Ramayana şi Mahabharata).

Poemul lui Ghilgameş cuprine 3600 de versuri scrise pe 12 tăbliţe de argilă. Sunt descrise faptele eroului, apărător al dreptăţii. După ce îi învinge pe duşmani, pleacă la capătul lumii pentru a găsi leacul contra morţii şi a dobândi nemurirea. Este redată şi legenda despre potop, inspirată din înfricoşătoarele revărsări ale Tigrului şi Eufratului.

Manuscris ilustrat - Mahabharata Ramayana Poemele eroice indiene, povestesc luptele crâncene ale unor eroi legendari, foarte populari în India. Conţin descrieri ale naturii şi ale faptelor de arme, precum şi cugetări de o rară frumuseţe.

Importanţa literaturii Este un izvor istoric deoarece: Reflectă viaţa de toate zilele a oamenilor Modul lor de gândire Ideile şi concepţiile lor despre lume şi societate Scribul egiptean

Ştiinţa S-a dezvoltat în funcţie de cerinţele practice: construirea digurilor, a templelor, a mormintelor monumentale. Cunoştinţele ştiinţifice au apărut ca urmare a obsevaţiilor atente ale oamenilor asupra naturii înconjurătoare. Purtătorii lor erau: preoţii, scribii, medicii, unii reprezentanţi ai aristocraţiei. Regii instalau la curtea regală şi în temple biblioteci, arhive, observatoare astronomice şi înfiinţau şcoli pentru pregătirea tinerilor.

Matematica, geometria, astronomia Au apărut la toate popoarele Orientului antic Se cunoşteau: Cele 4 operaţii fundamentale ale aritmeticii, ridicarea la pătrat, extragerea radicalului. Se calcula suprafaţa cercului şi valoarea lui π Egiptenii foloseau sistemul zecimal, mesopotamienii au întocmit o tablă a înmulţirii de la 1 la 180 000, indienii au născocit semnele – şi + şi cifrele de la 0 la 9

Matematică şi geometrie egipteană şi babiloniană

Instrumente medicale - Egipt Medicina Actul medical în Egipt ► În Mesopotamia s-au constituit ramuri ale medicinei (oftalmologia, chirurgia). ► În Egipt, operaţiile de pregătire a mumiilor au înlesnit cunoaşterea corpului uman. ► În India şi China se făceau medicamente foarte eficace din diferite ierburi şi s-au scris numeroase tratate de medicină. Instrumente medicale - Egipt

Agronomia În agicultură, învăţaţii au proiectat asanări, îndiguiri (Egipt, Mesopotamia, China), au scris tratate de agronomie (China – despre sistemele de cultură în serie, asolament, îngrăşarea pământului).

Regele Hammurabi primind legile de la Şamaş, Zeul Soare Dreptul Reglementarea relaţiilor dintre oameni, dintre comunităţi era o necesitate şi în Orientul antic. S-au păstrat texte cu caracter juridic: Codul lui Hammurabi (Mesopotamia), legile lui Manu (India). Codul lui Hammurabi este scris pe o stelă de bazalt neagră, înaltă de 2,25 metri, cu litere cuneiforme. Este alcătuit din 282 de paragrafe. Legile se referă la pedeapsa pentru furt şi jaf, drepturile şi îndatoririle persoanelor care arendează pământul, pedepsele pentru folosirea neglijentă a reţelei de irigaţii, dreptul familiei, pedepse pentru vătămări corporale şi dispoziţii referitoare la sclavi. Regele Hammurabi primind legile de la Şamaş, Zeul Soare

Istoria Ramses al II-lea ► A apărut ca urmare a consemnării în scris a celor mai importante evenimente, a cronologiei regilor, a tratatelor de pace. ► Din scenele reproduse pe unul din templele lui lui Ramses şi din analele sale a putut fi reconstituită, pentru prima dată în istoria Antichităţii, desfăşurarea unei bătălii (de la Kadeş, 1296 î.H.) ► Tot în timpul lui Ramses II, între egipteni şi hittiţi, s-a încheiat cel mai vechi tratat de pace cunoscut în istorie (1283 î.H.)

Geografia Fenicienii au făcut mai multe călătorii pe mare. Una a fost făcută în jurul Africii în sec al VI-lea î.H., din ordinul faraonului Necho şi a durat trei ani. Au străbătut delta Nilului, Marea Roşie, ocolind Africa au pătruns în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Nil.

Şcoala În Egipt, Mesopotamia, India şi China s-au înfiinţat primele şcoli pe lângă temple. Se învăţau: scrisul, cititul, recitarea de legende, operaţiile aritmetice. În Mesopotamia s-au găsit urme de săli de clasă, bănci, tăbliţe de lut pentru scris exerciţii. Erau şcoli speciale pentru scribi, institute superioare şi observatoare astronomice (de ex. cele instalate în vârful zugguratelor). Au existat şi biblioteci, unele conţinând zeci şi sute de mii de tăbliţe, suluri de papirus, mătase etc.

Roata şi carul - inventate de sumerieni Importanţa ştiinţei Cunoştinţele ştiinţifice ale popoarelor orientale reprezintă primele încercări de explicare şi înţelegere a fenomenelor naturii. Constituie baza ştiinţelor de mai târziu. Roata şi carul - inventate de sumerieni

Ele preamăreau puterea zeilor şi a monarhului. Arta Popoarele Orientului antic au lăsat opere de artă nepieritoare în arhitectură, sculptură, pictură şi ceramică. Toate marile construcţii (palate, temple, morminte) erau de proporţii monumentale şi împodobite cu picturi, basoreliefuri, cărămizi smălţuite, hieroglife etc. Ele preamăreau puterea zeilor şi a monarhului.

Arhitectura Egiptului Sfinxul de la Gizeh între piramide Templul lui Isis Templul lui Amon de la Luxor (lângă Teba)

Mesopotamia,Palestina, Persia Templul lui Solomon Marele ziggurat din Ur Zigguratele erau temple cu şapte etaje. Fiecare etaj era mai retras şi mai îngust decât cel inferior şi vopsit în altă culoare (alb, negru, roşu, albastru, roz, argintiu, auriu). Aveau scări exterioare în spirală. Persepolis

India şi China În India, palatele şi templele erau mari, unele construite în stânci, bogat împodobite atât în interior, cât şi în exterior. În China, palatele şi templele (pagode) aveau etaje cu acoperişurile curbate şi colţurile streşinilor ridicate. Erau decorate cu picturi, basoreliefuri, incrustaţii în lemn, sidef, jad etc.

Civilizaţia chineză Chinezii au născocit acul magnetic, un explozibil (folosit la focurile de artificii, numit "florile de foc"), hârtia şi tiparul. Marele zid chinezesc este singura construcţie vizibilă de pe Lună. A fost ridicat de primul împărat chinez Quin Shi Huang şi măsoară circa 5000 km lungime. Servea atât pentru apărare, cât şi ca drum comercial.

Sculptura, pictura, ceramica Statuile care reprezentau zei, faraoni, regi, împăraţi, mari preoţi erau de mărimi colosale. Statuile care redau aspecte de muncă, ostaşi sau slujbaşi sunt de proporţii mai mici. Foarte valoroase sunt picturile, basoreliefurile şi frizele care împodobeau palatele şi interiorul piramidelor. Acestea redau: animale, păsări, flori, scene de vânătoare, de război, petreceri, alaiuri regeşti. Deosebit de interesante sunt scenele de muncă: aratul, seceratul, construirea unei corăbii; topitorii de aur, tăbăcarii, tăietorii de piatră; se observă uneltele pe care le foloseau: ciocan, ferăstrău, secure etc. Obiectele de ceramică, vase, statuete erau pictate în diferite culori şi cu mult gust artistic. S-au descoperit splendide bijuterii: cercei, brăţări, paftale, măşti mortuare, sicrie frumos împodobite, tronuri,cufere,etc.

Masca mortuară a faraonului Tutankamon Regina Nefertiti Vas fenician Bijuterii sumeriene

Realizat de Prof.Murgu Eugenia-Angela Bibliografie: Manuale alternative de istorie pentru clasa a V-a Culegere de texte literare pentru Istoria antică, EDP, 1981 HCMatei – Enciclopedia Antichităţii, Ed Meronia, 1995 EBichman/VNeagu/LGeorgian/CNuţu – Istoria universală antică şi medievală, clasa a V-a, EDP, 1995 ŞPascu/ABodor/VBocşăneanu – Istoria universală antică şi medievală, clasa a IX-a, EDP,1994 Enciclopedia Wikipedia