ETIOLOGIA BOLILOR INFECTIOASE

Infectia Boala infectioasa Virulenta Infectie oportunista Stabilirea unui microorganism intr-o gazda Asimptomatica Subclinica Boala infectioasa Infectia este urmata de alterare fiziologica cu semne de boala induse de agentul patogen Virulenta Masura cantitativa a probabilitatii ca microorganismul sa produca boala Infectie oportunista

Clasificare agenti patogeni Taxonomia Procedeul de clasificare a organismelor vii in grupuri (taxe) inrudite Specii Genuri Familii Ordine Clasificare agenti patogeni Bacterii Virusuri Prioni Fungi Paraziti

Bacterii Celule procariote mici, cu un singur cromozom circular (ADN dublu catenar) Inmultire prin fisiune binara Grupate dupa 4 caracteristici Coloratia Gram Forma Conditii de cultivare Formarea de spori

Coloratia Gram Propietatea colorantului cristal violet de legare de acidul teichoic din peretele celular bacterian si de rezista la decolorarea cu alcool Bacterii Gram pozitive (albastre) Bacterii Gram negative (rosii) Diferentiere structurala a peretilor celulari cu patogenie si sensibilitate la antibiotice diferita Forma Coci (sferici) Bacili (bastonase) Cocobacili (scurti) Lungi

Capacitatea de sporulare Conditii de cultivare Aerobe Microaerofile Anaerobe Capacitatea de sporulare Sporulate Nesporulate

Structura bacteriilor Perete celular Membrana plasmatica Capsula bacteriana Proteine capsulare Fimbrii si pili Flagel

Peretele celular Gram pozitve Gram negative 2 straturi 3 straturi Membrana plasmatica Strat gros din peptidoglican Gram negative 3 straturi Strat subtire peptidoglican Membrana externa

Membrana plasmatica Capsula bacteriana 3 straturi 2 straturi externe hidrofile 1 strat mijlociu lipidic Rol important in metabolismul celular Capsula bacteriana Stuctura externa rigida sau gelatinoasa Protejeaza bacteriile de fagocitoza, de anticorpi

Antigenul M al streptococului pyogenes Proteine capsulare Antigenul M al streptococului pyogenes Bacterie protejata pana la formarea de anticorpi specifici Reactie incrucisata cu proteine miocardice

Fimbriile si pilii Rol in adeziunea si legarea de antigenele celulei gazda Flagelul Implicat in motilitatea bacteriei Format dintr-o proteina globulara (flagelina) care este legat de de membrana plasmatica prin unitatea motorie

Stafilococi Necapsulati Dispusi in gramezi Coci grampozitivi Stafilococi Necapsulati Dispusi in gramezi Rezistenti la mediul extern, inclusiv salin Patogenitate in vitro : Produc o coagulaza Stafilococii coagulazopozitivi: S. aureus Stafilococii coagulazonegativi: S.epidermidis

Staphilococcus aureus Doua mecanisme de producere a infectiilor: Prin invazie directa superficiala (piodermite, inclusiv impetigo, paronichie, infectii piele, tesuturi moi-abcese, furuncule, celulite, limfangite, limfadenite) profunda (artrita septica, osteomielita, piomoizita)

Staphilococcus aureus Prin diseminare sanguina: Bacteriemie (± vasculita bacteriana) cu sau fara soc septic sau insuficienta organica multipla) Abcese metastatice in: creier,plaman,ficat, splina,retroperitoneu,rinichi,aparat genital Mediate de toxine: SSSS (staphilococal scaled skin syndrom), gastroenterite, sindromul socului toxic.

Streptococii Dispusi in lanturi Sensibili la mediul extern Se cultiva pe medii de glucoza-sange Clasificare: Streptococi ß hemolitici Streptococi α hemolitici Clasificare Lancefield: 18 grupe in functie de polizaharidul C Streptococ grup A (RAA, nefrita, scarlatina) Streptococus pneumonie (pneumonii, meningite, sepsis) Enterococi grup D (endocardite, infectii urinare) Streptococi de grup B ( infectii la n.nascut)

Bacili gram pozitivi Corynebacterium diphteriae Bacilus anthracis Listeria monocytogenes Coci gram negativi Neisseria gonorrhoeae Neisseria meningitidis

Bacili Gram negativi Enterobacteriacee (AgO, AgH, AgK) Campylobacter Escherichia, Shigella, Salmonella, Klebsiella, Proteus, Yersinia Campylobacter Vibrionii V. cholerae Pseudomonas aeruginosa Haemophilus Legionella pneumophila

Bacterii anaerobe Componenta importanta a florei microbiene a organismului uman Infectii endogene cu exceptia botulismul (Clostridium botulinum- produce o neurotoxina) tetanos (Clostridium tetani – produce toxine si spori) Clostridium perfringens

Spirochete Treponema palidum- sifilis Borrelia burgdorferi (transmisa prin intepatura de capusa- boala Lyme Leptospire- sindrom renal, hepatic, neuromeningean, cardiac, hemoragic Helicobacter H. pylori enterice

Micobacterii Bacili subtiri, aerobi, imobili Acid-alcoolo-rezistenti (col. Ziehl-neelson) Crestere pe mediul Lowenstein-Jensen Mycobacterium tuberculosis Micobacterii atipice M. avium complex M. kansasi Mycobacterium leprae

Bacterii atipice Chlamydia Mycoplasma si Ureaplasma Chlamydia psittaci- ornitoza C. pneumoniae C.trachomatis – trahomul, boli genitale Mycoplasma si Ureaplasma Nu au perete celular ( membrana plasmatica) Au ADN si ARN Infectii genitale, infertilitate

Bacterii atipice Rickettsia Coxiella burnetti Au gazda un mamifer si sant transmise prin artropode (vectori) Au ADN si ARN R. rickettsi- febra patata a Muntilor Stancosi R. prowazekii- tifosul exantematic Coxiella burnetti Pneumonie, meningita, hepatita, endocardita

Prioni Particole mici infectioase care nu contin acid nucleic Nu produc raspuns in anticorpi Evidentiere de placi de amiloid, distrugere neuronala si demielinizare Infectii lente degenerative SNC (encefalopatii spongiforme) Boala kuru Boala Creutzfeldt-Jacob Insomnia familiala letala Sindromul Gerstmann-Staussler

Virusuri Formate din genom,capsida si uneori anvelopa Nu se replica decat in interiorul celulelor gazda pe care le deturneaza in vederea replicarii Infectivitatea virusului este legata de genom

Virusuri - clasificare Clasificare genetica (dupa tipul de acid nucleic) Virusuri ADN (simplu sau dublu spiralat) Se replica cu ajutorul unei ADN-polimeraze Virusuri ARN simplu spiralate ce se replica in trei moduri, dupa tipul de ARN: Tip ARN pozitiv printr-o ARN polimeraza Tip ARN negativ prin transcrierea genomului viral in ARN pozitiv cu ajutorul transcriptazei Retrovirusurile prin transcrierea ARN-ului pozitiv in ADN cu ajutorul reverstranscriptazei

Virusuri clasificare 2. Clasificarea epidemiologica ( in functie de modul de transmitere): Virusurile enterice transmise pe cale fecal- orala. Ex: Adenoviridae, Picornaviridae,Reoviridae Virusurile respiratorii transmise prin inhalare. Ex: Adenoviridae,Orthomixoviridae, Paramixoviridae Arbovirusurile ce se multiplica in artropode hematofage. Ex: Reoviridae, Togaviridae Virusurile oncogene prin contact intim sau prin injectii-pot evolua spre afectiuni maligne. Ex: Adenoviridae, Herpesviridae,Papoviridae, Hepadnaviridae

Fungi Microorganisme cu structura particulara, cu perete rigid sterolic Se multiplica prin inmugurire Apar frecvent la imunodeprimati 200 specii din care 20 patogene pentru om Clasificarea clinica: Cu afectare cutanata (dermatofiti) Cu afectare sistemica ( Histoplasma capsulatum, Coccidioides neoformans)

Fungi Candida albicans colonizeaza frecvent pielea, cavitatea bucala, rectul si vaginul Criptococcus neoformants provoaca pneumonii, meningite cronice Aspergillus Histoplasma capsulatum Pneumocistis carinii

Parazitoze Giardiaza provocata de Giardia lambia determina sindroame diareice si de malabsorbtie Malaria provocata de plasmodium transmis prin femela tantarului anofel, cu 4 specii patogene la om Leishmania (cutanata sau viscerala) provocate de leishmania, transmis de rozatoare si canide, Toxoplasmoza provocata de Toxoplasmoza gondii transmisa de pisici

Helminti 2 grupe principale: Viermi rotunzi (nematode) Habitat final intestinal- ascaris lumbricoides, anchylostoma duodenale Localizare tisulara (filarioze) Viermi plati (plathelminti) Cestode- Taenia solium, Taenia saginata, Echinococcus Trematode- localizare in sange, ficat, plaman, intestin