Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
Producerea curentului electric alternativ
Advertisements

Curs 4 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Curs 2 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Curs 10 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
COMPUNEREA VECTORILOR
Proiect Titlu: Aplicatii ale determinanatilor in geometrie
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Relații Monetar-Financiare Internaționale Curs 9
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
Profrsor, Spina Mihaela Grup Scolar „ Alexandru Odobescu“, Lehliu Gara
Proiect Energia Mecanica Si Energia Electrica
Proiect Energia Mecanica Si Energia Electrica
LB. gr.: Φιλο-σοφία Philo-sophia Iubirea-de-înțelepciune
Oscilatii mecanice Oscilatorul liniar armonic
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE
Interferenta si difractia luminii
U. Oscilații și unde U.1. Oscilatorul armonic
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
Curs 5 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Legea lui Ohm.
MĂSURAREA ŞI ANALIZA VIBRAŢIILOR STRUCTURILOR
Lasere cu Corp Solid Diode Laser cu Semiconductor
Curs 8 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
MĂSURAREA ŞI ANALIZA VIBRAŢIILOR STRUCTURILOR
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Teorema lui Noether (1918) Simetrie Conservare
Electromagnetismul Se ocupă de studiul fenomenelor legate de:
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
TRANSFORMATA FOURIER (INTEGRALA FOURIER).
Noţiuni de mecanică În mecanica clasică, elaborată de Isaac Newton ( ), se consideră că timpul curge uniform, într-un singur sens, de la trecut,
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
G. Gazul ideal G.1. Mărimi ce caracterizează structura materiei
,dar totusi suntem diferite?
COMPUNEREA VECTORILOR
LABORATOR TEHNOLOGIC CLASA a X-a
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
I. Electroforeza şi aplicaţiile sale pentru diagnostic
Cap I. NOŢIUNI DE TERMOCHIMIE
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
DISPOZITIVE ELECTRONICE ȘI CIRCUITE
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Modele de cristalizare
Lentile.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Circuite logice combinaţionale
Cum se măsoară interacţiunea dintre corpuri?
Test.
Informatica industriala
Miscarea ondulatorie (Unde)
Serban Dana-Maria Grupa: 113B
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
TRIUNGHIUL.
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Aplicaţiile Efectului Joule
Rabaterea Sl.Dr.Ing. Iacob-Liviu Scurtu b ` d ` δ ` a ` c ` X d o a c
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
G R U P U R I.
CUPLOARE.
Chimie Analitică Calitativă ACTIVITATE. COEFICIENT DE ACTIVITATE
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE
№207 “Жаңатұрмыс” орта мектебі
Μεταγράφημα παρουσίασης:

Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS Fizica Generala Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS

Oscilaţii

Oscilaţii forţate Să considerăm un oscilator mecanic format dintr-un resort elastic şi un corp de dimensiuni neglijabile. Datorită forţei de frecare, energia mecanică a oscilatorului se consumă în timp, astfel încât oscilaţia este amortizată, aşa cum am văzut mai devreme. Pentru a întreţine mişcarea oscilatorie, trebuie să se aplice forţe exterioare, care să compenseze pierderile de energie din sistem.

În acest caz, punctul material va efectua o mişcare oscilatorie forţată. Dintre tipurile de forţe de forţare (sau perturbatoare) ce se pot aplica sistemului oscilant, un caz interesant pentru aplicaţiile practice este cel în care forţele perturbatoare sunt periodice. O astfel de forţă perturbatoare se poate scrie sub forma:

Discutii Observăm că amplitudinea oscilaţiei permanente este constantă în timp, depinde de pulsaţia ω p a forţei ce o întreţine, dar nu depinde de condiţiile inţiale. De asemenea, observăm că există un defazaj între forţa Fp şi elongaţia oscilaţiei întreţinute yp(t). Oscilaţia permanentă este în urmă cu faza φ faţă de forţa Fp. Frecvenţa de oscilaţie a regimului permanent este egală cu frecvenţa forţei exterioare, Fp, aşa cum rezultă şi experimental.

Rezonanţa Rezonanţa este fenomenul fizic de apariţie a maximului amplitudinii oscilaţiei întreţinute.

Compunerea oscilatiilor

Compunerea mişcărilor oscilatorii armonice Compunerea oscilaţiilor armonice paralele de aceeaşi pulsaţie

Cazuri particulare I II III Daca Δϕ = 0 => A = A1 + A2 => oscilatorii sunt în fază. II Daca Δϕ = π => A = │A1 - A2│=> oscilatorii sunt în opoziţie de fază (daca A1 = A2=> A=0 oscilatia se stinge) III Daca Δϕ = π/2 => A = A1 + A2 => oscilatorii sunt în cuadratură de fază

Compunerea oscilaţiilor armonice paralele de frecvenţă diferită Considerăm două oscilaţii armonice individuale ale punctului material de masă m de forma: cu pulsatiile proprii ω1 si ω2 putin diferite

Consideram ca A1 = A2 =A0, şi ϕ1= ϕ2 = 0 => => apare fenomenul de batai ce constă în modularea amplitudinii oscilaţiei.

Perioada bătăilor este intervalul de timp între două treceri succesive ale amplitudinii rezultante prin valoarea minimă sau maximă si este data de relatia: Fenomenul de bătăi

Compunerea oscilaţiilor perpendiculare Considerăm un punct material de masă m, care care este solicitat simultan să oscileze armonic sub acţiunea a două resorturi elastice identice legate pe două direcţii perpendiculare, ca în fig.

(*) Prin ridicare la patrat se obtine: ecuaţia generalizată a elipsei, adică ecuaţia unei elipse rotite faţă de axele de coordonate

Cazuri particulare Dacă Δϕ = ϕ 2 − ϕ 1 = 2nπ (oscilaţiile sunt în fază)=>

Dacă Δϕ = ϕ2 − ϕ1 = (2n +1)π (oscilaţiile sunt în opoziţie de fază =>

Dacă Δϕ = ϕ2 − ϕ1 = (2n+1) π/2 (oscilaţiile sunt în cuadratură) =>