Autor: Vahnovan Marina ,an.VI Conducător: Dr. Conf. Adrian BELÎI Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “ N. Testemiţanu” CATEDRA ANESTEZIOLOGIE ŞI REANIMATOLOGIE VALERIU GHEREG DUREREA INDUSA IN SALA DE TREZIRE: exista oare diferente de sex? Autor: Vahnovan Marina ,an.VI Conducător: Dr. Conf. Adrian BELÎI

Introducere Definitii Durere provocată: durere cauzata în mod intenţionat de către un medic sau alt personal medical în scopul găsirii unei informaţii utile pentru înţelegerea durerii pacientului (ex: cautarea semnelor peritoneale); Durere iatrogenă: durere cauzată neintenţionat de către medic sau alt personal medical sau prin aplicarea tratamentului şi care nu a putut fi redusă prin luarea măsurilor profilactice (ex: durere dupa radioterapie); Durere indusă: durere de scurtă durată, cauzată de medic sau alt personal medical prin aplicarea unui tratament în circumstanţe de survenire previzibile şi susceptibilă de a fi prevenită prin măsuri adaptate. François Boureau (2005)

Introducere cateva date despre durerea indusa Prevalenţa durerii induse este cuprinsă între 43-56% pentru adulţi , 59% - la copii şi până la 93% - la nou-născuţi; Strohbuecker B, Mayer H, et al. (2005) . J Pain Symptom Manage 29(5): 498-506 La media tuturor gesturilor dureroase studiate, durerea intensă şi extrem de intensă a fost raportată la 57% dintre pacienţi. Vallano A, Malouf J. et al. (2006) . Eur J. Pain 10: 721-31 Au fost identificate 660 gesturi dureroase, cu o medie de 1,8 gesturi per pacient Couteaux, 2008 Tratamentul «de fond» al durerii postoperatorii nu are nici o influienta asupra durerii induse J.F. Payen, 2007

Scopul studiului Sarcinile Identificarea diferentelor in sursele si intensitatea durerii induse in functie de sex în conditiile salii de trezire. Sarcinile Identificarea spectrului de frecventa si celui de intensitate pentru sursele de durere indusa in sala de trezire; Identificarea diferentelor in functie de sex a surselor de durere indusa la pacientii internati in postoperator în sala de trezire; Evaluarea comparativa, barbati vs femei, a intensitatii durerii induse in functie de sursa ei.

Material si metode Designul cercetarii Intraoperator Efectuarea anesteziei şi intervenţiei chirurgicale Completarea anchetei de studiu perioada de studiu: 24 ore postoperator Analiza datelor Preoperator Intraoperator Postoperator în ATI Informarea pacientului. Obţinere acord informat.

Material si metode Criteriile de includere Criteriile de excludere Persoană adultă (≥18 ani), care a dat acord informat pentru studiu; Capabilă să înţeleagă şi să răspundă la întrebările din chestionar; Intervenţia a fost efectuată sub anestezie generală, neuraxială sau combinată; Pacientii au rămas internati în ATI cel puţin 24 ore după intervenţie; Refuzul pacientului, exprimat sub orice formă şi la orice etapă de studiu; Survenirea de complicaţii, care au necesitat reintervenţie chirurgicala; Complicaţie infecţioasă postoperatorie; Externarea pacientului mai devreme de momentul investigaţiei, neprevăzută de către investigator; Imposibilitatea culegerii datelor din cauza gravitatii pacientului, din motive tehnice sau organizatorice.

Material si metode protocolul de studiu Date generale Instructiuni pentru pacient Lista de manopere (potential) dureroase Schema corporala Lista unor surse (potentiale) de discomfort

Calculul numarului necesar de pacienti pentru studiu: Material si metode Calculul numarului necesar de pacienti pentru studiu: Prin asumarea faptului, că: identificarea unei diferenţe de intensitate a durerii, echivalenta cu 2 puncte pe SVA este clinic semnificativă; la o putere (β) a studiului de 80% si o eroare (α) de 20%, pentru un p=0,05, este necesar un număr de minim 36 de pacienţi pentru fiecare sublot de studiu . Formula de calcul: « Rule of thumbs »: 16 (diferenta cautata a valorii parametrului / DS a parametrului)2 n=16/(2/3)2 = 16/(0,67)2 ≈ 36 pacienti per sublot.

Material si metode Analiza statistica efectuata pentru parametri cantitativi: Media, devierea standard si intervalele de incredere 95 CI testul t-Student pentru parametrii cu date continui Analiza statistica efectuata pentru parametri calitativi: TestulChi2 + testul exact Fisher, cand nr. de criterii pozitive ≤5, sau - Corectia Yates, cand nr de criterii pozitive >5.

Rezultate si discutii Caracteristica generală a loturilor Parametri Lot « barbati » (n=39) « femei » (n=60) T p Vîrsta, ani M±SD (CI95) 47,1±15,0*** (42,2-52,0)*** 61,7±14,7 (57,9-65,4) 4,8 0,0001 ASA I/II/III/IV abs, (%) 7*/22/9/1 (18*/56/23/3) 3/32/24/1 (5/53/40/2) - 0,046 Studii prim., med., super. 4/24/11 (10/62/28) 6/39/15 (10/65/25) ns Urgenta 16 (41) 26 (43) Chir. gen/ orto-trauma 24/15 (62/38) 31/29 (52/48) Test T-student Testul Fisher

Rezultate si discutii Spectrul interventiilor chirurgicale

Rezultate si discutii Spectrul si incidenta surselor de durere Nr Denumire Barbati (n=39) Femei (n=60) Chi2 p 1 Injectii intramusculare, (%) 34 (87) 57 (95) 1,5 0,22 2 Injectii intravenoase, (%) 38 (97) 59 (98) 0,0 1,0 3 Punctii arteriale, (%) 7 (18) 14 (23) 0,49 0,48 4 Cateter urinar, (%) 31 (79) 53 (88) 2,3 0,13 5 Punctie neuraxiala, (%) 19 (49) 29 (48) 6 Sonda orotraheala, (%) 14 (36) 28 (47) 2,0 0,15 7 Sonda nazogastrica, (%) 13 (33) 18 (30) 0,09 0,76 8 Pansamente, (%) 50 (83) 0,29 0,58 9 Drenuri , (%) 23 (59) 36 (60) 10 Cateterizare v. subclavie, (%) 4 (10) 12 (20) 2,7 0,0001 11 Linie venoasa periferica, (%) 20 (51) 0,08 0,77

Rezultate si discutii Spectrul si incidenta surselor de durere Testul Chi 2 cu corectia Yates.

Rezultate si discutii Incidenta medie a durerii intense in functie de manopera efectuata

Rezultate si discutii Injectia intravenoasa Testul Chi 2 cu corectia Yates.

Rezultate si discutii Injectia intramusculara ** - p=0,01 * - p=0,02 * **

Rezultate si discutii Prezenta cateterului urinar

Rezultate si discutii Pansamente

Rezultate si discutii Drenuri

Rezultate si discutii Punctie lombara, punctie peridurala

Rezultate si discutii Linie venoasa periferica

Rezultate si discutii Prezenta sondei de intubare

Rezultate si discutii Prezenta sondei nazo-gastrice

Rezultate si discutii Punctiile arteriale

Rezultate si discutii Cateterizarea venei subclaviculare

Concluzii Cele mai frecvente surse de durere indusa in conditiile salii de trezire sunt: injectiile intravenoase (97-98%), injectiile intra-musculare (87-95%), prezenta cateterului vezicii urinare (79-88%) si pansamentele (79-83%); Cea mai mare incidenta a durerii induse severe (SVA>5) in conditiile salii de trezire este determinata de: punctia arteriala (50%), cateterizarea v. subclaviculare (22%), punctia neuraxiala, de prezenta sondei urinare si celei nazogastrice (q 12%); Nu au fost identificate diferente legate de sex in spectrul, frecventa si intensitatea durerii induse în conditiile salii de trezire, cu exceptia injectiilor musculare, are sunt calificate mai dureroase de catre femei (p=0,02).

Mulṭumim pentru atenṭie