Teoria micilor oscilatii

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
Interferenţa undelor mecanice
Advertisements

D. DINAMICA D.1. Principiul I (principiul inerției)
Producerea curentului electric alternativ
Curs 4 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Curs 2 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
COMPUNEREA VECTORILOR
Proiect Titlu: Aplicatii ale determinanatilor in geometrie
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
ENERGIA.
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
Profrsor, Spina Mihaela Grup Scolar „ Alexandru Odobescu“, Lehliu Gara
Proiect Energia Mecanica Si Energia Electrica
Proiect Energia Mecanica Si Energia Electrica
Proiectarea Microsistemelor Digitale
MASURAREA TEMPERATURII
Oscilatii mecanice Oscilatorul liniar armonic
Interferenta si difractia luminii
Curs 5 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Curs 21 Pirometrie optica.
MASURAREA TEMPERATURII
ENERGIA.
Miacarea in Camp Central de Forte
Curs 8 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
UNDE MECANICE.
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Teorema lui Noether (1918) Simetrie Conservare
Rata Daunei - o alta perspectiva -
MĂSURAREA ŞI ANALIZA VIBRAŢIILOR STRUCTURILOR
4. TRANSFORMARI DE IMAGINI 4.1. Introducere
Rotatie bidimensionala
Sarcina electrică.
TRANSFORMATA FOURIER (INTEGRALA FOURIER).
Informatica industriala
IMBUNATATIREA IMAGINILOR
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
G. Gazul ideal G.1. Mărimi ce caracterizează structura materiei
,dar totusi suntem diferite?
Ciematica punctului material
Legea atracţiei universale a lui Newton
COMPUNEREA VECTORILOR
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Divizoare de Putere.
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
Sisteme de ordinul 1 Sisteme si semnale Functia de transfer Fourier
Sarcina electrică.
In sistemele clasice, fara convertoare de putere se datoreaza:
Lentile.
Cum se măsoară interacţiunea dintre corpuri?
Test.
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Miscarea ondulatorie (Unde)
PROF. DOBROTA GABRIELA –LILIANA
Serban Dana-Maria Grupa: 113B
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
Aplicaţiile Efectului Joule
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
SISTEME AUTOMATE CU EŞANTIONARE
CUPLOARE.
Transfigurarea schemelor bloc functionale
Teoria ciocnirilor si a imprastierii particulelor
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE
Μεταγράφημα παρουσίασης:

Teoria micilor oscilatii Fie un set de coordonate generalizate Presupunem ca particulele sistemului interactioneaza prin intermediul unui potential conservativ independent de timp: iar constrangerile sun olonome si independente de timp In acest caz Lagrangianul sistemului este: In cazul echilibrului static Expresia fortei generalizate:

Energia cinetica este o functie cuadratica de viteza Ne propunem studiul miscarii in vecinatatea acestei pozitii de echilibru: Introducem mici deplasari de la starea de echilibru: Matrice simetrica Matrice simetrica Lagrangianul sistemului va fi:

Ecuatiile Lagrange capata forma: ecuatie diferentiala cu coeficienti constanti sau in forma matriciala Pentru a rezolva problema generala, cautam o solutie de forma: Cj este complex, insa ηj este real, deoarece Vjk si Tjk sunt matrici reale Ecuatiile Lagrange devin: ≡ Sistemul are solutiii netriviale daca determinantul coeficientilor se anuleaza

Ecuatie caracteristica ! (polinom de gradul n in ω2) Valorile proprii Vectori proprii ce pot fi calculati rezolvand sistemul prin metoda eliminarii a lui Gauss sau alta aprox. Determinand radacinile ecuatiei caracteristice, solutia generala va fi o combinatie a solutiilor particulare

Utilizand vectorii proprii Cj putem construi urmatoarea matrice: astfel incat: Definim coordonatele normale si pe componente

Exemplificari: Observam faptul ca aceste ecuatii nu sunt cuplate !! Fiecare coordonata normala oscileaza independent cu unde Ai si Bi se determina din conditiile initiale Exemplificari: Un sistem este in echilibru stabil cand energia sa potentiala V(q) este minima. Scotand sistemul din starea sa de echilibru stabil, apare o forta restauratoare care tinde sa readuca sistemulin starea de echilibru Notam cu q0 coordonata generalizata corespunzatoare starii de echilibru In cazul deviatiilor mici: pozitia de zero este poz. de echillibru nu exista forte exterioare

notam Lagrangianul pentru oscilatorul armonic liniar va fi: Ecuatia Lagrange devine: Solutia ecuatiei este de forma: Deoarece: Solutia ecuatiei se poate pune sub forma: unde

Deseori se utilizeaza: Amplitudine complexa Energia sistemului supus unor mici oscilatii este: Pentru un sistem cu n grade de libertate:

Cazul pendulului dublu Energia potentiala este: Energia cinetica este: Ecuatiile Lagrange

Cuplarea oscilatorilor armonici Ecuatiile cuplate sunt de forma: Solutiile x1(t) si x2(t) in reprezentarea modului normal sunt ecuatia matriciala in mod normal va fi: Frecventele proprii vor fi: Introducem frecventa proprie ω+ in ecuatia matriciala si obtinem: Frcventa proprie ω+ este asociata cu miscarea cuplata antisimetric Introducem frecventa proprie ω- in ecuatia matriciala si obtinem: Frcventa proprie ω- este asociata cu miscarea cuplata simetric

Construim coordonatele normale , care satisfac conditia: ceea ce inseamna: Solutia η±(t) este de forma: unde A± si φ± sunt constante determinabile din conditiile initiale In mod explicit solutia generala a ecuatiei este

Oscilatori cuplati neliniar Lagrangianul sistemului este: Ecuatiile de miscare cuplate neliniar sunt: Dezvoltand ecuatiile in jurul pozitiei de echilibru θ1=0=θ2 obtinem doua ec. cuplate liniar: unde

Forma matriciala a modului normal asociat este: Polinomul caracteristic este de forma: Frecventele proprii vor fi: Coordonatele normale vor fi: unde A± si B± sunt constante determinabile din conditia: Pentru frecventa proprie adica pozitia centrului de masa al sistemului

Pentru frecventa proprie Acum putem obtine usor: unde sunt solutiile ecuatiilor modului normal

Oscilatii armonice fortate Daca asupra unui sistem oscilant actioneaza o forta exterioara slaba , spunem ca oscilatiile sistemului sunt fortate. Prezenta fortei exterioare implica existenta unui potential suplimentar Ve(x,t) Forta ext. ce actioneaza asupra sistemului in pozitia de echilibru Lagrangianul sistemului devine: Ecuatia de miscare corespunzatoare: = frcventa proprie de oscilatie Solutia generala a ecuatiei: Studiem cazul particular: O solutie particulara ar putea fi:

Inlocuind xp in ecuatia de miscare, rezulta imediat ca: Solutia generala devine: Este o suprapunere de doua oscilatii: una cu frecventa proprie si cealalta cu frecventa fortei ext. Ecuatia de miscare poate fi integrata pentru orice F(t), daca:

Integrand: Notand

Oscilatii amortizate In prezenta efectelor disipative (mediu vascos), reactia mediului poate fi imaginata in termenii fortelor de frecare. Cand sunt mici , acesti termeni pot fi dezvoltati in serie dupa viteze, termenul de ordin zero fiind nul ( deoarece forte frecare nu se manifesta asupra corpurilor in repaus) x=coord. generalizata α= costanata pozitiva Ecuatia de miscare capata forma:

Notam: β= coeficient de atenuare (damping) Ecuatia de miscare devine: Cautam o solutie de tipul : Pentru Cazuri particulare: Oscilatia atenuata este ooscilatie armonica cu o amplitudine descrescand exponential Fracventa de oscilatie este mai mica decat ω02.

Miscare monotona, amplitudinea scade asimptotic (t→∞), tinzand catre pozitia de echilibru. Miscare aperiodica

Generalizand pentru n grade de libertate =functie disipativa deoarece Ecuatia diferentiala a miscarii devine: Cautam o solutie de forma: Ecuatia caracteristica

Oscilatii amortizate in medii disipative Daca atunci

Daca Cautam solutii de forma: unde Daca