GLUCONEOGENEZA.

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
Popescu βíąŋcą Cląsą ą X-ą B
Advertisements

LIPOPROTEINELE PLASMATICE
Φυσιολογικοί ρόλοι των λιπαρών οξέων
Metabolismul lipidic.
ROLUL STRUCTURA CHIMICĂ
COMPUNEREA VECTORILOR
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
LB. gr.: Φιλο-σοφία Philo-sophia Iubirea-de-înțelepciune
Taxonomie bacteriana Lumea microbiană este extrem de diversă, ceea ce determină necesitatea aranjării lor în grupe conform asemănării lor. Se disting 3.
LT“Gaudeamus” Profesor: Ludmila Tomnatic
Student: Marius Butuc Proiect I.A.C. pentru elevi, clasa a XI-a
LIPIDE si LIPOPROTEINE PLASMATICE
METABOLISMUL GLICOGENULUI
Enzime Ce sunt enzimele? Nomenclatura enzimelor
Reglarea metabolismului
METABOLISMUL CORPILOR CETONICI
Legea lui Ohm.
Tiroida Localizare Forma Structura glandei.
METABOLISMUL GLUCIDIC
Subiecte ce vor fi tratate
Cuplarea lanţului respirator cu fosforilarea oxidativă
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
ENZIME.
Metabolismul lipidic.
METABOLISMUL COLESTEROLULUI
Receptori.
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Teorema lui Noether (1918) Simetrie Conservare
Formula leucocitară.
Alimentația sugarului și copilului sănătos
Dioda semiconductoare
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Dizaharide Dizaharide Grama Andrei Cruceru Robert Cls. 11A.
Proiectarea sistemelor digitale
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
METABOLISMUL GLUCIDIC
,dar totusi suntem diferite?
COMPUNEREA VECTORILOR
PEROXYSOMII.
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
II. FUNCŢIA DE SEMNALIZARE INTERCELULARĂ
I. Electroforeza şi aplicaţiile sale pentru diagnostic
TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
Profesor Anghelache Dobrescu Maria
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
Lentile.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Test.
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Miscarea ondulatorie (Unde)
METABOLISMUL PROTEINELOR
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
III. AMINOACIZI sunt combinaţii organice care conţin în moleculă una sau mai multe grupări amino (-NH2) şi una sau mai multe grupări carboxil (-COOH).
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
Terapia medicamentoasa in DZ2
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Aplicaţiile Efectului Joule
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
G R U P U R I.
CUPLOARE.
Transfigurarea schemelor bloc functionale
Онтологи ба сайэнс “Сайэнсийн тэори” Проф. С. Молор-Эрдэнэ Лэкц 4
Μεταγράφημα παρουσίασης:

GLUCONEOGENEZA

GLUCONEOGENEZA Glicogenul hepatic acoperă necesarul de G pt 10-18 ore în absenţa aportului de CH GNG este sinteza G din precursori neglucidici pe o cale metabolică specială ce implică E mitocondriale şi citosolice Are rol în menţinerea glicemiei 90% din GNG are loc în Fi pe parcursul nopţii (aport alimentar întrerupt), 10% în Ri Dacă sistarea aportului alimentar se prelungeşte: 40% din G va fi neosintetizată în Ri

SUBSTRATURILE GNG Molecule mici care prin prelucrare conduc la sinteza de G: intermediari ai glicolizei şi ai c. Krebs Glicerolul, lactatul şi α- cetoacizii rezultaţi din dezaminarea AA glucogeni A. GLICEROLUL rezultă din hidroliza TAG din ţesutul adipos şi este transportat pe cale sangvină la nivelul Fi fiind fosforilat în prezenţa glicerol-kinazei la glicerol-fosfat ce va fi oxidat la DHAP (intermediar glicolitic) Adipocitele nu pot fosforila glicerolul deoarece nu conţin glicerol-kinaza

SUBSTRATURILE GNG

SUBSTRATURILE GNG B. Lactatul eliberat în circulaţie din muşchiul striat în efort şi de celulele lipsite de mitocondrii ( eritrocitele)

SUBSTRATURILE GNG C. Aminoacizii rezultaţi prin hidroliza proteinelor sunt pp sursă de G à jeun α- cetoacizii (OAA, α- cetoglutaratul derivaţi din metabolizarea AA glucogeni) pătrund în ciclul citric şi formează OAA, precursor direct al PEP (decarboxilare) Acetil-CoA şi precursorii acesteia (acetoacetatul, lizina şi leucina) nu participă direct la sinteza G ( reacţia catalizată de PDH este irev. ); generează corpi cetonici fiind compuşi cetogeni

SUBSTRATURILE GNG În sinteza G din lactat sau Py intervin 7 reacţii glicolitice reversibile şi 3 reacţii reacţii ireversibile ce tb scurtcircuitate prin 4 reacţii favorabile energetic

REACŢIILE SPECIFICE ALE GNG A. Carboxilarea piruvatului În glicoliza: conversia irev. a PEP la Py în prezenţa PK În GNG:

REACŢIILE SPECIFICE ALE GNG Py OAA

REACŢIILE SPECIFICE ALE GNG Piruvat-carboxilaza necesită legarea covalentă a biotinei la gruparea ε- amino a unui rest de lizină formând biocitina R. are loc mitocondriile hepatice şi renale; OAA= 1) S al GNG sau 2) o sursă ce poate compensa deficitul de intermediari ai c. Krebs; în miocite: OAA pt al 2-lea efect Intermediar

REACŢIILE SPECIFICE ALE GNG Reglarea alosterică Acetil-CoA activează piruvat-carboxilaza [Acetil-CoA ] intramitoc. determină sintezei de OAA (à jeun) [Acetil-CoA ] piruvat-carboxilaza este inactivă, iar Py este oxidat în prezenţa PDH la acetil- CoA ce va fi oxidat în ciclul Krebs

REACŢIILE SPECIFICE ALE GNG OAA MALAT MALAT OAA- Oxaloacetat OAA nu traversează direct MMI fiind redus la malat (MDH mitoc)ce va fi transportat din mitocondrii în citosol unde va fi reoxidat (MDH citosol.)

REACŢIILE SPECIFICE ALE GNG PEPCK Cuplarea celor 2 reacţii este favorabilă energetic pt PEP

REACŢIILE SPECIFICE ALE GNG Defosforilarea Fr-1,6-difosfatului în prezenţa Fr-1,6- difosfatazei scurtcircuitează reacţia irev. a FFrK-1 cu formare de Fr-6-fosfat; reacţie reglatorie importantă a GNG [AMPc] atestă scăderea rezervelor energetice şi inhibă Fr-1,6-difosfataza [AMPc], [ATP] stimulează GNG [Fr-2,6-difosfat] şi rezervele energetice reduse inhibă Fr-1,6-difosfataza [Fr-2,6-difosfat] şi rezervele energetice crescute stimulează Fr-1,6-difosfataza

REACŢIILE SPECIFICE ALE GNG

REACŢIILE SPECIFICE ALE GNG Defosforilarea G-6-fosfatului în prezenţa G-6-fosfatazei şuntează reacţia ireversibilă a hexokinazei fiind favorabilă energetic sintezei de G liberă (Fi şi Ri).

REACŢIILE SPECIFICE ALE GNG

REGLAREA GNG Depinde de : [glucagon] plasm ; [substraturi gluconeogenetice] GLUCAGONUL stimulează GNG prin 3 mecanisme: 1. Reduce [Fr-2,6-difosfat] cu activarea Fr-1,6-difosfatazei ; inhibarea FFrK 2. Inducerea sintezei E: Glucagonul + transcripţia genei pt PEPCK Insulina - transcripţia

REGLAREA GNG 3. Modificarea covalentă a activităţii enzimatice [AMPc] + protein-kinaza AMPc-dependentă cu + PK inactive fosforilate rata de conversie a PEP la Py, cu orientarea spre GNG

REGLAREA GNG Disponibilitatea S AA glucogeni Activarea alosterica a piruvat-kinazei hepatice exercitata de Acetil-CoA à jeun (prin lipoliza cu β-oxidarea AG in exces) cu orientarea spre GNG Inhibitia alosterica exercitata de AMP a Fr-1,6-difosfataza AMP + FFrK [AMP] + caile metabolice care oxideaza substantele nutritive in vederea obtinerii de energie ATP si NADH rezultate din catabolism sunt necesare in GNG; β-oxidarea AG: acetil-CoA ce + piruvat-carboxilaza

GLICOLIZA GLUCONEOGEEZA