CARBONUL.

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
Popescu βíąŋcą Cląsą ą X-ą B
Advertisements

Colegiul National “Ion Neculce” Ionita Mihai Alexandru Clasa 6B PF.
METALE 3.1. PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE MECANICE TEHNOLOGICE
Electrizarea corpurilor Clasa a VIa.
TEHNOLOGII ŞI MATERIALE METALICE
COMPUNEREA VECTORILOR
Proiect Titlu: Aplicatii ale determinanatilor in geometrie
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
ENERGIA.
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
Prof. Dr. Ioana Demetrescu
LB. gr.: Φιλο-σοφία Philo-sophia Iubirea-de-înțelepciune
MASURAREA TEMPERATURII
ATOMUL SI MODELE ATOMICE
Student: Marius Butuc Proiect I.A.C. pentru elevi, clasa a XI-a
Legea lui Ohm.
MASURAREA TEMPERATURII
ENERGIA.
CUPRUL.
Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Referat Chimie Palita Constantin
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
Chimisti si descoperiri in domeniul chimiei Grupa nr. 8
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Formula leucocitară.
Rata Daunei - o alta perspectiva -
4. Carbonizarea la 1500 oC in atmosfera inerta
MASURAREA TEMPERATURII
CREŢU MARINELA Grup Şcolar de Arte şi Meserii “ION MINCU”DEVA
Despre Etena (etilena)
Sarcina electrică.
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Fisiunea nucleară Fuziunea nucleară.
Dizaharide Dizaharide Grama Andrei Cruceru Robert Cls. 11A.
Curs 9 Materiale optice.
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
G. Gazul ideal G.1. Mărimi ce caracterizează structura materiei
,dar totusi suntem diferite?
COMPUNEREA VECTORILOR
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
Tipuri de legătură chimică:
TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
Profesor Anghelache Dobrescu Maria
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Unităţile de măsură fundamentale (de bază ) în Sistemul Internaţional (SI)
Sarcina electrică.
Lentile.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Miscarea ondulatorie (Unde)
Serban Dana-Maria Grupa: 113B
INFLPR Grupul: “Procese Elementare in Plasma si Aplicatii”
Realizat de prof. Florin Viu
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Materiale electrotehnice noi
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
Aplicaţiile Efectului Joule
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
OXIACIZI - Acidul sulfuric – H2SO4
CUPLOARE.
Transfigurarea schemelor bloc functionale
Teoria ciocnirilor si a imprastierii particulelor
Μεταγράφημα παρουσίασης:

CARBONUL

GENERALITĂȚI CARBONUL ATOMII DE CARBON STRUCTURA ATOMULUI Carbon Numărul atomic Z = 6 Numărul de masă A = 12 Simbolul chimic: C Prezintă trei izotopi: 12C, 13C, 14C Mol de atomi: 16g C conțin NA = 6,023 * 1023 atomi Carbon Nucleu Protoni (p+) – 6 Neutroni (n0) - 6 Înveliș electronic K – 2 L – 4 Electroni (e-) - 6 Molecule de monoxid de carbon, dioxid de carbon și metan Prin ce diferă structura izotopilor 13C și 14C de structura izotopului 12C? POZIȚIA ÎN SISTEMUL PERIODIC.VALENȚA Numărul perioadei se stabilește pornind de la numărul de straturi ocupate cu electroni. Numărul grupei se stabilește pornind de la numărul electronilor aflați pe ultimul strat ocupat. Carbonul prezintă în mod uzual valența IV: (de exemplu, CO2, CH4, Al4C3 etc) În unele substanțe, cum ar fi CO, valența carbonului este II. Perioada: 2 Grupa IV-A Valența IV

STARE NATURALĂ CARBONUL ÎN STARE LIBERĂ ÎN COMPUȘI CHIMICI Carbonul se găsește în natură sub două forme cristalizate: diamantul și grafitul. Alte două forme cristalizate ale carbonului au fost realizate în laboratoare: fulerenele și nanotuburile. Fulerenele se găsesc și în natură, în materialul numit Shungit. Sub formă amorfă, carbonul este întâlnit în cărbunii de pământ. Conținutul de carbon al acestora crește în ordinea: turbă, lignit, cărbune brun, huilă, antracit. ÎN COMPUȘI CHIMICI - În compușii cu oxigenul: monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon(CO2); În compuși cu nemetalele: tetraclorură de carbon (CCl4), carbura de siliciu (SiC); în compuși cu metalele: carbură de aluminiu (Al4C3), carbură de calciu (CaC2); în carbonați: carbonatul de calciu, carbonatul de cupru; în bicarbonați: bicarbonatul de sodiu (NaHCO3), bicarbonatul de amoniu (NH4HCO3); în hidrocarburi: metanul (CH4), acetilenă (C2H2); în toți derivații hidrocarburilor: alcool etilic, acid acetic, zahăr etc. Astăzi se cunosc peste 5500000 de substanțe. Dintre acestea, aproape 95% sunt substanțe organice, în care, alături de hidrogen, carbonul este element de bază!

CARBONUL PROPRIETĂȚI FIZICE DIAMANT GRAFIT FULERENE solid, cristalizează în formă cubică; incolor și transparent, prezintă indice de refracție foarte mare; cea mai mare duritate dintre toate substanțele întâlnite (10 pe scara Mohs); insolubil în orice dizolvant; temperatură de topire foarte ridicată (peste 3500oC); densitatea ρ = 3,5g/cm3; Solid, cristalizează în formă hexagonală; Solid, opac, lucios, culoare neagră – cenușie; Duritate mică (1), lasă urme pe hârtie, datorită fenomenului de clivaj; Bun conductor termic și electric; Insolubil în orice dizolvant; Densitatea ρ = 2,2g/cm3 solid, cristalizează în formă icosaedrică; opac, culoare neagră; Duritate mică; Rău conductor termic și electric; Insolubil în apă; solubil în benzină; Densitatea ρ = 1,75-2,19g/cm3 Diamantul poate prezenta culori precum galben, roșu, albastru și negru În anul 327 i. Hr, Alexandru Macedon a adus primele diamante în Europa Cel mai mare stat producător de diamante este Africa de Sud

REACȚIA CU OXIDUL DE CUPRU PROPRIETĂȚI CHIMICE CARBONUL REACȚIA CU HIDROGENUL Carbonul se combină cu hidrogenul și formează, în funcție de condițiile de reacție, metan sau alte hidrocarburi. Metanul se obține la temperatura de 1100oC și în prezența nichelului REACȚIA CU OXIDUL DE CUPRU Într-o eprubetă, adaugă un vârf de spatulă de oxid de cupru și unul de cărbune. Acoperă eprubeta cu un dop prevăzut cu un tub, la capătul căruia se află un vas în care se găsește apă de var în care s-au adăugat câteva picături de fenolftaleină. Încălzește apoi eprubeta. Ce se întâmplă în eprubetă? Dar în paharul cu apă de var? C + 2H2 CH4 1100oC, Ni REACȚIA CU OXIGENUL În eprubetă carbonul se combină cu oxigenul formându-se dioxid de carbon și cupru metalic de culoare roșiatică. Dioxidul părăsește eprubeta prin tub, ajungând în vas, unde decolorează soluția de var. Încălzește o lingură de ars în care se găsește o cantitate mică de cărbune. După ce substanța se aprinde, introdu lingura de ars într-un cilindru cu oxigen, și acoperă-l cu o sticlă de ceas. Ce se observă? 2CuO + C →CO2 + 2Cu Carbonul arde în oxigen cu flacără strălucitoare și cu scântei. Se formează dioxid de carbon. REACȚIA CU APA C + O2→CO2 Observație: Dacă cantitatea de oxigen este insuficientă, carbonul arde incomplet, obținându-se monoxid de carbon Are loc la temperaturi înalte. Se obține gazul de apă (format din monoxid de carbon și hidrogen) 2C + O2→2CO H2O(g) + C →CO + H2

FULERENE și NANOTUBURI Perii motoare electrice CARBONUL UTILIZĂRI DIAMANT Tăierea și gravarea sticlei, abraziv Benzina sintetică Metalurgie Electronică Încălzirea locuințelor Bisturie Bijuterii CĂRBUNI Industria chimică Creuzete metalurgie Termocentrale Lubrifianți Mine creion Grafit FULERENE și NANOTUBURI CaRBON 14 Ecrane touchscreen Reactoare nucleare Materiale compozite Perii motoare electrice Electrozi Arheologie

DESCOPERĂ… CARBONUL A N T O I N E L A U R E N T L A V O I S I E R a) 8 Răspunde celor şapte întrebări şi află cine a descoperit oxigenul Numărul de neutroni conţinuţi de izotopul 14C este: Nu este formă alotropică a carbonului: La arderea incompletă a cărbunelui se obține: Prezintă proprietatea de a conduce căldura: Procentul de C din dioxidul de carbon este: Cantitatea de CuO necesară pentru obținerea a 4,4gCO2 este: Cantitatea de CH4 obținută prin sinteza dintre carbon și hidrogenul rezultat din reacția a 400g HCl 36,5% și zinc este: a) 8 CORECT! GREŞIT! b) 7 c) 6 GREŞIT! GREŞIT! a)Diamant CORECT! b) Carbid c) Grafit GREŞIT! a) CO CORECT! GREŞIT! b) CO2 c) CH4 GREŞIT! GREŞIT! a)Cărbuni GREŞIT! b)Diamant CORECT! c)Grafit A N T O I N E L A U R E N T a) 42,85 GREŞIT! b) 27,27 CORECT! GREŞIT! c) 20,00 L A V O I S I E R GREŞIT! a) 8g GREŞIT! b) 1,6g CORECT! c) 16g A demonstrat în anul 1772 că diamantul prezintă proprietatea de a arde ” în felul compușilor combustibili și de a se risipi complet”, dovedind astfel, că este cel mai curat dintre formele de cărbune, fiind practic, elementul chimic carbon. a) 16g CORECT! b) 1,6g GREŞIT! c) 8g GREŞIT!

CARBONUL DIAGRAMĂ SUCCES! A U E E N S C O T T I I N N G G I I L L P L Stările alotropice ale carbonului și cărbunii de pământ și-au uitat numele! Ajută-le să și le găsească, căutându-le pe diagramă. Numele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi dispuse și de la coadă spre cap. Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei găsi numele căutate! P L N N O B T T I I C C A A R R T T T N N A A A E T E E D H A T C V U U D G L L C C A A R R R B B U U N N E E B B R R R U U N N P I I M J E E M F R E B B F O V B U U B D L L S T T N N A A A M M A A I I D D T H H F R U U N N A A N N O O T T U U B B U U R R I I SUCCES! T T I I F F F A A R R G G D H A E L C J ATENȚIE!!! Dacă apeși o literă greșită, vei fi scos din joc! Diamant Nanotuburi Cărbune brun Grafit Turbă Huilă Fulerene Lignit Antracit

VĂ MULȚUMESC! Realizat de prof. Florin Viu BIBLIOGRAFIE: 1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000 2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995 La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.com, www.wikipedia.org, www.photo-dictionary.com, www.chemistryland.com, www.clubafaceri.ro, www.obiectivtulcea.ro, www.ziare.com, www.promat.ro, www.ecw.com, www.diamante.ro, www.invitel.hu, www.casience.wikispaces.org, www.nanocarbontechnology.com Imaginile animate sunt preluate de pe site-urile: www.learnthermo.com, www.wikipedia.org. www.favimages.com Realizat de prof. Florin Viu Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni Octombrie 2012